Asupra contestației de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul cererii. Hotărârea contestată
Prin cererea înregistrată în format electronic la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul sesiunii de transfer a judecătorilor, organizată în perioada martie-mai 2024, etapa I, doamna judecător A, judecător la Judecătoria Ploiești, a solicitat transferul la una dintre Judecătoriile Sectoarelor 4, 3, 2, 5, 6 sau 1 București.
Prin Hotărârea nr. 811 din 14 mai 2024, Consiliul Superior al Magistraturii-Secția pentru judecători a respins cererea de transfer.
În motivarea hotărârii, Secția pentru judecători a avut în vedere, în esență, prevederile art. 188 din Legea nr. 303/2022, avizele negative exprimate de Judecătoria Ploiești și de Curtea de Apel Ploiești, situația posturilor vacante și volumul de activitate la judecătoriile implicate.
2. Contestația formulată
Împotriva acestei hotărâri, doamna judecător A a formulat contestație, înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal la data de 26.07.2024, solicitând anularea hotărârii și obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul său de la Judecătoria Ploiești la una dintre instanțele pentru care a formulat cererea de transfer în etapa I.
În motivarea contestației, se apreciază că sunt îndeplinite criteriile prevăzute de lege pentru admiterea cererii de transfer formulată, iar prin hotărârea atacată, raportarea la criteriile de transfer s-a făcut selectiv și arbitrar, fără să existe o motivare reală, ci doar o simplă enumerare a unor date statistice și a avizelor instanțelor implicate, care nu pot conduce la concluzia că respingerea cererii de transfer s-a făcut în scopul menținerii unui just echilibru între criteriile de ordin obiectiv și cele de ordin subiectiv ale solicitantei.
Referitor la primul criteriu privind motivele cuprinse în avize și punctele de vedere stipulate la art. 192 din Legea nr. 303/2022, contestatoarea susține că intimatul are obligația să aibă în vedere explicațiile cuprinse în avizele consultative și nu numai caracterul favorabil/ nefavorabil transferului.
Intimatul a valorificat avizul negativ al Judecătoriei Ploiești și punctul de vedere nefavorabil al Curții de Apel Ploiești, acesta constituind unul dintre argumentele principale de respingere a cererii de transfer, dar nu a conferit aceeași valoare avizului pozitiv al Curții de Apel București și al Judecătoriilor Sectorului 1, 2 și 5 București.
La acest criteriu nu a fost analizată în concret situația particulară a contestatoarei, dar și faptul că unele instanțe la care se solicită transferul, se confruntă cu o situație de personal mai precară decât Judecătoria Ploiești.
Avizele instanțelor implicate în transfer nu au fost coroborate cu celelate criterii, lăsând demersul contestatoarei la latitudinea acestor factori implicați în procesul de transfer, deși avizele și punctele de vedere ale acestor instanțe constituie doar un singur criteriu dintre cele enumerate de lege.
În aceeași sesiune de transfer s-a admis cererea unei colege, deși avea avizul negativ al Judecătoriei Ploiești și punct de vedere nefavorabil al Curții de Apel Ploiești.
Cu privire la volumul de activitate al instanței sau al parchetului de la care se solicită transferul și la care se solicită transferul, numărul posturilor vacante și al posturilor temporar vacante la instanțele sau la parchetele implicate și dificultățile de ocupare a acestora prevăzute la art. 192 din Legea nr. 303/2022, intimatul a enumerat pe larg datele statistice ale instanțelor implicate în procedura de transfer, însă nu s-a avut în vedere numărul unic de dosare pe care contestatoarea îl avea, pe completurile prezidate de aceasta și nici faptul că postul său urma să se vacanteze temporar, completul se va desființa ori se va prelua de un alt judecător pe perioada concediului prenatal/ postnatal.
De asemenea, în situația admiterii cererii de transfer, postul se vacanta definitiv și putea să fie inclus în lista posturilor vacante în procedurile viitoare.
Deși este adevărat că Judecătoria Ploiești este, preponderent, o instanță de tranzit, totuși în fiecare an se ocupă toate locurile vacante.
Se mai arată că în luna aprilie 2024 au venit patru colegi stagiari și un coleg definitiv.
Deși opțiunea de a deveni magistrat include asumarea riscului ca cel puțin pentru o perioadă de timp persoana în cauză să activeze în altă localitate, pentru păstrarea echilibrului cu dreptul la viață privată al magistratului, această perioadă ar trebui să aibă o durată rezonabilă, problemele privind ocuparea schemelor de personal neputând să fie imputate acesteia.
Motivele cuprinse în cererea formulată s-au bazat pe practica anterioară a intimatului din alte hotărâri de transfer în care s-au avut în vedere tocmai aspectele menționate în ceea ce privește transferul unor persoane aflate în situații similare cu cea a contestatoarei, concediu maternal, concediu pentru creșterea copilului, chiar și cu o vechime inferioară în funcție.
