Deliberând asupra contestației formulate de persoana solicitată A, în baza actelor aflate la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 143/F din 10 decembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/46/2024, a fost admisă propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești.
În temeiul art. 102 alin. (5) lit. a din Legea nr. 302/2004 modificată și completată, combinat cu art. 223 alin. (2) rap. la art. 202 alin. (4) lit. e C. proc. pen., a fost admisă propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești (ca urmare a Semnalării introduse în Sistemul Informatic Schengen de autoritățile din Belgia privind executarea mandatului european de arestare emis la data de 28.11.2024, în dosarul nr.2024/x, de către Tribunalul de primă instanță din Flandra de Vest, secțiunea Bruges, Belgia) și a dispus arestarea provizorie în vederea predării a persoanei solicitate A, pe o durată de 15 zile, începând cu data de 10 decembrie 2024 și până la data de 24 decembrie 2024, inclusiv.
Pe fond, s-a dispus amânarea judecării cauzei la data de 20 decembrie 2024, orele 10.00, pentru prezentarea, de către procuror, a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română.
S-a făcut mențiunea căii de atac a contestației în termen de 24 de ore de la pronunțare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:
Prin sesizarea formulată în dosarul nr. x/II/5/2024 din 10.12.2024, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a solicitat luarea măsurii arestării provizorii în vederea predării, pe o durată de cel mult 15 zile, în baza semnalării introduse în Sistemul de Informații Schengen, de către autoritățile judiciare din Belgia, față de persoana solicitată A, cu privire la care autoritățile judiciare belgiene (Tribunalul de primă instanță din Flandra de Vest, secțiunea Bruges) au emis un mandat european de arestare la data din 28.11.2024 în dosarul nr. 2024/x, pentru săvârșirea infracțiunii de furt și participarea la o asociație (criminală), în vederea predării acesteia către statul solicitant.
Din cuprinsul semnalării introduse în Sistemul Informatic Schengen de către autoritățile judiciare din Belgia reiese că persoana solicitată A a comis următoarele fapte:
La data de 27 august 2024 se presupune că au fost furate în parcarea Jabbeke Noord de pe autostrada A10-E40, un camion X, cu număr românesc de înmatriculare (...) și o remorcă Y, număr românesc de înmatriculare (...), încărcat cu 24.882 kg de cupru.
La acea dată, cuprul valora 214.562 euro. Cuprul era transportat la comanda societății NV B (Belgia), către societatea C SRL din Pitești (România). La 4 septembrie 2024, a existat un document SIRENE, ca urmare a descoperirii camionului și a remorcii pe autostrada A2 din Olanda. Tahograful fusese scos din vehicul. Analiza imaginilor camerelor de luat vederi din parcarea din Jabbeke a arătat că suspectul a ieșit dintr-un vehicul Z, în jurul orei 12:54, după care s-a dus imediat la camion, s-a suit în camion prin locul pasagerului la ora 12:55 și a plecat cu camionul la ora 13:10. Analizarea ulterioară a camerelor de luat vederi ANPR a arătat că vehiculul XX cu număr de înmatriculare (...) a intrat în parcarea de pe E313 din Ranst la 26 august 2024, ora 09:51. Cei doi ocupanți ai vehiculului XX pot fi văzuți pe imaginile de pe camere în parcarea din Ranst. Unul dintre aceștia a făcut o plată cu Mastercard în magazinul din această parcare la 26 august 2024, ora 10:02. Investigațiile la D au demonstrat că s-au făcut mai multe plăți cu acest Mastercard la E la 25 august 2024, ora 12:52, la F la 26 august 2024, ora 16:23 și la G la 28 august 2024, ora 01:09. Acest Mastercard are numărul x și este asociat cu banca H România. Analiza imaginilor de la camerele de luat vederi ale parcărilor din Zolden, Kalken și Nazareth arată că plățile sunt întotdeauna realizate de același bărbat și că aceiași doi bărbați sunt văzuți împreună. Imaginile din Nazareth mai arată și vehiculul XX, cu număr de înmatriculare (...). Se pare că cardul Mastercard este pe numele I, născută la data de (...) în Dorohoi (România). Prin surse deschise, s-au găsit fotografii ale I, arătând-o pe aceasta cu același bărbat de fiecare dată, care a fost identificat ca A. Conform informațiilor de la poliție, A s-a născut la data de (...) în Pitești (România). Bărbatul din fotografii, care este cu I, seamănă foarte mult cu bărbatul care poate fi văzut pe imaginile de la camerele de luat vederi de la benzinării și care a făcut plățile cu cardul de credit al I. În plus, acest card de credit a mai fost folosit la 25 august 2023, ora 15:06, pentru a face o plată pentru „Hotel J”. În Roncq, chiar peste granița belgiană în Franța, sunt două hoteluri. La unul din aceste hoteluri, adică K, s-a rezervat o cameră dublă la 25.08.2024, pe numele lui A. Camera a fost plătită utilizând cardul de credit al I.
