Jurisprudence - details - High Court of Cassation and Justice

Şedinţa publică din data de 02 decembrie 2024

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. HOTĂTÂREA INSTANŢEI DE FOND

Prin sentinţa penală nr. 91 din 04.09.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bacău a dispus următoarele:

1. Cu privire la inculpatul A., a reţinut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale şi deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., şi art. 35 alin. (1) C. pen. (23 acte materiale din datele de 13.02.2014, 27.02.2014, 11.03.2014, 17.03.2014, 30.04.2014, 03.11.2014, 21.11.2014, 16.02.2015, 17.02.2015, 26.02.2015, 19.03.2015, 30.04.2015, 25.05.2015, 25.06.2015, 29.12.2015, 14.04.2016, 19.04.2016, 31.05.2016, 06.07.2016, 21.07.2016, 07.09.2016, 27.06.2015 şi 01.09.2016, (ultimele doua acte materiale rămase în faza tentativei), 6 acte materiale fiind anterioare datei de 01.02.2014), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., (faptă din data de 27.11.2015, persoană vătămată B.), la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului A. cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), C. pen. (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), precum şi cu titlu de pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi, în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen.

- şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., (faptă din data de 12.05.2016, persoană vătămată C.), la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului A. cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), C. pen. (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), precum şi, cu titlu de pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi, în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare pe care a sporit-o cu 1 an şi 2 luni închisoare reprezentând 1/3 din cea de a doua pedeapsă, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa principală rezultantă de 5 ani şi 4 luni închisoare, iar în baza art. 45 alin. (3) C. pen. a interzis inculpatului A. cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), precum şi cu titlu de pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi, în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen.

În baza art. 404 alin. (4), lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 C. pen. a dedus din durata pedepsei închisorii aplicată inculpatului A. durata a reţinutrii din data de 22.09.2016 şi a arestării preventive de la data de 23.09.2016 la 22.12.2016.

2. Cu privire la inculpatul D. a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul D. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (20 acte materiale din datele de 17.03.2014, 31.03.2014, 30.04.2014, 20.05.2014, 02.10.2014, 03.11.2014, 21.01.2015, 16.02.2015, 26.02.2015, 10.03.2015, 22.04.2015, 30.04.2015, 25.05.2015, 07.10.2015, 29.12.2015, 19.04.2016, 18.07.2016, 14.04.2016 (act material de instigare), 27.05.2015 şi 01.09.2016 (ultimele doua acte materiale rămase în faza tentativei), 6 acte materiale fiind anterioare datei de 01.02.2014), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul D. pentru săvârşirea infracţiuni de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (faptă din data de 12.05.2016, persoană vătămată C.), la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului D. cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat) precum şi cu titlu de pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi, în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 C. pen., a dedus din durata pedepsei închisorii aplicată inculpatului D. durata reţinerii din data de 22.09.2016 şi a arestării preventive de la data de 23.09.2016 la 22.12.2016.

3. Cu privire la inculpatul E., a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului E. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat prev. art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

- deturnarea licitaţiilor publice prev.de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., şi art. 35 alin. (1) C. pen. (12 acte materiale din datele de 14.05.2014, 26.05.2014, 29.07.2014, 03.10.2014, 15.10.2014, octombrie 2014, 02.03.2015, 01.10.2015, 07.10.2015, 02.02.2016, 02.06.2016, 10.06.2016, 6 acte materiale fiind anterioare datei de 01.02.2014), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

- instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale din datele de 14.05.2014 şi 28.11.2014), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale, (termen 8 ani în rap de pedeapsa de 7 ani +1/3/2 ani şi 4 luni).

- instigare la fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 C. pen., faptă din 20.10.2014, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

- determinare la fals intelectual prev. de art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale din datele de 16.09.2015 şi 10.11.2015), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

A constatat că inculpatul E. a fost reţinut la data de 22.09.2016 şi arestat preventiv de la data de 23.09.2016 la 22.12.2016.

4. Cu privire la inculpatul F., a reţinut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului F., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

- deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., şi art. 35 alin. (1) C. pen. (14 acte materiale din datele de 13.02.2014, 27.02.2014, 17.03.2014, 14.05.2014, 09.07.2014, 29.07.2014, 02.10.2014, 03.10.2014, 15.10.2014, 28.11.2014, 16.01.2015, 21.05.2015, 02.03.2015, 14.06.2016, 5 acte materiale fiind anterioare datei de 01.02.2014), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

- determinare la fals intelectual prev. de art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 C. pen., faptă din 16.09.2015, întrucât a intervenit prescripţia a răspunderii penale.

A constatat că inculpatul F. a fost reţinut la data de 22.09.2016 şi arestat preventiv de la data de 23.09.2016 la 22.12.2016.

5. Cu privire la inculpatul G., Curtea a reţinut că acesta a solicitat încetarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului G. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

- deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (10 acte materiale din datele de 13.02.2014, 27.02.2014, 17.03.2014, 14.05.2014, 02.10.2014, 03.10.2014, 03.11.2014, 16.01.2015, 21.01.2015, 14.06.2016, 3 acte materiale fiind anterioare datei de 01.02.2014), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

A constatat că inculpatul G. a fost reţinut la data de 22.09.2016 şi arestat preventiv de la data de 23.09.2016 la 23.11.2016.

6. Cu privire la inculpatul H., a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul H., pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul H. pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., (faptă din data de 27.11.2015, persoană vătămată B.), la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a interzis inculpatului H. cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), precum şi cu titlu de pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi, în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen.

În baza art. 404, alin. (4), lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 C. pen., a dedus din durata pedepsei închisorii aplicată inculpatului H. durata arestului preventiv de la data de 26.10.2016 la 25.12.2016.

7. Cu privire la inculpatul I., Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul I., pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul I. pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., (faptă din data de 27.11.2015, persoană vătămată B.), la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului I. cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), precum şi cu titlu de pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi, în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 C. pen. a dedus din durata pedepsei închisorii aplicată inculpatului I. durata a reţinutrii din data de 22.09.2016 şi a arestului preventiv de la data de 23.09.2016 la 23.11.2016.

8. Cu privire la inculpatul J., Curtea a reţinut că a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul J. pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul J., pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., (faptă din data de 12.05.2016, persoană vătămată C.), la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului J. cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), precum şi cu titlu de pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi, în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 C. pen., a dedus din durata pedepsei închisorii aplicată inculpatului J. durata a reţinutrii din data de 22.09.2016 şi a arestării preventive de la data de 23.09.2016 la 23.11.2016.

9. Cu privire la inculpatul K., Curtea a reţinut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului K. pentru săvârşirea infracţiunii de:

- aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

- deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., şi art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale din datele de 10.03.2015, 19.03.2015, 22.04.2015, 30.04.2015, 25.05.2015), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

- instigare la fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 C. pen., faptă din 29.04.2015, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

- evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, faptă din 29.04.2015, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

10. Cu privire la inculpatul L., Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul L., pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul L., pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., (faptă din data de 12.05.2016, persoană vătămată C.), la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului L. cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), precum şi cu titlu de pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi, în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 C. pen., a dedus din durata pedepsei închisorii aplicată inculpatului L. durata a reţinutrii din data de 22.09.2016 şi a arestării preventive de la data de 23.09.2016 la 22.12.2016.

11. Cu privire la inculpatul M., s-a reţinut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului M., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale şi de deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin 1 C. pen. (6 acte materiale, din datele de 11.03.2014, 17.02.2015, 30.04.2015, 31. 05.2016, 06.07.2016 şi 21.07.2016, un act material fiind anterior datei de 01.02.2014), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

A constatat că inculpatul M. a fost reţinut la data de 22.09.2016 şi arestat preventiv de la data de 23.09.2016 la 30.09.2016.

12. Cu privire la inculpatul F., Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului F., administrator la S.C. N. S.R.L. Bacău, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. faptă din 14.04.2016, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul F., pentru săvârşirea pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., (faptă din data de 12.05.2016, persoană vătămată C.), la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului F., cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), precum şi cu titlu de pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi, în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 C. pen., a dedus din durata pedepsei închisorii aplicată inculpatului F. durata a reţinutrii din data de 22.09.2016 şi a arestării preventive de la data de 23.09.2016 la 23.11.2016.

13. Cu privire la inculpatul O., Curtea a reţinut că nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului O., agent imobiliar la S.C. P. S.R.L. Bacău, pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat prev de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale şi de deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen., (5 acte materiale din datele de 03.11.2014, 28.11.2014, 30.04.2015, 25.05.2015 şi 07.10.2015), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

14. Cu privire la inculpatul Q., Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului Q., avocat în Baroul Bacău, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1)-(3) C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale,

- deturnarea licitaţiilor prev. de art. 246 C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale din datele de 03.10.2014 şi 09.07.2014, (2 acte materiale fiind anterioare datei de 01.02.2014), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

- instigare la determinare la fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. cu referire la art. 321 C. pen., faptă din 01.10.2013, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

- uz de fals, art. 323 C. pen. faptă din 01.11.2013, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. c) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului Q. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, art. 47 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 C. pen., fapt din septembrie 2014, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

A constatat că inculpatul Q. a fost reţinut la data de 24.11.2016 şi arestat preventiv de la data de 25.11.2016 la data de 08.12.2016.

15. Cu privire la inculpatul R., Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului R., administrator la S.C. S. S.R.L. Bacău, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

- deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., şi art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale din datele de 26.05.2014, 26.02.2015 şi 14.04.2016, un act material fiind anterior datei de 01.02.2014), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale

- determinare la fals intelectual prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 C. pen., faptă din 10.11.2015, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

- uz de fals în formă continuată prev. de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., (2 acte materiale din datele de 04.02.2016 şi 12.02.2016), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (1) şi (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul R. pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., (aptă din data de 12.05.2016, persoană vătămată C.), la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului R., cu titlu de pedeapsă complementară, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), precum şi cu titlu de pedeapsă accesorie, aceleaşi drepturi, în condiţiile prevăzute de art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 72 C. pen., a dedus din durata pedepsei închisorii aplicată inculpatului R. durata a reţinutrii din data de 22.09.2016 şi a arestării preventive de la data de 23.09.2016 la 22.12.2016.

16. Cu privire la inculpata T., Curtea a reţinut că aceasta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei T., pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale şi de determinare la fals intelectual prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen., (2 acte materiale din datele de 16.09.2015 şi 10.11.2015), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpata T. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. (faptă din 17.04.2013), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

17. Cu privire la inculpata U., Curtea a reţinut că a solicitat continuarea procesului penal, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei U., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale,

- instigare la deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., faptă din octombrie 2014, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale,

- determinare la fals intelectual prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., faptă din 10.05.2013, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale,

- uz de fals prev. de art. 323 C. pen., faptă din 05.06.2013, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe aceeaşi inculpată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. (faptă din 25.04.2013), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

18. Cu privire la inculpatul V., Curtea a reţinut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului V., executor judecătoresc la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti V. şi W., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale,

- fals intelectual prev. de art. 321 C. pen., faptă din 03.12.2012, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale (pct. C 25 considerente),

- complicitate la deturnarea licitaţiilor publice prev. art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale din datele de 14.05.2014, 03.10.2014 şi 28.11.2014), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. c) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen..cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale din datele de 14.05.2014, 03.10.2014, 20.10.2014 şi 28.11.2014), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

A constatat că inculpatul V. a fost reţinut la data de 24.11.2016 şi arestat preventiv de la data de 25.11.2016 la data de 08.12.2016.

19. Cu privire la inculpatul Q., Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul Q., pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen..cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale din datele de 25.04.2013 şi 01.10.2013), întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de determinare la fals intelectual prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 C. pen., faptă din 01.10.2013, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

20. Cu privire la inculpatul X., Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului X., executor judecătoresc la X., pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 C. pen., faptă din 14.05.2015, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. c) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, faptă din 14.05.2015, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

21. Cu privire la inculpatul Y., Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul Y., pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la deturnarea licitaţiilor publice, prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., faptă din 10.01.2014, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

A constatat că inculpatul Y. a fost reţinut pentru 24 de ore în data de 24.11.2016.

