Hearings: December | | 2025
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The the Administrative and Tax Litigations Chamber

Decizia nr. 4673/2024

Şedinţa publică din data de 22 octombrie 2024

Asupra recursului de faţă;

 Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., „prin derogare de la prevederile art. 425 alin. 1 lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare”.

 Circumstanţele cauzei

 Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi – Secția Contencios Administrativ și Fiscal sub nr. x/44/2024 din data de 31.01.2024 reclamanta S.C. A S.R.L. – sat B, com. Dumbrăveni, jud. Vrancea, ORC Jx, CUI RO x în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - prin Secretariatul General al Guvernului, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării în parte a HG 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie – returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile,  respectiv în ce priveşte dispozițiile art. 1 al. 2, 3, art. 4 al. 2, art. 10 al. 1, 5, 6, art. 15, art. 16, art. 20 al. 1 lit. b, c și art. 26 al. 1, 2, 3, 4, până la pronunţarea instanţei de fond.

Hotărârea ce face obiectul controlului judiciar

Prin Sentinţa nr. 96/F din data de 25 martie 2024 Curtea de Apel Galați  - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a respins, ca nefondată, cererea de suspendare în parte a executării HG nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie – returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, formulată de reclamanta S.C. A S.R.L. – sat B, com. Dumbrăveni, jud. Vrancea în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - prin Secretariatul General al Guvernului, admitând cererile de intervenţie accesorie formulate în favoarea pârâtului de către intervenienţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi C S.A.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei hotărâri, respectiv  Sentinţa nr. 96/F din data de 25 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Galați  - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal -   a exercitat calea de atac a recursului reclamanta S.C. A S.R.L.

Invocând motivele de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 și 8 C. proc. civ., recurenta -  reclamantă S.C. A S.R.L. a solicitat admiterea recursului și pe cale de consecință casarea în tot a hotărârii recurate și admiterea cererii de suspendare  a HG 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie – returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile,  respectiv în ce priveşte prevederile art. 1 al. 2, 3, art. 4 al. 2, art. 10 al. 1, 5, 6, art. 15, art. 16, art. 20 al. 1 lit. b) și lit. c) și art. 26 al. (1) – (4).

În cadrul motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. a susținut în esență recurenta că sentința recurată nu cuprinde o analiză reală a motivelor invocate de aceasta în susținerea cererii de suspendare, prima instanță procedând doar la o analiză formală a cauzei ce a fost dedusă judecății, omițând să analizeze toate motivele de fapt și de drept invocate de societate, cât și argumentele/probele prezentate.

În cadrul motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. 1 pct.8 C. proc. civ. a susținut în esență recurenta – reclamantă că, contrar susținerilor primei instanțe, societatea a demonstrat cauzele de vădită nelegalitate  și necesitatea suspendării dispozițiilor contestate, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.14 din Legea nr. 554/2004.

Consideră recurenta că existau și există motive evidente pentru ca instanța să constate că aparența dreptului este în favoarea recurentei - reclamante precum și că societatea este expusă unei pagube iminente, raportat la dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, sens în care Curtea de Apel Galați ar fi trebuit să dispună suspendarea dispozițiilor contestate din HG nr. 1074/2021, aspect de natură să atragă nelegalitatea sentinței recurate.

              Apărările formulate în recurs

Împotriva recursului promovat de reclamanta S.C. A S.R.L. toți intimații au formulat apărări în cadrul unor întâmpinări.

Astfel, în cadrul întâmpinării sale, intimatul Guvernul României a solicitat respingerea cererii de recurs, ca neîntemeiată, invocând totodată și excepția nulității recursului pentru lipsa motivării acestuia.

A susținut că recurenta -reclamantă nu a dezvoltat motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, astfel cum sunt indicate la art. 488 C. proc. civ., și, deopotrivă, la cererea  de recurs formulată nu este atașată dovada achitării taxei de timbru.