Prin ordonanța nr. x/II/5/2024 din data de 09.12.2024, persoana solicitată a fost reținută pentru o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 09.12.2024, orele 16:20, până la data de 10.12.2024, orele 16:20.
Din verificările efectuate de Parchet, a rezultat că Semnalarea introdusă în Sistemul Informatic Schengen cuprinde informațiile necesare prev. de art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, fiind îndeplinite condițiile necesare prev. de art. 97 alin. (1) și (2) din aceeași lege, pentru punerea în executare a acesteia de către autoritatea judiciară română.
Din extrasul privind rezultatul verificărilor efectuate în baza de date ECRIS GLOBAL PERSONS a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a rezultat că persoana solicitată nu mai face obiectul unor proceduri penale în curs, pentru aceleași fapte pentru care a fost emisă semnalarea.
Examinând propunerea de arestare formulată de procuror, prin prisma condițiilor prevăzute de art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cu modificările și completările ulterioare, Curtea a constatat preliminar că la dosar nu a fost depus mandatul european de arestare emis de către autoritatea judiciară din Belgia, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 102 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, conform cărora instanța acordă un termen de cel mult 15 zile, înăuntrul căruia procurorul trebuie să prezinte mandatul european de arestare însoțit de traducerea în limba română.
Semnalarea privește mandatul european de arestare din 28.11.2024 emis în dosarul nr. 2024/x de către Tribunalul de primă instanță din Flandra de Vest, secțiunea Bruges, Belgia, pentru săvârșirea de către persoana solicitată a faptelor expuse detaliat în cuprinsul semnalării introduse în Sistemul Informatic Schengen de către autoritățile judiciare din Belgia.
Conform Codului penal al Belgiei, faptele incriminate sunt sancționate potrivit disp. art. 322 323, 324 al. (1) și (3), 461 al.(1), 463, 467 al. (1) și (2), 484, 485, 486 și 487, reprezentând infracțiunile de furt simplu și participare la o asociație (criminală).
A mai reținut că faptele, așa cum au fost descrise, sunt incriminate și în legislația penală română, constituind infracțiunea de furt în modalitatea normativă prevăzută de art. 228 alin. (1) C. pen..
Astfel, Curtea a reținut, din actele depuse la dosarul cauzei, că mandatul european de arestare a fost emis pe numele persoanei solicitate în vederea reținerii, arestării și predării sale către aceste autorități, pentru comiterea infracțiunii de furt.
Așa cum rezultă din prevederile art. 102 alin. (5) lit. a din Legea nr. 302/2004 modificată rap. la art. 223 alin. (2) C. proc. pen., față de inculpatul pus sub acuzare pentru săvârșirea infracțiunilor de gravitate ridicată se poate lua măsura arestării provizorii pentru buna desfășurare a procesului penal, inclusiv împiedicarea sustragerii de la urmărirea penală.
Curtea a reținut că scopul asigurării bunei desfășurări a procedurii de executare a mandatului european de arestare și împiedicarea sustragerii persoanei solicitate de la procedura de executare a mandatului european de arestare pot fi asigurate în mod eficient numai prin adoptarea măsurii arestării provizorii, măsura preventivă a controlului judiciar ori măsura arestului la domiciliu fiind apreciate ca insuficiente pentru realizarea obiectivului urmărit de Legea privind cooperarea internațională în materie penală, în acest sens fiind avut în vedere modul de comitere, respectiv în asociere și cu alte persoane, multitudinea presupuselor fapte, pedeapsa maximă reglementată de legea penală belgiană (5 ani închisoare), aspecte din care se deduce o gravitate sporită a acestora.