22. Cu privire la inculpatul Z., s-a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpatul Z., pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice prev de faptă prev. şi ped. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., faptă din 10.01.2014, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

23. Cu privire la inculpata AA., Curtea a reţinut că aceasta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpata AA., executor judecătoresc la AA., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., faptă din 10.01.2014, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

24. Cu privire la inculpatul BB., s-a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului BB., pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, faptă prev. şi ped. de art. 246 C. pen., faptă din 03.06.2016, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

25. Cu privire la inculpatul CC., Curtea a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului CC., pentru săvârşirea infracţiunii de pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., faptă din data de 20.10.2014, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

26. Cu privire la inculpatul DD., s-a reţinut că acesta a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului DD., pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 C. pen., faptă din data de 20.10.2014, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea sumei de 3000 Euro obţinută prin săvârşirea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen., persoană vătămată C., respectiv câte 500 Euro (sau echivalent în RON la data executării) de la inculpaţii A., D., R., F., J. şi L..

În bata art. 404 alin. (4) C. proc. pen., rap la art. 25 alin. (3) C. proc. pen., a desfiinţat ca fiind false următoarele înscrisuri:

1) - declaraţia notarială autentificată sub nr. x/17.10.2014 de DD. (dosar de executare nr. 208/2014 V.;

2) - contractul de împrumut autentificat sub nr. x/01.10.2013 de Biroul Notarial EE.(folosit pentru a cere executarea silită în dosarul de executare nr. 543/2013 V.;

3) - contractul de împrumut autentificat sub nr. x/10.05.2013 DD. (folosit pentru a cere executarea silită în dosarul de executare nr. 332/2013 al FF.);

4) - contractul de împrumut autentificat sub nr. x/16.09.2015 de către DD. (folosit pentru a cere executarea silită în dosarul de executare nr. 216/2016 V.;

5) - contractul de împrumut garantat cu ipotecă mobiliară autentificat sub nr. x/10.11.2015 de către DD. (folosit pentru a cere executarea silită în dosarul de executare nr. 273/2016 V.;

6) - actul de adjudecare din data de 29.04.2015 întocmit în dosarul de executarea 1026/2013 X.;

7) - procesul-verbal din data de 03.12.2012 întocmit de inculpatul V. în dosarul de executare nr. 82/2012 V..

În baza art. 404 alin. (4) teza finală C. proc. pen., a desfiinţat următoarele înscrisuri:

1. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 26.11.2015 şi actul de adjudecare din data de 04.01.2016, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc GG. în dosarul execuţional nr. x/2014 (fl. 13-14, 15 vol 9 dup), persoană vătămată B., adjudecatar HH.;

2. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 12.05.2016 şi actul de adjudecare din data de 01.06.2016, ambele încheiate de Societatea profesională de executori judecătoreşti II. în dosarul execuţional nr. x/2015 (fl. 270-271, 337, vol. 9 dup), persoane vătămată JJ. şi KK., adjudecatar C.;

3. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 11.03.2014 şi actul de adjudecare din data de 17.04.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc GG. în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 97, 99 vol. 10 dup), persoane vătămate LL. şi MM., adjudecatar A.;

4. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 20.05.2015 şi actul de adjudecare din data de 07.07.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc X. în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 325 şi 344 vol. 11 dup), persoane vătămate NN. şi OO., adjudecatar PP. prin mandatar H.;

5. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 19.19.2014 şi actul de adjudecare din data de 31.10.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc QQ. în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 44 şi 55 vol. 12 dup), persoane vătămate RR. şi SS., adjudecatar TT. prin mandatar L.;

6. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 21.11.2014 şi actul de adjudecare din data de 19.12.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc QQ. în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 96 şi 100 vol. 12 dup), persoane vătămate UU. şi VV., adjudecatar A.;

7. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 30.04.2014 şi actul de adjudecare din data de 21.05.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc GG. în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 113-114 şi 115 vol. 12 dup), persoane vătămate WW., XX. şi YY. (moştenitor al numitei ZZ.), adjudecatar D.;

8. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 16.02.2015 şi actul de adjudecare nr. x din data de 10.03.2015, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc AAA. în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 182-183 şi 184 vol. 12 dup), persoane vătămate BBB., adjudecatar A.;

9. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 17.12.2015 şi actul de adjudecare din data de 13.03.2015, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc GG. în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 195 şi 197 vol. 12 dup), persoană vătămată CCC., adjudecatar M.;

10. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 30.04.2015 şi actul de adjudecare nr. x din data de 03.06.2015, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc V. în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 230 şi 234 vol. 12 dup), persoane vătămate DDD. cu moştenitorii EEE. şi FFF. şi FFF., adjudecatar GGG.;

11. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 10.03.2015 şi actul de adjudecare din data de 01.04.2015, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc HHH. în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 279 şi 280 vol. dup), persoane vătămate III. şi JJJ., adjudecatar K.;

12. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 22.04.2015 şi actul de adjudecare din data de 14.05.2015, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc X. în dosarul execuţional nr. x/2013 (fl. 333-334 şi 339 vol. 12 dup), persoană vătămată KKK., adjudecatar K.;

13. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 25.06.2015 şi actul de adjudecare din data de 24.07.2015, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc QQ. în dosarul execuţional nr. x/2013 (fl. 408 şi 410 vol. 12 dup), persoane vătămate LLL. şi MMM., adjudecatar NNN.;

14. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 31.05.2016 şi actul de adjudecare din data de 17.06.2016, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc V. în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 213 şi 219 vol. 13 dup), persoane vătămate OOO., PPP. şi QQQ., adjudecatar A.;

15. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 09.06.2016 şi actul de adjudecare din data de 11.07.2016, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc RRR. în dosarul execuţional nr. MG/21/2014 (fl. 91-96 şi 104 vol. 14 dup), persoane vătămate SSS. şi TTT. mostenitor al numitei UUU., adjudecatar H.;

16. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 06.07.2016 şi actul de adjudecare din data de 03.08.2016, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc HHH. în dosarul execuţional nr. x/2014 (fl. 282-283 şi 290 vol. 14 dup), persoane vătămate VVV. şi WWW. – decedat, adjudecatar A.;

17. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 21.07.2016 şi actul de adjudecare din data de 26.08.2016, ambele încheiate de Societatea Profesională de Executori Judecătoreşti II. în dosarul execuţional nr. 5/2014 (fl. 113-115 şi 117 vol. 15 dup), persoane vătămate XXX. şi YYY., adjudecatar J.;

18. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 07.09.2016 şi actul de adjudecare din data de 29.03.2016, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc ZZZ. în dosarul execuţional nr. x/2016 (fl. 158-159 şi 160 vol. 15 dup), persoană vătămată AAAA., adjudecatar BBBB. prin mandatar I.;

19. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 26.05.2014 şi actul de adjudecare din data de 02.06.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc CCCC. în dosarul execuţional nr. x/2013 (fl. 304 şi 312 vol. 21 dup), persoane vătămate DDDD., adjudecatar R.;

20. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 29.07.2014 şi actul de adjudecare din data de 01.09.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc ZZZ. în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 353 ţi 354 vol. 21 dup), persoană vătămată EEEE., adjudecatar FFFF.;

21. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 03.10.2014 şi actul de adjudecare din data de 29.10.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc V. în dosarul execuţional nr. x/2013 (fl. 152 şi 154 vol. 22 dup), persoană vătămată OOO., debitor GGGG., adjudecatar F.;

22. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 15.10.2014 şi actul de adjudecare nr. x/EXE/2013 din data de 28.10.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc Societatea Profesională Civilă a Executorilor Judecătoreşti II. în dosarul execuţional nr. x/2013 (fl. 9 şi 11 vol. 23 dup), persoană vătămată HHHH., adjudecatar FFFF.;

23. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 28.11.2014 şi actul de adjudecare nr. x din data de 11.12.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc V. la în dosarul execuţional nr. x/2014 (fl. 142 şi 145 vol. 23 dup), persoană vătămată IIII., adjudecatar S.C. JJJJ. S.R.L. prin mandatar O.;

24. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 14.05.2014 şi actul de adjudecare nr. x din data de 23.05.2014 ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc V. la în dosarul execuţional nr. x/2013 (fl. 149 şi 153 vol. 25 dup), precum şi procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 20.10.2014 încheiat de Biroul executorului judecătoresc V. în dosarul execuţional nr. x/2014 (fl. 242 vol. 25 dup), anulat de executor, persoane vătămate KKKK. S.A. - Grup Piatra Neamţ şi LLLL., adjudecatar CC. prin mandatar G.;

25. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 02.06.2016 şi actul de adjudecare din data de 28.06.20166, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc MMMM., Iaşi în dosarul execuţional nr. x/2014 (fl. 52-53 şi 64 vol. 17 dup), persoane vătămate NNNN., OOOO. şi PPPP., adjudecatar QQQQ. prin mandatar E.;

26. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 09.03.2016 şi actul de adjudecare din data de 18.03.2016, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc RRRR., Iaşi la în dosarul execuţional nr. x/2013 (fl. 99 şi 100 vol. 17 dup), persoane vătămate S.C. OOO., SSSS. şi TTTT., adjudecatar UUUU.;

27. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 09.07.2014 şi actul de adjudecare din data de 09.09.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc GG. la în dosarul execuţional nr. x/2013 (fl. 183 şi 206 vol. 18 dup), persoană vătămată S.C. VVVV. S.R.L., adjudecatar WWWW. prin mandatar Q.;

28. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 27.11.2014 şi actul de adjudecare din data de 16.12.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc HHH. în dosarul execuţional nr. x/2013 (fl. 14 şi 17 vol. 19 dup), persoane vătămate NNNN., XXXX. şi YYYY., adjudecatar ZZZZ.;

29. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 15.01.2015 şi actul de adjudecare din data de 20.01.2015, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc HHH. în dosarul execuţional nr. x/2013 (fl. 32-33 şi 37 vol. 19 dup), persoane vătămate, NNNN. şi AAAAA., adjudecatar ZZZZ.;

30. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 13.03.2015 şi actulde adjudecare din data de 07.04.2015, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc BBBBB. la în dosarul execuţional nr. 3/2012 (fl. 38 vol. 19 dup), persoane vătămate NNNN. şi CCCCC. – decedată, adjudecatar DDDDD.;

31. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 19.10.2015 şi actul de adjudecare din data de 21.10.2015, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc EEEEE. în dosarul execuţional nr. x/2013 (fl. 116-117 şi 118 vol. 19 dup), persoane vătămate NNNN. şi FFFFF. şi GGGGG., adjudecatar ZZZZ.;

32. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 10.12.2015 şi actul de adjudecare din data de 14.01.2016, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc V. în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 169 şi 170 vol. 19 dup), persoane vătămate OOO. (IIII.), HHHHH. şi IIIII., adjudecatar JJJJJ.;

33. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 11.02.2016 şi actul de adjudecare din data de 29.02.2016, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc KKKKK., Piatra Neamţ în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 186 şi 187 vol. 19 dup), persoane vătămate S.C. LLLLL. şi MMMMM., adjudecatar NNNNN.;

34. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 23.02.2016 şi actul de adjudecare din data de 15.03.206, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc KKKKK., Piatra Neamţ în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 188-189 şi 201 vol. 19 dup), persoane vătămate S.C. LLLLL. şi OOOOO., adjudecatar ZZZZ.;

35. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 07.03.2016 şi actul de adjudecare din data de 15.04.2016, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc EEEEE. în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 104 şi 106-107 vol. 20 dup), persoane vătămate S.C. PPPPP. S.R.L., QQQQQ. şi FFFFF., adjudecatar ZZZZ.;

36. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 27.07.2016 şi actul de adjudecare din data de 23.08.2016, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc V. în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 165 şi 166 vol. 20 dup), persoane vătămate IIII., MMMMM. şi RRRRR., adjudecatar SSSSS.;

37. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 11.11.2016 şi actul de adjudecare din data de 23.11.2016, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc TTTTT., Târgu Neamţ în dosarul execuţional nr. x/2014 (fl. 171 şi 173 vol. 20 dup), persoane vătămate NNNN. şi UUUUU., adjudecatar DDDDD.;

38. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 13.02.2014 şi actul de adjudecare din data de 18.03.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc ZZZ. la în dosarul execuţional nr. x/2014 (fl. 136-137 şi 138 vol. 26 dup), persoană vătămată S.C. VVVVV. S.R.L., adjudecatar A.;

39. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 27.02.2014 şi actul de adjudecare din data de 20.03.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc GG. la în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 168-169 şi 170 vol. 26 dup), persoane vătămate WW. şi WWWWW., adjudecatar XXXXX. prin mandatar F.;

40. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 17.03.2014 şi actul de adjudecare din data de 01.04.2014, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc ZZZ. la în dosarul execuţional nr. x/2012 (fl. 195-196 şi 198 vol. 26 dup), persoane vătămate YYYYY. şi ZZZZZ., adjudecatar XXXXX. prin mandatar F.;

41. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 25.05.2015 şi actul de adjudecare din data de 29.06.2015, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc X. în dosarul execuţional nr. x/2013 (fl. 204-205 şi 233 vol. 26 dup), persoană vătămată AAAAAA., adjudecatari BBBBBB. şi CCCCCC. prin mandatar ZZZZ.;

42. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 14.10.2014 şi actul de adjudecare din data de 24.11.2014, ambele încheiate de SCPEJ "DDDDDD. şi Ciobanu" Oneşti la în dosarul execuţional nr. x/2014 (fl. 74 şi 75 vol. 27 dup), persoane vătămate EEEEEE., FFFFFF. şi GGGGGG., adjudecatar NNNNN.;

43. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 16.01.2015 şi actul de adjudecare 478 din data de 22.01.2015, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc V. în dosarul execuţional nr. x/2013 (fl. 110 şi 112 vol. 27 dup), persoane vătămate KKKK. şi HHHHHH., adjudecatar SSSSS. prin mandatar ZZZZ.;

44. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 26.02.2015 şi actul de adjudecare din data de26.03.2015, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc BBBBB. în dosarul execuţional nr. x/2013 (fl. 135-136 şi 133 vol. 27 dup), persoane vătămate OOO., IIIIII. şi JJJJJJ., adjudecatar R.;

45. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 02.03.2015 şi actul de adjudecare nr. x//2011, 247, 248/EXE/2014 din data de 20.03.2015, ambele încheiate de SPCEJ "II.", în dosarul execuţional nr. x/2011(fl. 180-181 şi 184 vol. 27 dup), persoană vătămată KKKKKK.- decedat, adjudecatar LLLLLL. prin mandatar F.;

46. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 07.10.2015 şi actul de adjudecare din data de 06.11.2015, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc ZZZ. în dosarul execuţional nr. x/2015 (fl. 200-201 şi 202 şi vol. 27 dup), persoană vătămată MMMMMM. - decedat, adjudecatar S.C. NNNNNN. S.R.L. prin mandatar E.;

47. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 14.04.2016 şi actul de adjudecare nr. x/EXE/2015 din data de 16.05.2016, ambele încheiate de SCPEJ "II.", în dosarul execuţional nr. x/2015 (fl. 248 şi 250 vol. 27 dup), persoană vătămată OOOOOO., adjudecatar F., anulat pe calea contestaţiei la executare;

48. procesul-verbal de licitaţie imobiliară din data de 14.06.2016 şi actul de adjudecare din data de 24.06.2016, ambele încheiate de Biroul executorului judecătoresc KKKKK., Piatra Neamţ, în dosarul execuţional nr. x/2014 (fl. 268-270 şi 271 vol. 27 dup), persoană vătămată S.C. LLLLL. S.R.L. PPPPPP., adjudecatar ZZZZ.;

Nu au fost anulate procesele-verbale de licitaţie şi nici actele de adjudecare din dosarele de executare:

1. nr. 334/2012 V., licitaţie anterioară datei de 01.02.2014;

2. nr. 139/2013 ZZZ., licitaţie anterioară datei de 01.02.2014;

3. nr. 1781/2014 SPCEJ "QQQQQQ.", admis contestaţia la executare şi s-a reluat licitaţia;

4. nr. 20/2012 EEEEE., fapta a rămas în faza tentativei,

5. nr. 616/2012 RRRRRR., licitator adjudecatar de buna credinţă;

6. nr. 607/2015 ZZZ. – a respins licitaţia;

7. nr. 1/E/2016 SSSSSS. - fapta a rămas în faza tentativei;

8. nr. 813/2012 AA. (anulat pe calea contestaţiei la executare), licitaţie anterioară datei de 01.02.2014,

9. nr. 82/2012 V., licitaţie anterioară datei de 01.02.2014;

10. nr. 203/2012 V., licitaţie anterioară datei de 01.02.2014;

11. nr. 27/2011 EEEEE., licitaţie anterioară datei de 01.02.2014;

12. nr. 49/2012 TTTTTT. – licitator adjudecatar de buna credinţă;

13. nr. 834/2015 UUUUUU. - licitator adjudecatar de buna credinţă;

14. nr. 554/2012 GG., licitaţie anterioară datei de 01.02.2014;

15. nr. 575/2012 SPCEJ "II.", licitaţie anterioară datei de 01.02.2014;

16. nr. 239/2013 VVVVVV., licitaţie anterioară datei de 01.02.2014;

17. nr. 265/2012 SPCEJ "QQQQQQ.", licitaţie anterioară datei de 01.02.2014;

18. nr. 214/2013 ZZZ., licitaţie anterioară datei de 01.02.2014;

19. nr. 77/2013 şi 89/EX/2014 SPCEJ "II.", creditorul adjudecatar de buna credinţă;

20. nr. 18/2012 BBBBB. – debitorul a achitat debitul restant;

21. nr. 98/2012 SPCEJ "II.", adjudecatar de buna credinţă;

22. nr. 419/2011 AA. – adjudecatarul ZZZZ. a solicitat restituirea cauţiunii neavând posibilitatea achitării diferenţei de preţ;

În baza art. 397 C. proc. pen. rap la art. 25 alin. (5) C. proc. pen., a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de părţile civile din dosarele de executare:

1. nr. 239/2013 VVVVVV., licitaţie anterioară datei de 01.02.2014, parte civilă WWWWWW.;

2. nr. 77/2013 şi 89/EX/2014 SCPEJ II., licitaţie anterioară datei de 01.02.2014, parte civilă XXXXXX.;

3. nr. 813/2012 AA. (anulat pe calea contestaţiei la executare), licitaţie anterioară datei de 01.02.2014, părţi civile YYYYYY. şi ZZZZZZ.;

4. nr. 239/2013 VVVVVV., licitaţie anterioară datei de 01.02.2014, parte civilă AAAAAAA.;

5. nr. 554/2012 GG., licitaţie anterioară datei de 01.02.2014, părţi civile BBBBBBB. şi CCCCCCC.;

6. nr. 27/2011 EEEEE., licitaţie anterioară datei de 01.02.2014, părţi civile DDDDDDD. şi EEEEEEE.;

7. nr. 575/2012 SPCEJ "II.", licitaţie anterioară datei de 01.02.2014, părţi civile FFFFFFF. şi GGGGGGG..

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a respins, ca inadmisibile, acţiunile civile formulate de părţile civile în dosarele de executarea silită, după cum urmează:

1. KKK. în dosarul de executare nr. 1026/2013 X.;

2. LLLL. în dosarele de executare nr. 208/2013 şi 208/2014 V.;

3. EEE. şi FFF. în dosarul de executare nr. 49/2012 V.;

4. WWWWW. în dosarul de executare nr. 281/2012 GG.;

5. LL. în dosarul de executare nr. 615/2012 GG.

6. III. - în dosarul de executare nr. 446/2012 HHH.

7. IIIIII. în dosarul de executare nr. 102/2013 BBBBB.;

8. XX. şi YY. în dosarul de executare nr. 328/2012 GG.;

9. TTT. în dosarul de executare nr. MG/21/2014 RRR.;

10. WWW. - decedat, în dosarul de executare nr. 386/2014 HHH.;

11. HHHHHHH. – în dosarul de executare nr. 746/2012 ZZZ.;

12. IIIIIII. în dosarul nr. x/2012 RRRRRR.;

13. FFFFF. în dosarul de executare nr. 44/2013 EEEEE.;

14. UU. şi VV. în dosarul de executare nr. 222/2012 QQ.;

15. CCC. în dosarul de executare nr. 687/2012 GG.;

16. OOOOO. în dosarul de executare nr. 180/2012 KKKKK.;

17. YYYY. în dosarul de executare nr. 284/2013 HHH.;

18. FFFFFF. şi GGGGGG. în dosarul de executare nr. 94/2014 SCPEJ "DDDDDD. şi Ciobanu" Oneşti;

19. JJJJJJJ.- în dosarul de executare nr. 100/2012 QQ.;

20. OOOOOO. în dosarul de executare nr. 142/EXE/2015 SCPEJ "II.";

21. RR. şi SS. în dosarul de executare nr. 100/2012 QQ.;

22. KKKKKKK. în dosarul de executare nr. 400/2015 ZZZ.;

23. LLLLLLL. în dosarul nr. x/2012 RRRRRR.;

24. S.C. VVVVV. S.R.L. în dosarul de executare nr. 348/2014 ZZZ.;

25. AAAAAA. în dosarul de executare nr. 34/2013 X.;

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a respins acţiunea civilă formulată de Ministerul Finanţelor Publice prin ANAF, prejudiciul fiind achitat integral.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen., a luat act că partea civilă C. a renunţat la pretenţiile civile formulate în cauză.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen., rap la art. 112¹ C. pen. a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa din data de 20.12.2016 în vederea confiscării speciale şi a confiscării extinse conform art. 249 alin. (1), (4) şi 5 şi art. 253 din C. proc. pen.., raportat la art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. şi art. 112¹ C. pen., asupra următoarelor bunuri:

1. Bunuri imobile ale inculpatului A., respectiv:

- apartament în mun. Bacău, str. x nr. 88/D/20, jud. Bacău, cu nr. cadastral x, CF vechi x, evaluat la suma de 35.500 euro;

- garsonieră în mun. Bacău, str. x 6/A/20, jud. Bacău, cu nr. cadastral x, CF vechi x, evaluat la suma de 23.700 euro;

- apartament în mun. Bacău, str. x nr. 11/B/18, jud. Bacău, cu nr. cadastral x;18, CF vechi x, evaluat la suma de 40.900 euro;

2. Bunuri imobile ale inculpatului D., respectiv apartament în mun. Bacău, str. x nr. 28/A/13, jud. Bacău, cu nr. cadastral x;13, CF vechi x, evaluat la suma de 21.000 euro;

3. Bunuri imobile ale inculpatului GGG., respectiv apartament în mun. Bacău, str. x nr. 8/D/18, jud. Bacău, cu nr. cadastral x;18, CF vechi x, evaluat la suma de 33.000 euro;

4. Bunuri imobile deţinute în fapt de către inculpatul E., respectiv:

a) teren curţi construcţii în suprafaţă de 497,83 m.p. şi vilă în regim P+1E în suprafaţă de 96,71 m.p. situate în mun. Bacău, str. x, înscrise în C.F. nr. x şi având nr. cadastral x, evaluate la suma de 77.900 euro, având ca proprietar de drept pe inculpatul CC.;

b) teren în suprafaţă de 326 m.p. format din parcela x C. civ. cu suprafaţa de 180 m.p. pe care se află amplasată C1 locuinţă cu suprafaţa construită de 75 m.p. şi parcela xA cu suprafaţa de 146 m.p. situate în com. Ciurea, sat Lunca Cetăţuii, jud. Iaşi, nr. cadastral x, înscris în cartea funciară a localităţii Ciurea, jud. Iaşi;