Deopotrivă, a mai susținut intimatul Guvernul României că, prin intermediul Hotărârii de Guvern nr. 580/2024 pentru modificarea și completarea Hotărârii de Guvern nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare reutilizabile, în vigoare de la data de 31 mai 2024, termenul de introducere pe piață și comercializare a produselor aflate în stocurile producătorilor, distribuitorilor sau comercianților a fost prelungit până la data de 31 decembrie 2024, motiv pentru care consideră că recurenta nu justifică un  interes în continuarea prezentului demers contencios, cererea de suspendare fiind la această dată rămasă fără obiect.

La rândul său, intimatul – intervenient accesoriu în interesul pârâtului Guvernul României, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în cadrul întâmpinării sale, a solicitat respingerea recursului formulat de reclamantă, ca nefondat și, în consecință, menținerea soluției instanței de fond, ca fiind legală și temeinică.

De asemenea, intimata -intervenientă accesorie în interesul pârâtului Guvernul României, respectiv C S.A. a solicitat, în cadrul întâmpinării depuse la dosar, a se anula, ca nemotivată, cererea de recurs întemeiată pe art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. și, în măsura în care instanța va trece peste excepția nulității recursului, să respingă, ca nefondat, atât recursul întemeiat pe art. 488 alin. 1 pct.6 C. proc. civ., cât și recursul întemeiat pe art.488 pct. 8 C. proc. civ. și să mențină sentința recurată ca fiind legală sub aspectul respingerii cererii de suspendare a unor dispoziții din HG nr. 1074/2021.

Răspunsul la întâmpinări

Deși toate întâmpinările i-a fost comunicate recurentei– reclamante S.C. A S.R.L. în termenul legal, aceasta nu a combătut apărările celor trei intitmați printr-un Răspuns la întâmpinare, astfel cum permit dispozițiile art. 471 ind. 1 alin. 4 C. proc. civ. incidente și în cazul recursului, conform art. 490 alin. 2 și art. 494 C. proc. civ.

              Procedura de soluționare a recursului

 În  cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 ind. 1 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

 În temeiul art. 490 alin.(2), coroborat cu art. 471 ind. 1  şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ.,  prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarulu din data de 28.06.2024, s-a  fixat  primul termen pentru judecata recursului la data de 22 octombrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. 1 C. proc. civ. a reţinut dosarul pentru a se pronunța cu prioritate cu privire la excepția lipsei de interes a recurentei – reclamante în susținerea recursului ce face obiectul judecății, excepție invocată de intimatul – intervenient accesoriu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor în cadrul Notelor Scrise depuse la dosar, susținută deopotrivă și de intimata – intervenientă C S.A. dar și de intimatul – pârât Guvernul României, în cadrul întâmpinării sale, prin raportare la conținutul HG nr.580/2024 pentru modificarea și completarea HG nr. 1074/2021.

Alte aspecte procesuale

La data de 18 octombrie 2024  intimatul – intervenient accesoriu în interesul pârâtului Guvernul României, respectiv Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a depus la dosar Note Scrise în cadrul cărora a solicitat a se respinge cererea de recurs formulată de reclamantă, ca lipsită de interes, raportat la soluția pronunțată de instanța de fond  pe cererea de anulare ce a făcut obiectul dosarului nr. 7313/2/2023, respectiv de respingere a acesteia, susținând intimatul că efectele generate de soluția instanței de fond privind suspendarea HG nr. 1074/2021 încetează de drept și fără nici o formalitate.

 Verificându-se portalul instanțelor de judecată,  sub aceste aspect, se constată că cererea comună formulată de reclamanta din prezenta cauză împreună cu alte 15 societăți, ce are ca obiect anularea în parte a aceluiași act normativ, înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal sub nr. de dosar x/3/2023, a fost soluționată în fond de prima instanță la data de  15.10.2024, în sensul respingerii acțiunii, ca nefondate, conform Sentinței Civile nr. 1649, astfel cum a arătat și intimate - intervenient Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în cadrul Notelor Scrise depuse la dosar.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 C. proc. civ.