În raport de criteriile prev. de art. 202 alin. (1) și (3) C. proc. pen., de care trebuie să se țină cont la alegerea măsurii preventive adecvate, în cauză, corespunzător naturii și gravității pretinsei fapte comise pe teritoriul Belgiei, modului elaborat de concepere a activității infracționale din perspectiva sustragerii unui camion și a unei remorci încărcate cu o cantitate considerabilă de cupru și în valoare totală de circa 214.562 euro, participației concrete a persoanei solicitate alături de alte persoane la săvârșirea infracțiunii de furt, instanța a apreciat că măsura arestării preventive este proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse acesteia și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea sa, respectiv împiedicarea sustragerii persoanei solicitate de la procedurile de cooperare judiciară internațională în materie penală specifice Legii nr. 302/2004.
Împrejurările invocate de către persoana solicitată pentru luarea unei măsuri preventive mai blânde până la depunerea de către procuror a mandatului european de arestare în original, respectiv arestul la domiciliu, nu reprezintă garanții în raport cu circumstanțele cauzei, fiind astfel insuficiente, iar analizând gradual măsurile preventive, Curtea a constatat că singura măsură aptă să asigure buna desfășurare a procedurilor judiciare de cooperare este cea a arestării provizorii.
II. Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a formulat contestație persoana solicitată A.
Persoana solicitată nu a motivat în scris contestația formulată.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, la data de 16.12.2024, sub nr. x/46/2024/a1, fiind repartizată aleatoriu cu termen de judecată la data de 24.12.2024.
În cauză, s-a dispus preschimbarea termenului de judecată din 24.12.2024 la data de 19.12.2024, urmare a cererii formulate de apărătorul ales al contestatorului-persoană solicitată la data de 17.12.2024.
La termenul de judecată din 19.12.2024 s-a acordat cuvântul în dezbateri. Contestatorul, prin apărător ales, a solicitat admiterea contestației și înlocuirea măsurii arestării provizorii cu o altă măsură preventivă mai puțin restrictivă, invocând faptul că persoana solicitată a colaborat cu organele judiciare și nu intenționează să se sustragă de la predare. Totodată, a arătat că față de cealaltă persoană cu care ar fi comis infracțiunea, a fost dispusă măsura controlului judiciar, de către un alt complet.
A mai susținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 44 din Legea nr. 302/2004.
III. Examinând contestația formulată, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 102 din Legea nr. 302/2004, referitor la reținerea și arestarea în baza semnalării introduse în Sistemul de Informații Schengen, în cazul obținerii unui rezultat pozitiv cu privire la o persoană pentru care un alt stat membru a introdus o semnalare în vederea arestării, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române solicită statului membru solicitant să confirme, în regim de urgență, valabilitatea deciziei în baza căreia a fost introdusă respectiva semnalare, iar semnalarea în vederea arestării se transmite parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui rază teritorială a fost localizată persoana.
Procurorul din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripție a fost depistată persoana solicitată sesizează curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea predării, iar judecătorul sesizat poate admite, prin încheiere motivată, propunerea procurorului și dispune arestarea provizorie în vederea predării, pe o durată de cel mult 15 zile, fixând un termen de 15 zile pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea în limba română, și, dacă este cazul, a hotărârii de condamnare date în lipsă.
În conformitate cu dispozițiile art. 82 și art. 102 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, semnalarea introdusă în Sistemul de Informații Schengen cu privire la o persoană căutată pentru a fi arestată echivalează cu un mandat european de arestare în toate cazurile în care se aplică Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre.
Prealabil, Înalta Curte constată că prima instanță a fost sesizată cu respectarea regulilor de competență și a dispus în conformitate cu dispozițiile legale arestarea provizorie în vederea predării a persoanei solicitate, constatând că există o semnalare introdusă în Sistemul de Informații Schengen în vederea arestării acesteia.
Autoritățile judiciare străine au precizat că față de persoana solicitată a fost emis un mandat european de arestare din 28.11.2024 în vederea cercetării pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 322 323, 324 alin. (1) și (3), 461 alin. (1) 463, 467 alin. (1) și (2), 484, 485, 486 și 487, reprezentând infracțiunile de furt simplu și participare la o asociație (criminală).