- cota indiviză 1/5 din suprafaţa de 339 m.p. formată din parcela A situată în intravilan sat Lunca Cetăţuii, com. Ciurea, jud. Iaşi, nr. cadastral x, înscrisă în cartea funciară x a localităţii Ciurea, jud. Iaşi;

- cota indiviză 1/5 din suprafaţa de 200 m.p. formată din parcela drum acces intravilan extins sat Lunca Cetăţuii, com. Ciurea, jud. Iaşi, nr. cadastral x, înscrisă în cartea funciară x a localităţii Ciurea, jud. Iaşi; evaluate la suma de 51.500 euro şi având ca proprietar de drept pe numita QQQQ. din mun. Rădăuţi.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. rap la art. 112¹ C. pen., a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin rechizitoriu din data de 31.05.2017 în vederea confiscării speciale şi a confiscării extinse conform art. 330 C. proc. pen., art. 249 alin. (1), (4) şi 5 şi art. 253 C. proc. pen., raportat la art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. şi art. 112¹ C. pen. asupra următoarelor bunuri indisponibilizate:

1. Bunuri imobile ale inculpatului ZZZZ., respectiv imobil din mun. Bacău, str. x nr. 5/A/35, jud. Bacău, înscris în CF x, cu acelaşi nr. cadastral evaluat la suma de 4.000 euro;

2. Bunuri imobile ale inculpatului SSSSS., respectiv imobilul teren în suprafaţă de 600 m.p. teren şi casă C1 în suprafaţă construită de 95 m.p. cu anexă C2 înscrise în CF nr. x cu nr. cadastral x, situat în com. Gircina, sat Almaş, jud. Neamţ, evaluate la suma de 34.900 euro.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. obligă inculpaţii pentru care s-a dispus condamnarea, la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat după cum urmează: A. - 4000 RON; H. - 2000 RON; I. - 2000 RON; D. - 2000 RON; R. - 2000 RON; F. -2000 RON; J. - 2000 RON; L. - 2000 RON.

În baza art. 275 alin. (1) pct. 3 lit. b) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii (care au cerut continuarea procesului penal) la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat după cum urmează: D. (art. 246 C. pen.) - 20 000 RON; E. (tot)- 18 000 RON; G. (tot)- 1 000 RON; H. (art. 246 C. pen.) - 7000 RON; I. (art. 246 C. pen.) - 4000 RON; J. (art. 246 C. pen.) - 5000 RON; L. (art. 246 C. pen.) - 2000 RON; F. (art. 246 C. pen.) - 1000 RON; Q. (tot) - 6000 RON; R. (tot) -7000 RON; T. (art. 367 şi art. 246 C. pen.)-3000 RON; U. (art. 367, art. 47 rap. art. 246, art. 53 rap. art. 321 şi la art. 323) - 4000 RON; Q. (art. 321) -1000 RON; X. (tot)- 2000 RON; BB. (tot)- 1000 RON; DD. (tot) - 1000 RON.

Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că, prin rechizitoriul nr. x/2015 din data de 31.05.2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpaţilor:

1. A., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, şantaj (2 infracţiuni), deturnarea licitaţiilor publice (27 infracţiuni) şi tentativă la deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), fapte prevăzute şi pedepsite de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. (19 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. (8 infracţiuni), art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen..(1 infracţiune) şi art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 246 C. pen..(1 infracţiune), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2013 a constituit împreună cu inculpatul D. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare la care au aderat inculpaţii M., GGG., H., L., K., J. şi I. şi care a acţionat independent sau în strânsă legătură cu gruparea infracţională constitutită de inculpaţii E., G. şi F..

2. la data de 26.11.2015 şi 12.05.2016, a constrâns prin ameninţare împreună cu alţi membri ai grupării, două persoane vătămate, un participant la licitaţie şi un debitor, să dea sume de bani, pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea participanţilor de a mai adjudeca imobilele în cauză, după cum urmează:

- la data de 26.11.2015, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 355/2014 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii H. şi I., i-au solicitat persoanei vătămate debitor B., suma de 1.000 euro;

- la data de 12.05.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 300/2015 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii D., R., F., J. şi L., i-au solicitat persoanei vătămate C. suma de 3.000 euro;

3. în perioada 05.07.2013 – 07.09.2016, a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării, cu membri ai altor grupări infracţionale şi cu alţi participanţi la licitaţii publice pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de către membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 05.07.2013 a fost în înţelegere cu suspectul MMMMMMM. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 334/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 110/B/17, jud. Bacău evaluat la suma de 184.100 RON, fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 115.000 RON.

- la data de 10.07.2013 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., M., F., G. şi alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 554/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 1/A/11, jud. Bacău evaluat la suma de 152.330 RON, fiind adjudecat de către inculpatul G. pentru suma de 98.100 RON.

- la data de 22.08.2013, a fost în înţelegere cu inculpaţii D., F. şi cu alţi participanţi, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 265/2012 de către QQQQQQ., din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 10/A/2, jud. Bacău evaluat la suma de 193.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 102.300 RON.

- la data de 29.10.2013, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare silită nr. x/2012 al ZZZ. a fost în înţelegere cu inculpaţii D., E., F. şi J., în scopul denaturării preţului de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 11/A/1, jud. Bacău, imobil evaluat la suma de 66.000 RON şi adjudecat de către inculpatul J. pentru suma de 30.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 49.500 RON, adjudecatarul achitând celorlalţi inculpaţi suma de 2.000 euro pentru înţelegerea frauduloasă.

- la data de 30.10.2013 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., F. şi G., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 239/2013 de către VVVVVV. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/1, jud. Bacău evaluat la suma de 113.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul D. pentru suma de 70.200 RON.

- la data de 24.01.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul D., şi o altă persoană, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 214/2013 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 121/A/12, jud. Bacău evaluat la suma de 135.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul D. pentru suma de 65.700 RON.

- la data de 13.02.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii F. şi G., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 348/2013 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, 1/2 din imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 66/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 15.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 25.600 RON (aprox. 5.800 euro).

- la data de 27.02.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii G. şi F. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 281/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către numitul XXXXX. care a fost reprezentat de către inculpatul F., fratele său.

- la data de 11.03.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul M., tatăl său pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 615/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul A.;

- la data de 17.03.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., F., G. şi o altă persoană, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 386/2012 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 166/C/12, jud. Bacău evaluat la suma de 110.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 53.000 RON.

- la data de 30.04.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul D. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 328/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul D.;

- la data de 03.11.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., G., O. şi alţi participanţi, pentru a denatura preţul de adjudecare al unui imobil, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 89/2014 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău;

- la data de 21.11.2014 a fost în înţelegere cu numita NNNNNNN., mama sa, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 222/2012 de către QQ. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 17/B/13, jud. Bacău evaluat la suma de 43.880 euro, fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 22.000 euro.

- la data de 16.02.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., GGG. şi H. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 28/E/2012 de către AAA. din mun. Moineşti, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 53/A/9, jud. Bacău, fiind adjudecat de către inculpatul GGG. pentru suma de 68.900 RON.

- la data de 17.02.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul M., tatăl său pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 687/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul M.;

- la data de 26.02.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii D. şi R., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 102/2013 de către BBBBB. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul R..

- la data de 19.03.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul K., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 1781/2014 de către QQQQQQ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 118/C/4, jud. Bacău evaluat la suma de 85.300 RON, fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 64.250 RON.

- la data de 30.04.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., GGG., M., O. şi K., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 49/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 37.386 euro, fiind adjudecat de către inculpatul GGG. pentru suma de 26.400 euro.

- la data de 25.05.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., O. şi ZZZZ., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 34/2013 de către X. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, privind executarea silită a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 117/C/22, jud. Bacău, evaluat la suma de 111.000 RON.

- la data de 25.06.2015 a fost în înţelegere cu numita NNN., soţia inculpatului, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 21/2013 de către QQ. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 6/B/8, jud. Bacău evaluat la suma de 57.500 euro, fiind adjudecat de către soţia inculpatului pentru suma de 30.000 euro.

- la data de 29.12.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., ZZZZ. şi cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 419/2011 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 13/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 77.700 RON, fiind adjudecat pentru suma de 52.200 RON de către inculpatul ZZZZ..

- la data de 14.04.2016, în calitate de procurator al inculpatului GGG., a fost în înţelegere cu inculpaţii F., R., J. şi I., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 142/2015 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul F., care a împărţit celorlalţi inculpaţi câte 500 euro şi inculpatului I. suma de 1.000 euro pentru înţelegerea frauduloasă.

- la data de 19.04.2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., J., H. şi I., pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 616/2012 de către RRRRRR. din mun. Bacău, jud. Bacău;

- la data de 31.05.2016 a fost în înţelegere cu inculpatul M. şi cu numitul XXXXX. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 279/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul A. cu suma de 26.000 euro,

- la data de 06.07.2016 a fost în înţelegere cu inculpatul M. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 386/2014 de către HHH. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul A.;

- la data de 21.07.2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii M., J., I. şi alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 5/2014 de către BEJ II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 25/A/17, jud. Bacău evaluat la suma de 168.100 RON, fiind adjudecat de către inculpatul J. pentru suma de 127.000 de RON.

- la data de 07.09.2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii J., I., H. şi cu numita NNNNNNN., mama sa, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 197/2016 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/C/9, jud. Bacău, evaluat la suma de 40.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul I. pentru suma de 104.000 RON (aproximativ 23.400 euro).

4. la data de 27.05.2015 şi respectiv 01.09.2016 a încercat împreună cu inculpatul D. să corupă participanţi la două licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău, oferindu-le sume de bani pentru a se retrage de la licitaţie, după cum urmează:

2. D., administrator la S.C. QQQQQQQ. S.R.L. Bacău, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, şantaj, deturnarea licitaţiilor publice (23 infracţiuni), instigare la deturnarea licitaţiilor publice şi tentativă la deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. (14 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. (9 infracţiuni), art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (1 infracţiune) şi art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 246 C. pen. (1 infracţiune), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1.începând cu anul 2013 a constituit împreună cu inculpatul A. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare la care au aderat inculpaţii M., GGG., H., L., K., J. şi I. şi care a acţionat independent sau în strânsă legătură cu gruparea infracţională constituită de inculpaţii E., G. şi F.

2. la data de 12.05.2016, a constrâns prin ameninţare împreună cu alţi membri ai grupării, un alt participant la licitaţie, să dea o sumă de bani, pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru imobilul executat silit în cadrul unei licitaţii publice organizate de executorul judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea persoanei vătămate de a mai adjudeca imobilul în cauză, după cum urmează:

- la data de 12.05.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 300/2015 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii A., R., F., J. şi L., i-au solicitat persoanei vătămate C. suma de 3.000 euro în scopul arătat mai sus.

3. în perioada 10.07.2013 - 18.07.2016, a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării, cu membri ai altor grupări sau cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecate de către membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 10.07.2013 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., M., F., G. şi alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 554/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 1/A/11, jud. Bacău evaluat la suma de 152.330 RON, fiind adjudecat de către inculpatul G. pentru suma de 98.100 RON.

- la data de 22.08.2013, a fost în înţelegere cu inculpaţii A., F. şi cu alţi participanţi, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 265/2012 de către QQQQQQ., din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 10/A/2, jud. Bacău evaluat la suma de 193.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 102.300 RON.

- la data de 29.10.2013, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare silită nr. x/2012 al ZZZ. a fost în înţelegere cu inculpaţii A., E., F. şi J., în sensul denaturării preţului de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 11/A/1, jud. Bacău, imobil evaluat la suma de 66.000 RON şi adjudecat de către inculpatul J. pentru suma de 30.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 49.500 RON, adjudecatarul achitând celorlalţi inculpaţi suma de 2.000 euro pentru înţelegerea frauduloasă.

