Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 38/CCP din data de 05.11.2024, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – Secția penală., în baza art. 341 alin. 6 lit. a C. proc. pen., a fost respinsă, ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul A împotriva ordonanței nr. x/147/P/2023 din data de 18.07.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, menținută prin ordonanța nr. x/II/2/2024 din data de 05.09.2024 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, fiind totodată obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a dispuse astfel, în esență, judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Brașov a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov la data de 25.09.2024 sub numărul x/64/2024 petentul A a formulat plângere împotriva ordonanței nr. x/147/P/2023 din data de 18.07.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, menținută prin ordonanța nr. x/II/2/2024 din data de 05.09.2024 a procurorului general la Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
S-a reținut că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a constatat că, în concret, petentul a formulat plângere penală în legătură cu falsificarea unui înscris fals, folosit în dosarul civil, despre care judecătorii ar fi luat la cunoștință și nu ar fi sesizat organele de anchetă, făcându-se vinovați de comiterea infracțiunii de uz de fals și abuz în serviciu.
Prin ordonanța din data de 18.07.2024 s-a dispus clasarea cauzei, în cuprinsul ordonanței făcându-se referire la dosarul civil nr. x/197/2010 și soluția pronunțată de magistrații vizați de plângerea formulată de petent, iar în raport de sesizarea primită și de înscrisuri, procurorul a reținut că, deși petentul a formulat multiple acuzații, în realitate acesta nu sunt susținute de probe și nici nu au putut fi identificate fapte sau împrejurări care să realizeze conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu de către judecătorii cauzei.
S-a menționat că nemulțumirea unui justițiabil cu privire la modul de soluționare a unei cereri adresate instanței de judecată nu ar putea conduce, de plano, la prezumția existenței unei fapte de natură penală. S-a mai arătat că răspunderea penală a magistraților cu referire la infracțiunile de serviciu nu poate fi pusă în discuție decât în situațiile în care aceștia și-au exercitat funcția cu rea-credință, urmărind sau acceptând vătămarea intereselor legale ale unei persoane, situație de fapt ce nu se regăsește în prezenta cauză. Cu referire la infracțiunea de uz de fals s-a arătat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii având în vedere că judecătorii nu utilizează înscrisurile în vederea producerii de consecințe juridice ci în virtutea atribuțiilor legate de înfăptuirea justiției.
Împotriva ordonanței de clasare a formulat plângere petentul B.
Prin ordonanța din data de 05.09.2024, procurorul general a respins această plângere, menținând soluția de clasare dispusă de procuror.
Împotriva actelor procurorului, în temeiul art. 340 C. proc. pen., petentul A a formulat plângere, înregistrată la data de 09.07.2024, pe rolul Curții de Apel Brașov sub nr. x/64/2024.
Judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Brașov, analizând plângerea formulată de petent, actele dosarului și ordonanța de clasare emisă, în esență, pentru argumentele prezentate în încheiere, a reținut că soluțiile de clasare sunt legale și temeinice, astfel că prin încheierea nr. 38/CCP din data de 05.11.2024, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Brașov a respins ca neîntemeiată plângerea petentului A.
*****
Împotriva acestei încheieri pronunțate de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Brașov, petentul contestator A a formulat calea de atac de față.
Astfel, la data de 09.12.2024, dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală, când s-a stabilit termen de soluționare la data de 21.01.2025.
Pentru acest termen, contestatorul a transmis la dosar, prin mail, concluzii scrise, solicitând totodată judecarea cauzei în lipsă.
De asemenea, întrucât prin cererea aflată la dosar, contestatorul A a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 347 alin. (1) C. proc. pen., a fost creat dosarul asociat nr. x/64/2024/a1 în vederea soluționării acestei cereri de sesizare cu excepția de neconstituționalitate invocată de contestatorul A.
În prezenta cauză, la termenul din 21.01.2025, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac, motivat de faptul că încheierea atacată este definitivă.
Examinând prezenta cale de atac, cu prioritate prin prisma excepției invocată în cauză, Completul de doi judecători de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Înalta Curte amintește că legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice, dând eficiență principiului stabilit prin dispozițiile art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din Legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se cere reformarea hotărârii atacate.
Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
În speță, Înalta Curte constată că prezenta contestație a fost exercitată împotriva unei hotărâri penale definitive, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare, aspectul fiind de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege, dispoziții ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate, dar și principiul unicității căilor de atac și modul de stabilire a ierarhiei acestora.
Astfel, se constată că obiectul prezentei căi de atac îl constituie încheierea nr. 38/CCP din data de 05.11.2024, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Brașov – Secția penală, prin care, în baza art. 341 alin. 6 lit. a C. proc. pen., s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul A împotriva ordonanței nr. x/147/P/2023 din data de 18.07.2024 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, menținută prin ordonanța nr. x/II/2/2024 din data de 05.09.2024 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Potrivit art. 341 alin. 6 lit. a C. proc. pen., în cauzele în care nu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară poate dispune respingerea plângerii, ca tardivă sau inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată.
Conform dispozițiilor art. 341 alin. 8 C. proc. pen., încheierea prin care s-a pronunțat soluția de respingere a plângerii, prevăzută de alin. (6) al aceluiași text de lege, este definitivă.
Împotriva încheierii nr. 38/CCP din data de 05.11.2024 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Brașov – Secția penală, petentul A a declarat calea de atac de față.
Or, conform dispozițiilor legale precitate, se constată că, petentul A a declarat o cale de atac împotriva unei soluții nesusceptibile de reformare, astfel că, prin promovarea acesteia, petentul a încălcat principiul unicității căii de atac prevăzut de lege.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.
În consecință, față de cele reținute, se constată că petentului contestator A nu îi este recunoscută calea de atac împotriva încheierii penale nr. 38/CCP din data de 05.11.2024, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții Curtea de Apel Brașov – Secția penală, întrucât aceasta a fost formulată împotriva unei încheieri definitive, calea de atac de față fiind așadar inadmisibilă.
Pentru aceste considerente, Completul de doi judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 341 alin. 8 C. proc. pen., coroborat cu art. 4251 alin. 7 pct.1 lit. a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A împotriva încheierii penale nr. 38/CCP din data de 05.11.2024, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – Secția penală.
Față de soluția dispusă, în temeiul art. 275 alin. 2 C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A împotriva încheierii penale nr. 38/CCP din data de 05.11.2024, pronunțată de Curtea de Apel Brașov – Secția penală.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința din camera de consiliu, astăzi, 21 ianuarie 2025.