Deliberând asupra contestației privind durata procesului penal formulată de petentul A, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 16 decembrie 2024, sub numărul X/1/2024, petentul A a formulat contestație privind durata cercetărilor ce fac obiectul dosarului de urmărire penală nr. X/VIII/8/1/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală.
În motivarea contestației privind durata procesului penal, petentul a arătat că, la data de 22 noiembrie 2023, a formulat o plângere prin care a solicitat efectuarea de cercetări privind săvârșirea infracțiunii de obstrucționarea justiției, prev. de art. 271 alin. (1) lit. b C. pen., de către procurorii B și C, din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, a infracțiunilor de omisiunea sesizării organelor judiciare și obstrucționarea justiției, prev. de art. 267 și 271 C. pen., de către procurorul D din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, precum și a infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 C. pen., de către E, ofițer de poliție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța, dosarul fiind înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală sub nr. X/VIII/8/1/2023.
Petentul a învederat că, până în prezent, nu a fost solicitat de către procurorul căruia i-a fost repartizată plângerea, pentru a fi audiat sau pentru a i se solicita date suplimentare și nici nu i-au fost comunicate niciun fel de date.
De asemenea, a precizat că, deși a trecut o perioadă îndelungată de la data sesizării, respectiv peste 1 an de zile, organele de urmărire penală nu au efectuat niciun fel de activități de cercetare penală.
Totodată, a menționat că, împotriva procurorului C a mai depus o plângere penală pentru comiterea infracțiunilor de represiune nedreaptă și cercetare abuzivă în anul 2022, iar Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deși nu a efectuat niciun fel de activități de urmărire penală în acel dosar timp de 1 an și 3 luni, a dispus clasarea cauzei. Împotriva acestei soluții de clasare a formulat plângere, iar Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală, prin încheierea din 11 iunie 2024 pronunțată în dosarul nr. Y/1/2024 a admis plângerea formulată împotriva ordonanței de clasare nr. X/P/2022 din 07 noiembrie 2023, a desființat ordonanța atacată și a trimis cauza Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală în vederea efectuării de cercetări pentru stabilirea cu exactitate a elementelor de fapt referitoare la infracțiunea de represiune nedreaptă care formează obiectul sesizării.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 488 ind. 1 și următoarele C. proc. pen..
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, la data de 16 decembrie 2024.
În vederea soluționării contestației, în conformitate cu dispozițiile art. 488 ind. 4 alin. (1) C. proc. pen., judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a constatat că s-a procedat la informarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală cu privire la contestația formulată și la posibilitatea de a formula un punct de vedere.
La data de 30 decembrie 2024 a fost înaintat dosarul nr. X/VIII/8/1/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală.
Examinând actele dosarului și contestația formulată, în conformitate cu dispozițiile art. 488 ind. 1 și următoarele C. proc. pen., judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți constată că aceasta este întemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Remediul instituit de legiuitor în cazul depășirii duratei rezonabile a procesului penal îl constituie contestația privind durata procesului penal, reglementată de dispozițiile art. 488 ind. 1-488 ind. 6 C. proc. pen.. Aceasta reprezintă o procedură specială ce tinde la evitarea riscului sau limitarea consecințelor depășirii termenului rezonabil al proceselor penale, scopul urmărit fiind conformarea dreptului intern exigențelor respectării dreptului la un proces echitabil, astfel cum rezultă din jurisprudența Curții Europene.
Premergător analizei fondului contestației, judecătorul de drepturi și libertăți verifică dacă îi revine competența în soluționarea acesteia (art. 488 ind. 2 C. proc. pen.), precum și îndeplinirea cerinței privind persoanele care o pot introduce (art. 488 ind. 1 alin. (2) C. proc. pen.), termenul în care poate fi formulată (art. 488 ind. 1 alin. (3) C. proc. pen.) și îndeplinirea condițiilor de formă (art. 488 ind. 3 C. proc. pen.).
Referitor la condițiile de admisibilitate a prezentei contestații, se constată că nu au fost formulate excepții de către Ministerul Public.
Astfel, în ceea ce privește competența de soluționare a cauzei, aceasta aparține judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în conformitate art. 488 ind. 2 alin. (1) lit. a C. proc. pen. raportat la art. 40 alin. (1) C. proc. pen., având în vedere calitatea de procurori în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța a unor intimați.
De asemenea, judecătorul de drepturi și libertăți reține că prezenta contestație respectă și cerința prevăzută de art. 488 ind. 1 alin. (3) lit. a C. proc. pen., privind termenul în care poate fi formulată.
În acest sens, se observă că, la data de 20 noiembrie 2023, petentul A a formulat plângere împotriva unor procurori și a unui ofițer de poliție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța.
Prin referatul din 12 decembrie 2023, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală a propus înregistrarea plângerii în evidența cauzelor penale (fila 2 d.u.p.).
Ulterior acestui moment, în cauză nu s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, deși dispozițiile art. 305 alin. (1) C. proc. pen. statuează, pentru organul de urmărire penală, obligativitatea de a începe urmărirea penală ori de câte ori plângerea penală îndeplinește condițiile de formă și de fond prevăzute de art. 289 C. proc. pen. (aspect care nu a fost contestat de reprezentantul Ministerului Public) și nu există, la momentul formulării plângerii și în urma unei analize formale a acesteia, niciunul dintre impedimentele prevăzute de art. 16 C. proc. pen..