- la data de 30.10.2013 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., F. şi G., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 239/2013 de către VVVVVV. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/1, jud. Bacău evaluat la suma de 113.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul D. pentru suma de 70.200 RON.

- la data de 10.01.2014, la cererea inculpatului Y. a fost în înţelegere cu inculpaţii Z. şi RRRRRRR., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 813/2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din com. SSSSSSS., sat Lilieci, jud. Bacău, evaluat la suma de 81.653 euro, fiind adjudecat de către inculpatul Z. pentru suma de 13.200 euro, cu ajutorul executorului judecătoresc inculpata AA., care a acceptat adjudecarea imobilului prin interpus de către inculpatul Y., procurator al creditorului din dosar, la un preţ derizoriu, deşi inculpatul D. oferise un preţ cu 25.000 de euro mai mare, executorul judecătoresc cunoscând că între participanţii la licitaţie există înţelegere în sensul denaturării preţului de adjudecare.

- la data de 24.01.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul A. şi o altă persoană, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 214/2013 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 121/A/12, jud. Bacău evaluat la suma de 135.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul D. pentru suma de 65.700 RON.

- la data de 07.10.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul E. şi inculpatul O., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 400/2015 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 3/B/11, jud. Bacău evaluat la suma de 13.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul E. în calitate de mandatar pentru S.C. NNNNNN. S.R.L. pentru suma de 30.000 RON.

4. la data de 14.04.2016, i-a instigat pe inculpaţii J., A., F., R. şi I., la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 142/2015 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul F.;

5.la data de 27.05.2015 şi respectiv 01.09.2016 a încercat împreună cu inculpatul A. să corupă participanţi la două licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău, oferindu-le sume de bani pentru a se retrage de la licitaţie, după cum urmează:

3. E., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la deturnarea licitaţiilor publice (8 infracţiuni), complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, deturnarea licitaţiilor publice (9 infracţiuni), instigare la abuz în serviciu (2 infracţiuni), instigare la fals intelectual şi determinare la fals intelectual, fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. (7 infracţiuni), art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. (5 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. (5 infracţiuni), art. 47 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 C. pen. (2 infracţiuni), art. 47 C. pen. raportat la art. 321 C. pen. şi art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 C. pen. (2 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2013 a constituit împreună cu inculpaţii G. şi F. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, inculpatul având rolul de lider al grupării care a acţionat în perioada 2013 – 2016 fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale conduse de către inculpaţii D. şi A. şi respective de către inculpatul WWWWWWW..

2. în perioada 17.04.2013 - 10.06.2016, a participat în înţelegere cu alţi membri ai grupării infracţionale, cu membri ai celorlalte grupări infracţionale sau cu alte persoane la mai multe licitaţii publice organizate de către executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Iaşi, cu scopul de a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit, ori le-a solicitat altor membri ai grupării infracţionale să participe cu acelaşi scop la aceste licitaţii publice, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecate de către membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 17.04.2013, i-a instigat pe inculpaţii XXXXXXX. în calitate de procurator al inculpatei T., şi inculpatul R., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 82/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, fiind adjudecat de către inculpata T. pentru suma de 23.300 euro.

- la data de 25.04.2013, i-a instigat pe inculpaţii XXXXXXX. în calitate de procurator al inculpatei U. şi inculpatul Q., să denatureze preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 203/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 3/D/3, jud. Bacău, fiind adjudecat pentru suma de 36.150 euro de către inculpatul Q..

- la data de 05.06.2013 a fost în înţelegere cu inculpaţii F. şi G., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 27/2011 de către EEEEE. din oras. Buhusi, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 11/B/1, jud. Bacău evaluat la suma de 111.773 RON fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 78.000 RON.

- la data de 10.07.2013 i-a instigat pe inculpaţii F. şi G. să participe în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 554/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, cei doi inculpaţi ajungând la o înţelegere şi cu inculpaţii D., M., F., G. şi alte persoane participante la licitaţie, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 1/A/11, jud. Bacău evaluat la suma de 152.330 RON, fiind adjudecat de către inculpatul G. pentru suma de 98.100 RON, iar actul de adjudecare a fost semnat de către inculpatul E. în baza unei procuri notariale.

- la data de 22.08.2013, l-a ajutat pe inculpatul F. să denatureze preţul de adjudecare, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 265/2012 de către QQQQQQ., din mun. Bacău, jud. Bacău, punându-i la dispoziţie suma de bani necesară pentru a ajunge la o înţelegere cu ceilalţi licitatori, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 10/A/2, jud. Bacău evaluat la suma de 193.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 102.300 RON.

- la data de 29.10.2013, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare silită nr. x/2012 al ZZZ. a fost în înţelegere cu inculpaţii A., F., D. şi J., în sensul denaturării preţului de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 11/A/1, jud. Bacău, imobil evaluat la suma de 66.000 RON şi adjudecat de către inculpatul J. pentru suma de 30.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 49.500 RON, adjudecatarul achitând celorlalţi inculpaţi suma de 2.000 euro pentru înţelegerea frauduloasă.

- la data de 14.05.2014, la cererea sa, inculpatul G. a fost în înţelegere cu inculpatul F., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 208/2013 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către numitul CC., tatăl inculpatului E., care a fost reprezentat de către inculpatul G.;

- la data de 26.05.2014, a fost în înţelegere cu inculpatul R., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 30/2013 de către CCCC. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul R..

- la data de 29.07.2014 le-a cerut inculpaţilor F. şi FFFF. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 746/2012 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Oneşti, str. x nr. 6/A/53, jud. Bacău evaluat la suma de 20.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul FFFF. pentru suma de 10.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 15.000 RON.

- la data de 03.10.2014 i-a instigat împreună cu inculpatul Q. pe inculpaţii G. şi F. să participe la licitaţia publică organizată în dosarul de executare silită nr. x/2013 de către inculpatul V., executor judecătoresc, aceştia fiind în înţelegere pentru denaturarea preţului de adjudecare a imobilului din com. Hemeiuş, sat Hemeiuş jud. Bacău, evaluat la suma de 62.000 euro şi adjudecat de către inculpatul F. cu suma de 28.000 euro.

- la data de 15.10.2014, le-a cerut inculpaţilor F. şi FFFF. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosarul de executare nr. 123/EX/2013 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti II., imobilul –uscător din mun. Bacău, str. x nr. 10/E/4, jud. Bacău, evaluat la suma de 45.500 RON, fiind adjudecat de către inculpatul FFFF. pentru suma de 21.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 34.125 RON.

- în luna octombrie 2014, împreună cu inculpata U. i-a solicitat inculpatei YYYYYYY., să înfiinţeze persoana juridică S.C. JJJJ. S.R.L. Piatra Neamţ, cu sediul actual în mun. Bacău, după care l-a instigat pe inculpatul O. să participe în data de 28.11.2014 la licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr. 706/2014 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpatul F. pentru a denatura preţul de adjudecare al imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 6/B/12, jud. Bacău, evaluat la suma de 31.200 euro, ce se afla în proprietatea inculpatei U., imobilul fiind adjudecat de către persoana juridică S.C. JJJJ. S.R.L. Piatra Neamţ, reprezentată de către inculpatul O. pentru suma de 23.400 euro.

- la data de 02.03.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul F. mandatar pentru LLLLLL. şi inculpatul J. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosarul de executare nr. 405/2011 de către II. – Societate Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 110/D/14, jud. Bacău evaluat la suma de 75.428 RON, fiind adjudecat de către inculpatul F. în calitate de mandatar pentru LLLLLL. pentru suma de 62.000 RON.

- la data de 01.10.2015 a fost în înţelegere cu suspectul ZZZZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 49/2012 de către TTTTTT. din mun. Iasi, jud. Iasi, imobilul din mun. Iasi, str. str. x, jud. Iaşi, jud. Iasi, imobil adjudecat de către alt participant la licitaţie, respectiv AAAAAAAA..

- la data de 07.10.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul D. şi cu numitul O., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 400/2015 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 3/B/11, jud. Bacău evaluat la suma de 13.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul E. În calitate de mandatar pentru S.C. NNNNNN. S.R.L. pentru suma de 30.000 RON.

- la data de 02.02.2016 a fost în înţelegere cu suspectul ZZZZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosarul de executare nr. 2099/2013 de către RRRR. şi BBBBBBBB. din oras. Iasi, jud. Iasi, imobilul din mun. Iasi, str. x A (fosta str. x), jud. Iasi evaluat la suma de 317.870 RON, fiind adjudecat la un termen anterior de către numita UUUU., sora concubinei inculpatului.

- la data de 02.06.2016 a fost în înţelegere cu inculpatul BB., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 169/2014 de către MMMM. din mun. Iasi, jud. Iasi, fiind adjudecat de către inculpatul E. în calitate de mandatar pentru QQQQ. pentru suma de 135.200 RON.

- la data de 10.06.2016 a fost în înţelegere cu suspectul CCCCCCCC. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosarul de executare nr. 834/2015 organizata de către UUUUUU. şi DDDDDDDD. din mun. Iasi, jud. Iasi, imobilul fiind evaluat la preţul de 131.158 RON fiind adjudecat ulterior de către alt participant la licitaţie pentru suma de 98.366,25 RON.

3. la data de 14.05.2014 l-a instigat pe executorul V., inculpate în cauză, cu ocazia organizării licitaţiei publice în dosarul de executare silită nr. x/2013 din cadrul V. să nu îndeplinească conform dispoziţiilor legale în materie publicitatea vânzării la licitaţie a imobilului din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 77.900 euro, pentru ca la acest termen să se poată prezenta doar inculpaţii G. şi F. aflaţi în înţelegere pentru denaturarea preţului de adjudecare, nu şi alte persoane care ar fi fost interesate de imobilul executat silit, adjudecat de către inculpatul CC. prin procurator G. pentru suma de 58.500 euro.

4. la data de 28.11.2014 l-a instigat pe executorul V. cu ocazia organizării licitaţiei publice în dosarul de executare silită nr. x/2014, în calitate de executor judecătoresc în cadrul V. să nu îndeplinească conform dispoziţiilor legale în materie publicitatea vânzării la licitaţie a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 6/B/12, jud. Bacău, evaluat la suma de 31.200 euro, ce se afla în proprietatea inculpatei U., pentru ca la acest termen să se poată prezenta doar inculpatul F. şi inculpatul O. aflaţi în înţelegere pentru denaturarea preţului de adjudecare, nu şi alte persoane care ar fi fost interesate de imobilul executat silit, adjudecat de către persoana juridică S.C. JJJJ. S.R.L. Piatra Neamţ, reprezentată de către inculpatul O., pentru suma de 23.400 euro.

5. la data de 20.10.2014, l-a instigat pe inculpatul DD., notar public la DD. să întocmească şi să autentifice cu o data anterioară declaraţia nr. 359, respectiv cu data de 17.10.2014, prin care a fost revocată procura notarială autentificată sub nr. x/25.04.2014, în baza căreia inculpatul G. a participat în calitate de procurator al inculpatului CC. la licitaţia din data de mai sus în dosarul de executare silită nr. x/2014 al V., executorul judecătoresc anulând cu încălcarea dispoziţiilor legale procesul-verbal de licitaţie.

6. la data de 16.09.2015, împreună cu inculpata T., şi cu inculpatul F., l-a determinat pe notarul public EEEEEEEE. să încheie contractul de împrumut autentificat sub nr. x/16.09.2015, prin care se consemna în mod nereal că inculpata ar fi împrumutat de la inculpatul F. suma de 10.000 euro echivalentul în RON al sumei de 44.135 RON.

7. la data de 10.11.2015, împreună cu inculpata T., şi cu inculpatul R., l-a determinat pe notarul public DD. să încheie contractul de împrumut garantat cu ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x/10.11.2015, prin care se consemna în mod nereal că inculpata ar fi împrumutat de la inculpatul R. suma de 30.000 CHF echivalentul în RON al sumei de 124.029 RON.