Având în vedere particularitățile cauzei de față, respectiv natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite (sustragerea unui camion și a unei remorci încărcate cu o cantitate considerabilă de cupru și în valoare totală de circa 214.562 euro), modalitatea în care a fost săvârșite, dar și faza în care se află procedura judiciară, Înalta Curte apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004, pentru a se dispune arestarea provizorie în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis de autoritățile judiciare belgiene pe numele persoanei solicitate, aceasta nefiind în măsură a oferi o garanție fermă a desfășurării în condiții optime a procesului penal, așa cum bine a arătat și instanța curții de apel.
În plus, măsura arestării provizorii în vederea predării este justificată și de celeritatea procedurii de executare a mandatului european de arestare, în scopul asigurării bunei desfășurări a acesteia, prin împiedicarea sustragerii persoanei solicitate, în contextul în care în cauză nu a fost depus mandatul european de arestare.
O măsură mai puțin coercitivă, precum măsura preventivă a arestului la domiciliu sau controlul judiciar, în contextul celor de mai sus, nu ar fi suficientă pentru a se realiza o analiză adecvată a cererii de executare a mandatului european de arestare. În condițiile în care aceasta ar fi considerată întemeiată, punerea sa efectivă în aplicare, prin predarea persoanei solicitate autorității emitente a mandatului, nu ar fi asigurată cât timp persoana solicitată nu prezintă garanții suficiente în sensul respectării obligațiilor impuse.
Referitor la apărările persoanei solicitate, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate.
Astfel, Înalta Curte reține că este nefondată susținerea apărării în sensul că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 44 din Legea nr. 302/2004, din moment ce Belgia este stat membru al Uniunii Europene, devenind astfel aplicabile dispozițiile art. 102 din Legea nr. 302/2004, care reglementează extrădarea simplificată în relație cu statele membre ale U.E..
Pe de altă parte, Înalta Curte apreciază că nu se impune efectuarea unei analize din perspectiva art. 44 din Legea nr. 302/2004 asupra criticilor formulate de apărare referitoare la faptul că în sesizare nu ar fi indicate locul concret în care au fost comise faptele, fiind menționat doar „(...)”, gradul de participație la săvârșirea faptei, precum și dispozițiile legale aplicabile, inclusiv cele privind prescripția răspunderii penale și a executării pedepsei, având în vedere, pe de o parte, că în cauză nu sunt aplicabile aceste dispoziții, iar pe de altă parte, că aspectele invocate excedează prezentei proceduri, vizând în realitatea fondul mandatului european de arestare.
Pe de altă parte susținerea apărării în sensul că persoana solicitată va respecta obligațiile impuse în situația în care va fi dispusă măsura arestului la domiciliu nu este de natură să conducă la infirmarea soluției pronunțate în primă instanță și să asigure dezideratul desfășurării în bune condiții a procedurii de executare a mandatului european de arestare în fața Curții de Apel Pitești.
În aceeași ordine de idei, măsura arestării provizorii a persoanei solicitate A este justificată și de necesitatea parcurgerii cu celeritate a procedurii, în contextul în care prima instanță a stabilit termen la data de 20.12.2024, în vederea prezentării de către procuror a mandatului european de arestare, însoțit de traducerea lui în limba română.
Referitor la susținerea apărării potrivit căreia față de celălalt participant la săvârșirea infracțiunii a fost dispusă măsura controlului judiciar, Înalta Curte arată că măsura provizorie care se ia în cursul acestei proceduri trebuie raportată la circumstanțele fiecărei părți, iar cu privire la persoana solicitată se constată că cea mai optimă măsură este cea a arestului provizoriu, întrucât aceasta nu prezintă garanții suficiente pentru a fi plasată sub imperiul unei măsuri mai blânde.
Pentru aceste considerente, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 102 din Legea nr. 302/2004 pentru a se dispune arestarea provizorie, încheierea atacată fiind legală și temeinică, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A împotriva încheierii penale nr.143/F din data de 10 decembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/46/2024.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 90 lei, va rămâne în sarcina statului, potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A împotriva încheierii penale nr. 143/F din data de 10 decembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/46/2024.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 90 lei, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 decembrie 2024.