Referitor la specializarea judecătorului sau procurorului, specializările complementare, vechimea în cadrul secției sau completului corespunzător specializării, prevăzută la art. 192 din Legea nr.303/2022, contestatoarea susține că în hotărâre nu s-au prezentat argumente, deși s-a reținut, în mod nefondat, că un alt coleg a cărui cerere de transfer a fost admisă, are cea mai mare vechime în secția civilă, deși acesta activase anterior în secția penală.
Contestatoarea arată că își desfășoară activitatea în cadrul secției civile și nu are un complet specializat într-o anumită materie, ceea ce reprezintă un avantaj în sensul experienței necesare soluționării unei palete mai largi de obiecte în materie civilă.
Cu privire la criteriul vizând vechimea la instanța sau la parchetul de la care se solicită transferul, stipulat de art. 192 din Lege nr. 303/2022, contestatoarea are o vechime totală în funcție de 6 ani și 4 luni, iar intimatul a apreciat că are o vechime „relativ redusă” la instanța la care activează, deși au fost admise cereri de transfer ale unor colegi cu o vechime la instanță mult inferioară.
Se mai susține că deși solicitanta și-a exprimat disponibilitatea să își desfășoare activitatea în materie civilă, intimatul nu a analizat acest criteriu.
Contestatoarea s-a mutat din anul 2024, împreună cu soțul său, în București, criteriul nefiind analizat de către intimat, în schimb a fost admisă cererea de transfer a unui coleg la o instanță în circumscripția căreia nu își are domiciliul sau reședința, motivată doar de dorința de a se stabili în alt oraș, prevalând vechimea în funcție și la instanță.
În ceea ce privește criteriul privind distanța dintre domiciliu/ reședință și instanța/ parchetul la care funcționează și posibilitățile reale de navetă, timpul afectat acestuia, în contextul schimbării circumstanțelor de ordin familial, prin apariția unui copil, desfășurarea activității profesionale și efectuarea navetei zilnice în altă localitate constituie o problemă.
Cu privire la criteriul vizând starea de sănătate și situația familială, contestatoarea susține că locuiește în București, iar orașul Ploiești, este doar locul în care își exercită funcția, neavând cunoștințe, prieteni, în afara colegilor de la judecătorie.
3. Apărarea formulată de intimat
Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători a solicitat respingerea, ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta A.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației
Înalta Curte văzând cuprinsul Hotărârii nr. 811/ 14.05.2024 a CSM – Secția pentru judecători a cărei anulare se cere, reține că intimatul enumeră dispozițiile legale incidente, arată că solicitanta are gradul profesional de judecătorie, o vechime în funcția de judecător de 6 ani și 3 luni, dintre care 2 ani și 11 luni la Judecătoria Ploiești și ulterior precizează care este situația posturilor din schemă, cele ocupate și cele vacante la instanțele implicate în transfer.
De asemenea, se enumeră avizele favorabile/ nefavorabile și punctele de vedere trimise de cele două Curți de apel, arătându-se că soluționarea cererilor de transfer implică menținerea, în măsura posibilității și prin raportare la situațiile concrete supuse analizei, a unui echilibru între interesul public reprezentat de asigurarea condițiilor pentru buna funcționare a instanțelor implicate în procedura de transfer și interesul legitim privat al judecătorilor care au formulat solicitări de transfer.
Se mai reține, prin hotărârea atacată, existența unui număr de 14 judecători care au solicitat transferul de la Judecătoria Ploiești la alte instanțe, în contextul în care judecătoria funcționează cu un grad de ocupare de 85% din schema de personal, 40 de posturi ocupate (38 efectiv), dintr-o schemă de 47 de posturi.
Față de numărul mare de solicitări de transfer, intimatul a considerat că este oportună aprobarea a trei cereri de transfer, prioritare fiind cererile domnului judecător B și a doamnelor judecător C și D.
Domnul B are cea mai mare vechime în cadrul secției civile, instanțele au comunicat puncte de vedere favorabile și au fost reținute și motive de ordin personal.
Referitor la doamna judecător C, deși aceasta are o vechime în profesie și la instanță mai mică decât a celorlalți solicitanți, au fost prioritare motivele de ordin personal care au fost însă șterse din hotărârea atacată.
Cu privire la dna judecător D se reține vechimea mai mare în funcție, punctele de vedere favorabile ale curților de apel implicate în transfer, specializarea secției în cadrul căreia a solicitat transferul și faptul că postul acesteia este temporar vacant.
Referitor la cererea contestatoarei din prezenta cauză, intimatul a reținut avizele negative exprimate de Judecătoria Ploiești și Curtea de Apel Ploiești și vechimea relativ redusă, acestea reprezentând motivele pentru respingerea cererii de transfer.