4. F., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, deturnarea licitaţiilor publice (19 infracţiuni) şi determinare la fals intelectual, fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 246 C. pen. (13 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. (6 infracţiuni) şi art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2013 a constituit împreună cu inculpatul E. şi cu inculpatul G. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, grupare la care au aderat inculpaţii O., Q., U. şi R. şi care a fost sprijinită de către inculpaţii V. şi T., şi care a acţionat fie independent, fie în strânsă legătură cu gruparea infracţională condusă de către inculpaţii D. şi A. şi cu gruparea infracţională condusă de către inculpatul WWWWWWW..

2. în perioada 05.06.2013 – 14.06.2016, a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării sau cu membri ai altor grupări pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 05.06.2013 a fost în înţelegere cu inculpaţii G. şi E. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 27/2011 de către EEEEE. din mun. Buhuşi, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 11/B/1, jud. Bacău evaluat la suma de 111.773 RON, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 78.000 RON.

- la data de 10.07.2013 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., D., M., G. şi alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 554/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 1/A/11, jud. Bacău evaluat la suma de 152.330 RON, fiind adjudecat de către inculpatul G. pentru suma de 98.100 RON.

- la data de 22.08.2013, a fost în înţelegere cu inculpaţii D., F. şi cu alţi participanţi, în sensul denaturării preţului de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 265/2012 de către QQQQQQ., din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 10/A/2, jud. Bacău evaluat la suma de 193.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 102.300 RON, inculpatul E. punând la dispoziţia acestuia o sumă de bani pentru a fi împărţită celorlalţi participanţi în vederea retragerii de la licitaţie.

- la data de 30.10.2013 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., A. şi G., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 239/2013 de către VVVVVV. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/1, jud. Bacău evaluat la suma de 113.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul D. pentru suma de 70.200 RON.

- la data de 13.02.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii A. şi G., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 348/2013 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, 1/2 din imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 66/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 15.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 25.600 RON (aprox. 5.800 euro).

- la data de 27.02.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii G. şi A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 281/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către numitul XXXXX. care a fost reprezentat de către inculpatul F., fratele său.

- la data de 17.03.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., A., G. şi o altă persoană, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 386/2012 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 166/C/12, jud. Bacău evaluat la suma de 110.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 53.000 RON.

- la data de 14.05.2014, la instigarea inculpatului E. a fost în înţelegere cu inculpatul G., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 208/2013 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către numitul CC., tatăl inculpatului E., care a fost reprezentat de către inculpatul G.;

- la data de 09.07.2014, a fost în înţelegere cu inculpatul Q., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 28/2013 de către GG. din mun. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău evaluat la suma de 41.400 euro fiind adjudecat de numita WWWW. prin intermediul inculpatului Q. pentru suma de 28.850 euro.

- la data de 29.07.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul FFFF., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 746/2012 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Oneşti, str. x nr. 6/A/53, jud. Bacău evaluat la suma de 20.0000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul FFFF. pentru suma de 10.000 RON.

- la data de 02.10.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., şi G., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 18/2012 de către BBBBB. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 6/D/4, jud. Bacău evaluat la suma de 70.637 RON, fiind adjudecat de către inculpatul G. pentru suma de 35.000 RON.

- la data de 03.10.2014 la instigarea inculpaţilor E. şi Q. a participat împreună cu inculpatul G. la licitaţia publică organizată în dosarul de executare silită nr. x/2013 de către inculpatul V., denaturând preţul de adjudecare al imobilului din com. Hemeiuş, sat Hemeiuş evaluat la suma de 62.000 euro şi adjudecat de către inculpatul F. cu suma de 28.000 euro.

- la data de 15.10.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul FFFF., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 123/2013 de către BEJ II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău evaluat la suma de 45.500 RON, fiind adjudecat de către inculpatul FFFF. pentru suma de 21.000 RON.

- la data de 28.11.2014 la licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr. 706/2014 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpatul O. a denaturat preţul de adjudecare al imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 6/B/12, jud. Bacău, evaluat la suma de 31.200 euro, ce se afla în proprietatea inculpatei U., imobilul fiind adjudecat de către persoana juridică S.C. JJJJ. S.R.L. Piatra Neamţ, reprezentată de către inculpatul O. pentru suma de 23.400 euro.

- la data de 16.01.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii G., NNNNN. şi ZZZZ., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 478/2013 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 128/B/20, jud. Bacău evaluat la suma de 20.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul ZZZZ. pentru suma de 14.000 euro.

- la data de 02.03.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii J. şi E., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 405/2011 de către BEJ II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 110/D/14, jud. Bacău evaluat la suma de 75.428 RON, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 62.000 RON.

- la data de 14.06.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. x/2014 înregistrat la KKKKK. din mun. Piatra Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpaţii G., WWWWWWW. şi ZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 5/A/35, jud. Bacău, imobil evaluat la suma de 4.000 euro şi adjudecat de către suspectul ZZZZ. cu suma de 7.100 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 2.000 euro, inculpaţii F. şi G. primind câte 100 euro de la inculpatul ZZZZ., pentru a ajunge la această înţelegere.

3. la data de 16.09.2015, împreună cu inculpata T., l-au determinat pe notarul public EEEEEEEE. să încheie contractul de împrumut autentificat sub nr. x/16.09.2015, prin care se consemna în mod nereal că inculpata ar fi împrumutat de la inculpatul F. suma de 10.000 euro echivalentul în RON al sumei de 44.135 RON.

5. G., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice (13 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 246 C. pen. (10 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 246 C. pen. (3 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2013 a constituit împreună cu inculpatul E. şi cu inculpatul F. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, grupare la care au aderat inculpaţii O., Q., U. şi R. şi care a fost sprijinită de către inculpaţii V. şi T., şi care a acţionat fie independent, fie în strânsă legătură cu gruparea infracţională condusă de către inculpaţii D. şi A. şi cu gruparea infracţională condusă de către inculpatul WWWWWWW..

2. în perioada 05.06.2013 – 14.06.2016, a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării, cu membrii altor grupări şi cu alte persoane pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ,cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 05.06.2013 a fost în înţelegere cu inculpatul F. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 27/2011 de către EEEEE. din mun. Buhuşi, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 11/B/1, jud. Bacău evaluat la suma de 111.773 RON, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 78.000 RON.

- la data de 10.07.2013 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., D., M., F. şi alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 554/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 1/A/11, jud. Bacău evaluat la suma de 152.330 RON, fiind adjudecat de către inculpatul G. pentru suma de 98.100 RON.

- la data de 30.10.2013 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., A. şi F., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 239/2013 de către VVVVVV. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/1, jud. Bacău evaluat la suma de 113.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul D. pentru suma de 70.200 RON.

- la data de 13.02.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii A. şi F., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 348/2013 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, 1/2 din imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 66/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 15.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 25.600 RON (aprox. 5.800 euro).

- la data de 27.02.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii A. şi F. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 281/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către numitul XXXXX. care a fost reprezentat de către inculpatul F., fratele său.

- la data de 17.03.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., A., F., ZZZZ. şi o altă persoană, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 386/2012 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 166/C/12, jud. Bacău evaluat la suma de 110.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 53.000 RON.

- la data de 14.05.2014, la cererea inculpatului E., a fost în înţelegere cu inculpatul F., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 208/2013 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către numitul CC., tatăl lui E., care a fost reprezentat de către inculpatul G.;

- la data de 02.10.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., şi F., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 18/2012 de către BBBBB. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 6/D/4, jud. Bacău evaluat la suma de 70.637 RON, fiind adjudecat de către inculpatul G. pentru suma de 35.000 RON.

- la data de 03.10.2014 la instigarea inculpaţilor E. şi Q. a participat împreună cu inculpatul F. la licitaţia publică organizată în dosarul de executare silită nr. x/2013 de către inculpatul V., denaturând preţul de adjudecare al imobilului din com. Hemeiuş, sat Hemeiuş evaluat la suma de 62.000 euro şi adjudecat de către inculpatul F. cu suma de 28.000 euro.

- la data de 03.11.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., D., O. şi alţi participanţi, pentru a denatura preţul de adjudecare al unui imobil, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 89/2014 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău;

- la data de 16.01.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii F., ZZZZ. şi NNNNN., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 478/2013 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 128/B/20, jud. Bacău evaluat la suma de 20.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul ZZZZ. pentru suma de 14.000 euro.

- la data de 14.06.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. x/2014 înregistrat la KKKKK. din mun. Piatra Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpaţii F., WWWWWWW. şi ZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 5/A/35, jud. Bacău, imobil evaluat la suma de 4.000 euro şi adjudecat de către inculpatul ZZZZ. cu suma de 7.100 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 2.000 euro, inculpaţii F. şi G. primind câte 100 euro de la inculpatul ZZZZ., pentru a ajunge la această înţelegere.

6. WWWWWWW., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, deturnarea licitaţiilor publice (4 infracţiuni) şi instigare la deturnarea licitaţiilor publice (8 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (2 infracţiuni), art. 246 C. pen. (2 infracţiuni) şi art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. (8 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2014 a constituit împreună cu inculpaţii ZZZZ. şi NNNNN. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, gruparea acţionând fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale din care făceau parte inculpaţii A., D., F. şi G..

2. în perioada 20.11.2014 - 11.11.2016, a avut înţelegeri cu ceilalţi membri ai grupării, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de către membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 20.11.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii ZZZZ. şi NNNNN. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 3/2012 de către BBBBB. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra Neamţ, str. x nr. 144/, jud. Neamţ, evaluat la suma de 84.040 RON fiind adjudecat de către inculpatul DDDDD. aflat în înţelegere cu inculpatul ZZZZ. la data de 13.03.2015, pentru suma de 50.500 RON.

- la data de 15.01.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul ZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 388/2013 de către HHH. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra Neamţ, str. x nr. 9/B/22, jud. Neamţ, evaluat la suma de 39.959 RON fiind adjudecat de către inculpatul ZZZZ. pentru suma de 29969,25 RON.

- la data de 14.06.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. x/2014 înregistrat la KKKKK. din mun. Piatra Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpaţii F., WWWWWWW. şi ZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 53/B/19, jud. Bacău, imobil evaluat la suma de 4.000 euro şi adjudecat de către inculpatul ZZZZ. cu suma de 7.100 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 2.000 euro, inculpaţii F. şi G. primind câte 100 euro de la inculpatul ZZZZ., pentru a ajunge la această înţelegere.

- la data de 11.11.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. x/2014 înregistrat la TTTTT. din mun. Tg. Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul DDDDD. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 63.836 RON şi adjudecat de către inculpatul DDDDD. cu suma de 41.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 47.877 RON.

3. în perioada 14.11.2014 – 07.03.2016 i-a instigat pe inculpaţii ZZZZ. şi NNNNN. să fie în înţelegere cu ocazia organizării unor licitaţii publice de către executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, în scopul denaturării preţului de adjudecare a imobilelor executate silit, inculpatul WWWWWWW. stabilind adjudecatarul şi preţul de adjudecare înainte de începerea licitaţiei, după cum urmează:

- la data de 14.11.2014 le-a cerut inculpatului NNNNN. şi inculpatului ZZZZ. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 94/2014 de către DDDDDD. din mun. Oneşti, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/A/7, jud. Bacău, evaluat la suma de 162.360 RON fiind adjudecat de către inculpatul NNNNN. pentru suma de 115.700 RON.

- la data de 27.11.2014 le-a cerut inculpatului NNNNN. şi inculpatului ZZZZ. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 284/2013 de către HHH. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 86.459 RON fiind adjudecat de către inculpatul ZZZZ. pentru suma de 64.844,25 RON.

- la data de 16.01.2015, le-a cerut inculpatului NNNNN. şi inculpatului ZZZZ. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 478/2013 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 128/B/20, jud. Bacău, evaluat la suma de 20.000 euro fiind adjudecat de către inculpatul SSSSS. prin mandatar ZZZZ. pentru suma de 14.000 euro.