Înalta Curte luând act de renunțarea intimatei – interveniente accesorii C S.A. la excepția nulității parțiale a recursului, invocată în cadrul întâmpinării, înainte  de  a analiza și excepția nulității recursului, invocată de intimatul – pârât Guvernul României, tot în cadrul întâmpinării, respectiv motivele de recurs invocate în cauză de  recurenta-reclamantă A S.R.L., constată că se impune a se verifica mai întâi  dacă,  în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată şi stadiul soluţionării acţiunii în anularea actului administrativ ce face şi obiectul cererii de suspendare, subzistă condiţia interesului recurentei - reclamante în promovarea prezentei căi de atac, reţinând următoarele:

Reclamanta A S.R.L.  în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării în parte a HG 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanţie – returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile,  respectiv în ce priveşte dispozițiile art. 1 al. 2, 3, art. 4 al. 2, art. 10 al. 1, 5, 6, art. 15, art. 16, art. 20 al. 1 lit. b, c și art. 26 al. 1, 2, 3, 4, până la pronunţarea instanţei de fond.

Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: „În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art.7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond”.

Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă numai până la data pronunţării instanţei de fond asupra acţiunii în anulare a acestui act.

Raţiunea acestei limitări este evidentă, constând în aceea că, prin pronunţarea unei soluţii cu privire la fondul cauzei, fie se constată legalitatea actului administrativ şi, deci, punerea în executare devine imperativ necesară, fie se constată nelegalitatea actului şi se dispune desfiinţarea acestuia, iar suspendarea executării nu se mai impune, rămânând fără obiect.

Analizând înscrisurile depuse la dosarul instanţei de recurs, precum şi informaţiile existente în evidenţa informatizată a instanţei de judecată,  din perspectiva stadiului în care se află acţiunea în anularea aceluiaşi act ce face şi obiectul prezentei suspendări, Înalta Curte reţine că, prin Sentinţa civilă nr. 1649 din data de 15.10.2024, pronunțată în dosarul nr. x/3/2023, Curtea de Apel București  – Secţia a IX-a Contencios Administrativ şi Fiscal a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta din prezenta cauză împreună cu alte 15 societăți, de anulare în parte a aceleiași hotărâri de guvern ce face și obiectul prezentei cerei de suspendare, dar și cererea de intervenție accesorie în favoarea reclamantelor formulată de intervenienta Asociația D, admițând însă cererile de intervenție accesorie formulate de  intervenienții Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor și C S.A.,  în favoarea pârâtului Guvernul României.

Or, conform dispoziţiilor art. 29 C. proc. civ. „acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces”.

 Potrivit art.32 alin.(1) lit.d) C. proc. civ. „orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes”.

Prin urmare,  una dintre cele patru condiţii de exercitare a acţiunii civile este cea privind interesul de a promova acţiunea,  condiţie generală care vizează orice cerere formulată în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării căilor de atac.

         În dreptul procesual civil,  interesul de a promova o acţiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia.

 Conform art. 33 C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual  iar acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes reprezentând folosul material sau moral pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu soluţionarea unei cereri - acţiune sau cale de atac, iar  acesta trebuie să fie legitim, personal, născut şi actual.

Pornind de la aceste premise teoretice, rezultă că interesul, definit ca folosul practic pe care partea îl poate obţine prin promovarea acţiunii civile, trebuie să se reflecte într-un avantaj material sau juridic în patrimoniul sau persoana reclamantei.

Condiţia interesului se verifică nu numai la introducerea cererii, ci ea trebuie îndeplinită pe toată durata procesului civil, inclusiv la momentul soluționării căilor de atac.

În măsura în care promovarea unei cereri nu mai prezintă un folos practic pentru cel care a recurs la ea, acea formă procedurală este lipsită de interes.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac, şi care trebuie să subziste pe tot parcursul derulării cauzei.

