Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul acțiunii. Hotărârea instanței de fond
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la 22.08.2022, sub nr. x/2/2022, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul A, a solicitat să se dispună constatarea existenței calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârât.
Prin Sentința civilă nr. 1034 din 9 iunie 2023, Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea, ca neîntemeiată.
2. Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii, cu consecința constatării calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul A.
După ce a prezentat situația de fapt și cele reținute de prima instanță, recurentul-reclamant a susținut că sentința recurată este netemeinică și nelegală.
3. Apărările formulate
Intimatul-pârât nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
II. Soluția instanței de recurs
Examinând, cu prioritate, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi și obligații civile, iar conform art. 35 din același act normativ, capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.
Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 56 alin. (1) din C. proc. civ., "Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile.", iar potrivit alin. (3) "Lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută."
Excepția lipsei capacității de folosință este o excepție absolută și peremptorie, care poate fi invocată de către orice parte și de instanța de judecată, din oficiu, în orice stadiu al soluționării pricinii.
În raport de aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte constată că, potrivit verificărilor efectuate în baza de date DEPABD, intimatul-pârât A a decedat la data de 27.06.2023, conform actului de deces nr. x/2023.
Totodată, Înalta Curte reține că este vorba despre o pricină strict personală, raportat la obiectul său, în care judecata nu poate continua în contradictoriu cu eventualii moștenitori ai pârâtului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței civile nr. 1034 din 9 iunie 2023 a Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge cererea de chemare în judecată pentru lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței nr. 1034 din 9 iunie 2023 a Curții de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și, rejudecând:
Respinge acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 7 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.