- la data de 19.10.2015, i-a instigat pe inculpatul ZZZZ. şi pe inculpatul NNNNN. la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 44/2013 de către EEEEE. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. Letea Veche, sat VVVVVVV., jud. Bacău, evaluat la suma de 148.193 RON fiind adjudecat de către inculpatul WWWWWWW. prin mandatar ZZZZ. pentru suma de 74.100 RON.

- la data de 10.12.2015, i-a instigat pe inculpatul ZZZZ. şi pe inculpatul NNNNN. la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 73/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 41.200 euro, fiind adjudecat de către numita JJJJJ. - prin mandatar ZZZZ. pentru suma de 22.000 euro.

- la data de 11.02.2016, le-a cerut inculpatului NNNNN. şi inculpatului ZZZZ. să fie în înţelegere cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. x/2012 înregistrat la KKKKK. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 12.000 euro şi adjudecat de către inculpatul NNNNN. cu suma de 6.000 euro, sub preţul de pornire a licitaţiei de 9.000 euro.

- la data de 23.02.2016, le-a cerut inculpatului NNNNN. şi inculpatului ZZZZ. mandatar al inculpatului SSSSS., să fie în înţelegere cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. x/2012 înregistrat la KKKKK. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 50.500 RON şi adjudecat de către inculpatul ZZZZ. cu suma de 28.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 37.875 RON.

- la data de 07.03.2016, le-a cerut inculpatului NNNNN. şi inculpatului ZZZZ. să fie în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 79/80/2012 de către EEEEE. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. FFFFFFFF., str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 160.000 RON fiind adjudecat de către GGGGGGGG. prin mandatar ZZZZ. pentru suma de 80.000 RON.

7. ZZZZ., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice (17 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 246 C. pen. (8 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 246 C. pen. (9 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2014 a constituit împreună cu inculpaţii WWWWWWW. şi NNNNN. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, gruparea acţionând fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale conduse de inculpaţii A., D. şi respectiv E..

2. în perioada 24.01.2014 - 27.07.2016, a avut înţelegeri cu ceilalţi membri ai grupării, cu membri ai altor grupări şi cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 24.01.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii A. şi D., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 214/2013 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 121/A/12, jud. Bacău evaluat la suma de 135.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul D. pentru suma de 65.700 RON.

- la data de 17.03.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., D., F. şi G., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 386/2012 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 166/C/12, jud. Bacău evaluat la suma de 110.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 53.000 RON.

- la data de 14.11.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul NNNNN. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 94/2014 de către DDDDDD. din mun. Oneşti, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/A/7, jud. Bacău, evaluat la suma de 162.360 RON fiind adjudecat de către inculpatul NNNNN. pentru suma de 115.700 RON.

- la data de 20.11.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii WWWWWWW. şi NNNNN. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 3/2012 de către BBBBB. din mun. Bacău, după care, în data de 13.03.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul DDDDD. cu ocazia licitaţiei publice organizate în acelaşi dosar de executare, imobilul din mun. Piatra Neamţ, str. x nr. 144/, jud. Neamţ, evaluat la suma de 84.040 RON fiind adjudecat de către inculpatul DDDDD. pentru suma de 50.500 RON.

- la data de 27.11.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul NNNNN. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 284/2013 de către HHH. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 86.459 RON fiind adjudecat de către inculpatul ZZZZ. pentru suma de 64.844,25 RON.

- la data de 15.01.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul WWWWWWW. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 388/2013 de către HHH. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra Neamţ, str. x nr. 9/B/22, jud. Neamţ, evaluat la suma de 39.959 RON fiind adjudecat de către inculpatul ZZZZ. pentru suma de 29.969,25 RON.

- la data de 16.01.2015, în calitate de mandatar pentru inculpatul SSSSS. a fost în înţelegere cu inculpatul NNNNN. şi cu inculpaţii F. şi G. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 478/2013 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 128/B/20, jud. Bacău, evaluat la suma de 20.000 euro fiind adjudecat de către inculpatul SSSSS. prin mandatar ZZZZ. pentru suma de 14.000 euro.

- la data de 25.05.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii A. şi D. şi cu numiţii O., K. şi HHHHHHHH., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 34/2013 de către X. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, privind executarea silită a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 117/C/22, jud. Bacău, evaluat la suma de 111.000 RON şi adjudecat de inculpatul ZZZZ. pentru suma de 84.000 RON.

- la data de 19.10.2015, în calitate de mandatar pentru inculpatul WWWWWWW. a fost în înţelegere cu inculpatul NNNNN. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 44/2013 de către EEEEE. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. Letea Veche, sat VVVVVVV., jud. Bacău, evaluat la suma de 148.193 RON fiind adjudecat de către inculpatul WWWWWWW. prin mandatar ZZZZ. pentru suma de 74.100 RON.

- la data de 10.12.2015, în calitate de mandatar pentru numita JJJJJ. a fost în înţelegere cu inculpatul NNNNN. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 73/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 41.200 euro, fiind adjudecat de către numita JJJJJ. prin mandatar ZZZZ. pentru suma de 22.000 euro.

- la data de 29.12.2015, în calitate de mandatar pentru numita IIIIIIII. a fost în înţelegere cu inculpaţii D. şi A., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 419/2011 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 13/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 77.700 RON, fiind adjudecat pentru suma de 52.200 RON de către numita IIIIIIII. prin mandatar ZZZZ..

- la data de 11.02.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. x/2012 înregistrat la KKKKK. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul NNNNN. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra Neamţ, str. x, s.c A, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 12.000 euro şi adjudecat de către inculpatul NNNNN. cu suma de 6.000 euro, sub preţul de pornire a licitaţiei de 9.000 euro.

- la data de 23.02.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. x/2012 înregistrat la KKKKK. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ şi în calitate de mandatar al inculpatului SSSSS. a fost în înţelegere cu inculpatul NNNNN. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 50.500 RON şi adjudecat de către inculpatul ZZZZ. cu suma de 28.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 37.875 RON.

- la data de 07.03.2016, în calitate de mandatar pentru numitul GGGGGGGG. a fost în înţelegere cu inculpatul NNNNN. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 79/80/2012 de către EEEEE. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. FFFFFFFF., str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 160.000 RON fiind adjudecat de către GGGGGGGG. prin mandatar ZZZZ. pentru suma de 80.000 RON.

- la data de 14.06.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. x/2014 înregistrat la KKKKK. din mun. Piatra Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpaţii F., G. şi WWWWWWW. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 5/A/35, jud. Bacău, imobil evaluat la suma de 4.000 euro şi adjudecat de către inculpatul ZZZZ. cu suma de 7.100 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 2.000 euro, inculpaţii F. şi G. primind câte 100 euro de la inculpatul ZZZZ., pentru a ajunge la această înţelegere.

- la data de 27.07.2016, a fost în înţelegere cu inculpatul SSSSS. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 585/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din com. Garcina, sat Almaş, jud. Neamţ, evaluat la suma de 34.900 euro, fiind adjudecat de către inculpatul SSSSS. pentru suma de 17.000 euro.

8. NNNNN., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice (9 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 246 C. pen. (2 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 246 C. pen. (7 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2014 a constituit împreună cu inculpaţii WWWWWWW. şi ZZZZ. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, gruparea acţionând fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale din care făceau parte inculpaţii A., D., F. şi G..

2. în perioada 14.11.2014 - 07.03.2016, a avut înţelegeri cu ceilalţi membri ai grupării, cu membri ai altor grupări şi cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 14.11.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul ZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 94/2014 de către DDDDDD. din mun. Oneşti, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/A/7, jud. Bacău, evaluat la suma de 162.360 RON fiind adjudecat de către inculpatul NNNNN. pentru suma de 115.700 RON.

- la data de 20.11.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii WWWWWWW. şi ZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 3/2012 de către BBBBB. din mun. Bacău, după care, imobilul din mun. Piatra Neamţ, str. x nr. 144/, jud. Neamţ, evaluat la suma de 84.040 RON fiind adjudecat la un termen ulterior de către inculpatul DDDDD. aflat în înţelegere cu inculpatul ZZZZ., pentru suma de 50.500 RON.

- la data de 27.11.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul ZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 284/2013 de către HHH. din mun. Bacău, imobilul din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 86.459 RON fiind adjudecat de către inculpatul ZZZZ. pentru suma de 64.844,25 RON.

- la data de 16.01.2015, a fost în înţelegere cu inculpatul ZZZZ. şi cu inculpaţii F. şi G. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 478/2013 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 128/B/20, jud. Bacău, evaluat la suma de 20.000 euro fiind adjudecat de către inculpatul SSSSS. prin mandatar ZZZZ. pentru suma de 14.000 euro.

- la data de 19.10.2015, a fost în înţelegere cu inculpatul ZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 44/2013 de către EEEEE. din oraş Buhuşi, jud. Bacău, imobilul din com. Letea Veche, sat VVVVVVV., jud. Bacău, evaluat la suma de 148.193 RON fiind adjudecat de către inculpatul WWWWWWW. prin mandatar ZZZZ. pentru suma de 74.100 RON.

- la data de 10.12.2015, a fost în înţelegere cu inculpatul ZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 73/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, evaluat la suma de 41.200 euro, fiind adjudecat de către numita JJJJJ. prin mandatar ZZZZ. pentru suma de 22.000 euro.

- la data de 11.02.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. x/2012 înregistrat la KKKKK. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul ZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 12.000 euro şi adjudecat de către inculpatul NNNNN. cu suma de 6.000 euro, sub preţul de pornire a licitaţiei de 9.000 euro.

- la data de 23.02.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. x/2012 înregistrat la KKKKK. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul ZZZZ., mandatar al inculpatului SSSSS., pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 50.500 RON şi adjudecat de către inculpatul ZZZZ. cu suma de 28.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 37.875 RON.

- la data de 07.03.2016, a fost în înţelegere cu inculpatul ZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 79/80/2012 de către EEEEE. din or. Buhuşi, jud. Bacău imobilul din com. FFFFFFFF., str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 160.000 RON fiind adjudecat de către GGGGGGGG. prin mandatar ZZZZ. pentru suma de 80.000 RON.

9. H., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice (7 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. (4 infracţiuni) şi art. 246 C. pen. (3 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu luna martie 2014 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de către inculpaţii A. şi D., o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare care a acţionat fie independent, fie în strânsă legătură cu gruparea infracţională condusă de către inculpatul E..

2. la data de 26.11.2015, a constrâns prin ameninţare împreună cu alţi membri ai grupării, o persoană vătămată debitor, să dea sume de bani, pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru imobilul executat silit în cadrul unei licitaţii publice organizate de executorul judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea altui participant de a mai adjudeca imobilul în cauză, după cum urmează:

- la data de 26.11.2015, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 355/2014 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii A. şi I., i-au solicitat persoanei vătămate debitor B., suma de 1.000 euro, în scopul arătat mai sus.

3. în perioada 31.03.2014 - 07.09.2016, a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării şi cu membri ai altor grupări pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecate de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 31.03.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul D. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 139/2013 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 19/A/42, jud. Bacău evaluat la suma de 135.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul D. pentru suma de 51.000 RON.

- la data de 20.05.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul D. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 63/2012 de către X. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 25/D/13, jud. Bacău evaluat la suma de 249.800 RON, fiind adjudecat de către inculpatul H. procurator al numitei PP. pentru suma de 111.500 RON.

- la data de 19.09.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul L. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 100/2012 de către JJJJJJJJ. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, imobilul din com. Măgura, jud. Bacău evaluat la suma de 204.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul L. pentru suma de 110.000 RON

- la data de 16.02.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., GGG. şi A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 28/E/2012 de către AAA. din mun. Moineşti, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 53/A/9, jud. Bacău, fiind adjudecat de către inculpatul GGG. pentru suma de 68.900 RON.