Or, în contextul arătat se constată că,  în ceea ce priveşte prezenta cerere de recurs, recurenta-reclamantă nu mai justifică un interes, respectiv un folos practic, material la care să fie îndrituită a spera în eventualitatea admiterii cererii sale de recurs, având în vedere următoarele considerente:

Deși, la momentul promovării prezentului recurs, 23.04.2024, interesul recurentei-reclamante, ce viza reformarea hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii sale și suspendării parțiale a executării actului normativ reprezentat de Hotărârea de Guvern  nr. 1074/2021, până la pronunțarea instanței de fond, în temeiul art. 14 alin.1 din Legea nr. 554/2004, exista, ulterior, pe parcursul judecării recursului, respectiv, la data de 15.10.2024, Curtea de Apel București a soluţionat fondul acţiunii în anulare prin Sentinţa Civilă nr. 1649 pronunţată în dosarul nr. x/3/2023, acţiunea reclamantei formulată împreună și cu alte societăți, fiind respinsă de prima instanță, ca nefondată.

Or, în condiţiile respingerii acţiunii în anularea actului administrativ, interesul reclamantei în susţinerea recursului declarat împotriva hotărârii prin care s-a soluţionat cererea de suspendare a executării actului administrativ nu mai  îndeplineşte cerinţa de a fi actual, în sensul art. 33 C. proc. civ., fiind depăşit termenul până la care hotărârea de admitere a cererii de suspendare putea, conform legii, să îşi producă efectele. Astfel cum s-a arătat anterior, suspendarea executării actului administrativ, solicitată în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, poate fi dispusă până la pronunţarea instanţei de fond, iar singura ipoteză consacrată legislativ, în care măsura suspendării se prelungeşte de drept peste acest termen, este cea reglementată de art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, fără însă ca această normă legală să fie incidentă în cauza de faţă, dată fiind soluţia de respingere a acţiunii în anulare.

Cum măsura suspendării executării reglementată de dispoziţiile art. 14 alin.1 din legea contenciosului administrativ poate fi dispusă şi este aptă să producă efecte juridice numai până la soluționarea fondului în primă instanță, este evident că la acest moment nu mai subzistă interesul recurentei – reclamante în promovarea recursului împotriva hotărârii curţii de apel, ceea ce face de prisos analizarea în concret a cererii de recurs și a criticilor referitoare la îndeplinirea cerinţelor legale pentru suspendarea executării unui act administrativ.

Totodată, Înalta Curte constată că, raportat la obiectul cererii de suspendare, ce vizează Hotărârea de Guvern nr.1074/2021, în condițiile în care, prin Hotărârea de Guvern nr. 580/2024, pentru modificarea și completarea Hotărârii de Guvern nr. 1074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare reutilizabile, în vigoare de la data de 31 mai 2024, termenul de introducere pe piață și comercializare a produselor aflate în stocurile producătorilor, distribuitorilor sau comercianților a fost prelungit până la data de 31 decembrie 2024, nici din această perspectivă recurenta- reclamantă nu mai justifică un interes în continuarea prezentului demers judiciar, respectiv un folos practic, material la care să fie îndrituită a spera în eventualitatea admiterii cererii sale de recurs.

Având în vedere  toate aceste considerente, instanţa de control judiciar constată că,  faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, în speţă, recurenta-reclamantă nu mai justifică un interes în soluţionarea prezentei căi de atac, motiv pentru care cererea sa de recurs va fi respinsă, ca lipsită de interes, făcând și aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ.

Temeiul legal al soluţiei adoptate

În consecinţă, pentru considerentele anterior expuse, în temeiul art. 496 alin. 1 C. proc. civ., raportat la art. 32 și 33 C. proc. civ., dar și la art. 14 din Legea nr. 554/2004, modificată, Înalta Curte va  respinge recursul formulat de reclamanta A S.R.L. ca lipsit de interes.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Respinge recursul formulat de reclamanta A S.R.L.  împotriva Sentinţei nr. 96/F din 25 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 22 octombrie 2024.