În motivarea avizului negativ, Judecătoria Ploiești a invocat faptul că Judecătoria Ploiești are în schemă 47 de posturi, în activitate sunt efectiv 34 judecători, 26 la secția civilă și 8 la secția penală.
Prin punctul de vedere nefavorabil, Curtea de Apel Ploiești a arătat că, un eventual transfer ar afecta negativ activitatea secției civile, în contextul în care au fost formulate 14 cereri de transfer, situația datorându-se posturilor vacante din instanță.
Pentru cererea formulată de contestatoare au acordat aviz favorabil Judecătoria Sectorului 1, ce invocă o lipsă acută a personalului judecătoresc raportat la volumul foarte mare de activitate, judecătoriile sector 2 și 5 pentru aceeași situație.
De asemenea, a transmis aviz favorabil Curtea de Apel București, pentru Judecătoriile 1, 2 și 5 București.
Înalta Curte constată că deși au exprimat avize și puncte de vedere negative cele două instanțe de la care se cere transferul, respectiv Judecătoria Ploiești și Curtea de Apel Ploiești, acestea sunt consultative, intimatul fiind obligat să le analizeze și să le valorifice în contextul tuturor criteriilor prevăzute la art. 192 din Legea nr. 303/2022.
Intimatul susține că prin transferul contestatoarei ar fi afectată activitatea secției civile a Judecătoriei Ploiești, unde funcționează aceasta, însă, în cererea formulată s-a arătat că solicitanta urma să aibă un copil, depunându-se la dosar certificatul de naștere seria (...), nr. (..)/(..) și să beneficieze de concediu de maternitate/creștere copil.
Prin urmare, contestatoarea nu mai putea să își desfășoare activitatea profesională pe o perioadă îndelungată, iar postul acesteia devenea vacant temporar, astfel că avizele negative exprimate nu sunt în concordanță cu dezideratul menținerii unui echilibru între interesul public reprezentat de asigurarea condițiilor pentru buna funcționare a instanțelor implicate în procedura de transfer și interesul legitim privat al judecătorului care a formulat solicitarea de transfer, iar intimatul, în mod greșit și-a întemeiat și motivat hotărârea pe conținutul acestora.
Înalta Curte reține că intimatul nu a pus în discuție avizele pozitive ale instanțelor unde se cere transferul, acestea fiind acceptate ca atare, reținându-se că măsura transferului ar fi necesară pentru buna desfășurare a activității.
Intimatul a observat, la finalul motivelor invocate pentru respingerea cererii de transfer, existența unei vechimi relativ reduse a contestatoarei la instanța de la care se solicită transferul, însă se constată că vechimea la instanță nu a fost un criteriu decisiv pentru admiterea celor trei cereri de transfer.
Astfel, pentru domnul B s-a luat în considerare că are cea mai mare vechime în cadrul secției civile, deși din Hotărârea nr. 977/ 14.05.2024 (fila 74 din dosar) reiese că a activat preponderent la secția penală, pentru dna C s-a specificat că are o vechime în profesie și în instanță mai mică decât a altor solicitanți, însă criteriile de ordin personal au avut întâietate, iar pentru dna D s-a avut în vedere vechimea cea mai mare în funcție și nu vechimea în instanță.
Față de cele arătate, Înalta Curte consideră că respingerea cererii de transfer a contestatoarei în sesiunea aprilie – mai 2024 s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale incidente, respectiv art. 188 alin. (1) și art. 192 din Legea nr. 303/2022.
Transferul contestatoarei nu împiedică, cum deja s-a arătat anterior, funcționarea secției civile a Judecătoriei Ploiești, au fost exprimate avize pozitive de la Judecătoriile 1, 2 și 5 București, iar Judecătoriile 3, 4 și 6 București au emis un aviz negativ numai datorită situației personale, concediul de maternitate/ creștere copil.
În privința situației familiale, cererea este justificată, contestatoarea, împreună cu soțul și copilul, locuiește în București, iar naveta deși nu este pe o distanță foarte mare, ar fi împovărătoare, fiica este sub un an, fiind dificilă și exercitarea atribuțiilor profesionale într-un alt oraș.
Avându-se în vedere vechimea în funcție a contestatoarei de 6 ani și 4 luni, existența locurilor vacante la secțiile civile din judecătoriile din București, Înalta Curte, în temeiul disp. art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, va dispune anularea Hotărârii nr. 811/ 14.05.2024 și va obliga intimatul CSM – Secția pentru judecători să emită o hotărâre prin care să dispună transferul contestatoarei la una dintre Judecătoriile sectoarelor 4, 3, 2, 5, 6 sau 1, București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestația formulată de contestatoarea A împotriva Hotărârii nr. 811 din 14 mai 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători.
Anulează hotărârea și obligă intimatul Consiliul Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care să dispună transferul contestatoarei la una dintre Judecătoriile Sectoarelor 4, 3, 2, 5, 6 sau 1 București.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 30 ianuarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.