Or, lipsa de diligență a organelor de urmărire penală nu poate fi imputată petentului, prin privarea acestuia de a uza de procedura specială prevăzută de art. 488 ind. 1-488 ind. 6 C. proc. pen., care, așa cum s-a menționat anterior, tinde la evitarea riscului sau limitarea consecințelor depășirii termenului rezonabil al proceselor penale.
În plus, așa cum s-a menționat anterior, reprezentantul Ministerului Public nu a invocat nicio excepție referitor la condițiile de admisibilitate a prezentei contestații.
Totodată, în prezentul dosar este respectată și cerința implicită pentru admisibilitatea contestației, aceea ca, în cauza a cărei durată rezonabilă se contestă, să nu se fi dispus o soluție anterior declanșării procedurii prevăzute de art. 488 ind. 1 și următoarele C. proc. pen..
În privința condițiilor de formă, contestația întrunește cerințele esențiale prevăzute de art. 488 ind. 3 C. proc. pen., fiind formulată de petentul A, persoană care are calitatea de persoană vătămată, cu respectarea termenului prevăzut de lege, fiind motivată, cu indicarea numărului dosarului de urmărire penală în care cercetările nu au fost finalizate.
Referitor la condițiile de fond ale contestației, judecătorul de drepturi și libertăți reține că evaluarea caracterului rezonabil al duratei procedurii din dosarul nr. X/VIII/8/1/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală, se efectuează prin raportare la criteriile prevăzute de art. 488 ind. 5 alin. (2) C. proc. pen., respectiv: natura și obiectul cauzei; complexitatea cauzei, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de participanți și a dificultăților de administrare a probelor; elementele de extraneitate ale cauzei; faza procesuală în care se află cauza și durata fazelor procesuale anterioare; comportamentul contestatorului în procedura judiciară analizată, inclusiv din perspectiva exercitării drepturilor sale procesuale și procedurale și din perspectiva îndeplinirii obligațiilor sale în cadrul procesului; comportamentul celorlalți participanți în cauză, inclusiv al autorităților implicate; intervenția unor modificări legislative aplicabile cauzei; orice alte elemente de natură să influențeze durata procedurii.
Analizând dosarul de urmărire penală nr. X/VIII/8/1/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală, judecătorul de drepturi și libertăți constată că de la data de 22 noiembrie 2023 (data formulării plângerii de către petent) și până în prezent, nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală, aspect confirmat, de altfel, chiar de reprezentantul Ministerului Public în ședința din 28 ianuarie 2025.
Judecătorul de drepturi și libertăți reține că această cauză nu prezintă o complexitate deosebită, având în vedere acuzațiile formulate. De asemenea, nu se poate reține numărul mare de participanți, ancheta penală vizând patru persoane și o singură persoană vătămată, nefiind necesare proceduri de amploare privind citarea sau audierea de martori. Prin urmare, nu este justificată o pasivitate de peste 1 an, perioadă de timp în care nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală.
În ceea ce privește comportamentul contestatorului petent în procedura judiciară analizată, se constată că acesta a fost unul pozitiv și nu a încercat tergiversarea cauzei, ci, din contră a urmărit soluționarea acesteia cu celeritate, depunând diligențe pentru a afla stadiul în care se află urmărirea penală în cauză.
De altfel, singurele motive invocate de către reprezentantul Ministerului Public pentru nefinalizarea anchetei penale se referă la volumul mare de activitate și deficitul de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care pot soluționa dosare cu magistrați. Or, în jurisprudența instanței supreme s-a reținut că volumul de muncă al organelor de urmărire penală nu poate constitui un element de luat în considerare în aprecierea duratei rezonabile a procedurii judiciare. Criteriile de apreciere a caracterului rezonabil al duratei procedurii judiciare se interpretează conform art. 488 ind. 5 alin. (1) C. proc. pen., respectiv pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei. Analiza exclude, așadar, posibilitatea examinării volumului de muncă al organelor de urmărire penală, ca elemente în aprecierea caracterului rezonabil al duratei procedurii, deoarece excedează cadrului procesual instituit prin dispozițiile legale aplicabile contestației privind durata procesului penal (încheierea nr. 16 din 16 ianuarie 2024 pronunțată în dosarul nr. X/1/2023).
Drept urmare, luând în considerare interesul legitim al persoanei vătămate de a se da o soluție cu privire la faptele care fac obiectul cercetărilor, evaluând stadiul procedurilor din prezenta cauză, prin raportare la criteriile prevăzute de lege, judecătorul de drepturi și libertăți constată că durata acestora a atins o limită rezonabilă și se impune ieșirea din pasivitate a organelor de urmărire penală și soluționarea cu celeritate a cauzei, sens în care se va stabili un interval util pentru finalizarea fazei procesuale.
În considerarea acestor argumente, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că este întemeiată contestația privind durata procesului penal formulată de petentul A și, în temeiul art. 488 ind. 6 C. proc. pen., o va admite și va stabili termen pentru data de 27 octombrie 2025, până la care procurorul să rezolve cauza potrivit art. 327 C. proc. pen., cu referire la dosarul nr. X/VIII/8-1/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală, termen până la care, în prezenta cauză, nu se va putea formula o nouă contestație cu privire la durata procesului penal.
În conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E:
În baza art. 488 ind. 6 C. proc. pen., admite contestația formulată de petentul A privind durata procesului penal.
Stabilește termen până la data de 27 octombrie 2025 în care procurorul să rezolve, potrivit art. 327 C. proc. pen., dosarul nr. X/VIII/8-1/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală, termen până la care, în prezenta cauză, nu se va putea formula o nouă contestație cu privire la durata procesului penal.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 ianuarie 2025.