- la data de 19.04.2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., J., A. şi I., pentru a denatura preţul de adjudecare al unui imobil, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 616/2012 de către RRRRRR. din mun. Bacău, jud. Bacău;

- la data de 09.06.2016 a fost în înţelegere cu inculpatul L. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. MG/21/2014 de către RRR. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, imobilul din com. Hemeiuş, jud. Bacău, str. x evaluat la suma de 60.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul H. pentru suma de 18.000 euro.

- la data de 07.09.2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii J., I., A. şi cu numita NNNNNNN., mama inculpatului A., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 197/2016 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/C/9, jud. Bacău evaluat la suma de 40.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul I. pentru suma de 104.000 RON (aproximativ 23.400 euro).

10. I., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice (4 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 246 C. pen. (4 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2015 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de către inculpaţii A. şi D., o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice şi care a acţionat fie independent, fie în strânsă legătură cu gruparea infracţională condusă de către inculpatul E..

2.la data de 26.11.2015, a constrâns prin ameninţare împreună cu alţi membri ai grupării, o persoană vătămată debitor, să dea sume de bani, pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru imobilul executat silit în cadrul unei licitaţii publice organizate de executorul judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea altui participant de a mai adjudeca imobilul în cauză, după cum urmează:

- la data de 26.11.2015, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 355/2014 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii A. şi H., i-au solicitat persoanei vătămate debitor B., suma de 1.000 euro, în scopul arătat mai sus.

3. în perioada 14.04.2016 - 07.09.2016, a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării şi cu membri ai altor grupări pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 14.04.2016, a fost în înţelegere cu inculpaţii A., F., R. şi J., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 142/2015 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul F.;

- la data de 19.04.2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., D., J. şi H., pentru a denatura preţul de adjudecare al unui imobil, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 616/2012 de către RRRRRR. din mun. Bacău, jud. Bacău;

- la data de 21.07.2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii M., J., A. şi alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 5/2014 de către BEJ II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 25/A/17, jud. Bacău evaluat la suma de 168.100 RON, fiind adjudecat de către inculpatul J. pentru suma de 127.000 de RON.

- la data de 07.09.2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii J., H., A. şi cu numita NNNNNNN., mama inculpatului A., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 197/2016 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/C/9, jud. Bacău evaluat la suma de 40.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul I. pentru suma de 104.000 RON (aproximativ 23.400 euro).

11. J., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice (7 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 246 C. pen. (6 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2013 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de către inculpaţii A. şi D., o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice şi care a acţionat fie independent, fie în strânsă legătură cu gruparea infracţională condusă de către inculpatul E..

2. la data de 12.05.2016, a constrâns prin ameninţare împreună cu alţi membri ai grupării, o persoană vătămată participantă la licitaţie, să dea o sumă de bani, pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru un imobil executat silit în cadrul unei licitaţii publice organizată de un executor judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea participantului de a mai adjudeca imobilul în cauză, după cum urmează:

- la data de 12.05.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 300/2015 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii A., D., R., J. şi L., i-au solicitat persoanei vătămate C. suma de 3.000 euro;

3. în perioada 29.10.2013 - 07.09.2016, a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării sau cu membri ai altor grupări pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 29.10.2013, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare silită nr. x/2012 al ZZZ. a fost în înţelegere cu inculpaţii A., E., F. şi D., în sensul denaturării preţului de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 11/A/1, jud. Bacău, imobil evaluat la suma de 66.000 RON şi adjudecat de către inculpatul J. pentru suma de 30.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 49.500 RON, adjudecatarul achitând celorlalţi inculpaţi suma de 2.000 euro pentru înţelegerea frauduloasă.

- la data de 02.03.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii F. şi E., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 405/2011 de către BEJ II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 110/D/14, jud. Bacău evaluat la suma de 75.428 RON, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 62.000 RON.

- la data de 14.04.2016, la cererea inculpatului D., a fost în înţelegere cu inculpaţii A., F., R. şi I., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 142/2015 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul F.;

- la data de 19.04.2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., A., H. şi I., pentru a denatura preţul de adjudecare al unui imobil, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 616/2012 de către RRRRRR. din mun. Bacău, jud. Bacău;

- la data de 21.07.2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii M., I., A. şi alte persoane, pentru a denatura preţul adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 5/2014 de către BEJ II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 25/A/17, jud. Bacău evaluat la suma de 168.100 RON, fiind adjudecat de către inculpatul J. pentru suma de 127.000 de RON.

- la data de 07.09.2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii I., H., A. şi cu numita NNNNNNN., mama inculpatului A., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 197/2016 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/C/9, jud. Bacău evaluat la suma de 40.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul I. pentru suma de 104.000 RON (aproximativ 23.400 euro).

12. K., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, deturnarea licitaţiilor publice (5 infracţiuni), instigare la fals intelectual şi evaziune fiscală, fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 246 C. pen. (2 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. (3 infracţiuni), art. 47 C. pen. raportat la art. 321 C. pen. şi art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu luna martie 2015 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de către inculpaţii A. şi D., specializat în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice.

2. în perioada 10.03.2015 - 25.05.2015, a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării şi cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 10.03.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul D. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 446/2012 de către HHH. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 88/B/17, jud. Bacău evaluat la suma de 151.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul K. pentru suma de 100.000 RON.

- la data de 19.03.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul A., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 1781/2014 de către QQQQQQ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 118/C/4, jud. Bacău evaluat la suma de 85.300 RON, fiind adjudecat de către inculpatul A. pentru suma de 64.250 RON.

- la data de 22.04.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul D. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 1026/2013 de către X. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 18/A/10, jud. Bacău evaluat la suma de 31.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul K. pentru suma de 80.200 RON.

- la data de 30.04.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., D., GGG. şi M. şi O., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 49/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 37.386 euro, fiind adjudecat de către inculpatul GGG. pentru suma de 26.400 euro.

- la data de 25.05.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., D., O. şi ZZZZ., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 34/2013 de către X. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, privind executarea silită a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 117/C/22, jud. Bacău, evaluat la suma de 111.000 RON şi adjudecat de către inculpatul ZZZZ. pentru suma de 84.000 RON.

3. La data de 29.04.2015, i-a solicitat executorului judecătoresc X. să întocmească actul de adjudecare în dosar de executare silită nr. x/2013 pe numele martorei KKKKKKKK., invocând o procură de reprezentare din data de 29.04.2015, deşi licitaţia publică în urma căreia inculpatul fusese declarat adjudecatar se desfăşurase în data de 22.04.2015, pentru a nu plăti taxele notariale în cuantum de 1.556 RON şi impozitul aferent încheierii unui contract de vânzare cumpărare ulterior adjudecării, în cuantum de 3.752 RON, ascunzând astfel sursa impozabilă şi cauzând un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 3.752 RON.

13. L., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. şi art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2014 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de către inculpaţii D. şi A., o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare care acţiona fie independent, fie în strânsă legătură cu gruparea condusă de către inculpatul E..

- la data de 12.05.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 300/2015 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii A., D., R., J. şi F., i-au solicitat persoanei vătămate C. suma de 3.000 euro, în scopul arătat mai sus.

3. în perioada 19.09.2014 – 09.06.2016 a avut înţelegere cu alţi membri ai grupării pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti din mun. Bacău şi Piatra Neamţ, după cum urmează:

- la data de 19.09.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul H. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 100/2012 de către JJJJJJJJ. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, imobilul din com. Măgura, jud. Bacău evaluat la suma de 204.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul L. pentru suma de 110.000 RON.

- la data de 09.06.2016 a fost în înţelegere cu inculpatul H. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. MG/21/2014 de către RRR. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, imobilul din com. Hemeiuş, jud. Bacău, str. x evaluat la suma de 60.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul H. pentru suma de 18.000 euro.

14. M., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice (7 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 246 C. pen. (4 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 246 C. pen. (3 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2013 a aderat la grupul infracţional constituit de către fiul său, inculpatul A. împreună cu inculpatul D., grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice şi care acţiona fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale conduse de către inculpaţii E. şi WWWWWWW..

2. în perioada 10.07.2013 - 21.07.2016, a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării şi cu membri ai altor grupări pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 10.07.2013 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., A., F., G. şi alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 554/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 1/A/11, jud. Bacău evaluat la suma de 152.330 RON, fiind adjudecat de către inculpatul G. pentru suma de 98.100 RON.

- la data de 11.03.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul A., fiul său, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 615/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul A.;

- la data de 17.02.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul A., fiul său, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 687/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul M..

- la data de 30.04.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., GGG., A. şi alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 49/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 37.386 euro, fiind adjudecat de către inculpatul GGG. pentru suma de 26.400 euro.

- la data de 31.05.2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii A. şi F. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 279/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul A.;

- la data de 06.07.2016 a fost în înţelegere cu inculpatul A., fiul său, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 386/2014 de către HHH. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul A.;

- la data de 21.07.2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., J., I. şi alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 5/2014 de către BEJ II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 25/A/17, jud. Bacău evaluat la suma de 168.100 RON, fiind adjudecat de către inculpatul J. pentru suma de 127.000 de RON.

15. GGG., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, complicitate la deturnarea licitaţiilor publice şi deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 246 C. pen..(2 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu luna februarie 2014 a aderat la grupul infracţional constituit de către inculpaţii A. şi D., specializat în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare care a acţionat fie independent, fie în strânsă legătură cu alte două grupări infracţionale.

2.l-a sprijinit pe inculpatul A. cu sume de bani pentru participarea la licitaţia publică din data de 31.05.2016 şi adjudecarea imobilului executat silit în dosar de executare nr. 279/2012 al V. din mun. Bacău, jud. Bacău, cunoscând faptul că inculpatul A. a fost în înţelegere cu inculpaţii M. şi F. pentru denaturarea preţului de adjudecare a imobilului, ultimul inculpat primind suma de 500 euro de la inculpatul A. pentru perfectarea înţelegerii;

3.la data de 16.02.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., A. şi H. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 28/E/2012 de către AAA. din mun. Moineşti, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 53/A/9, jud. Bacău, fiind adjudecat de către inculpatul GGG. pentru suma de 68.900 RON.

4.la data de 30.04.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., M., A. şi alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 49/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 37.386 euro, fiind adjudecat de către inculpatul GGG. pentru suma de 26.400 euro.

16. F., pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, fapte prev. şi ped. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că:

1. la data de 12.05.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 300/2015 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău, a constrâns prin ameninţare împreună cu inculpaţii A., D., R., J. şi L., pe numitul C., să dea suma de 3.000 euro, pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru un imobil executat silit, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea persoanei vătămate de a mai adjudeca imobilul în cauză.

2. la data de 14.04.2016, a fost în înţelegere cu inculpaţii A., R., J. şi I., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 142/2015 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul F. care a oferit celorlalţi inculpaţi participanţi la licitaţie şi inculpatului D. suma de 3.500 euro.

17. O., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice (5 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 246 C. pen. (4 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. (1 infracţiune), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu luna noiembrie 2014 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de către inculpaţii E., G. şi F., la care au mai aderat inculpatul R. şi inculpaţii U., Q., Q. şi care a fost sprijinit de către inculpaţii T. şi V., grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice şi care a acţionat independent sau în legătură cu alte două grupări infracţionale, una condusă de inculpaţii A. şi D. şi una constituită de inculpaţii WWWWWWW., NNNNN. şi ZZZZ..

2. în perioada 03.11.2014 - 07.10.2015, a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupărilor infracţionale, pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, imobilelor fiind adjudecate de către membrii acestor grupări, după cum urmează:

- la data de 03.11.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii D., G., A. şi alţi participanţi, pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 1/A/2, jud. Bacău, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 89/2014 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti II. din mun. Bacău, jud. Bacău;

- la data de 28.11.2014, la instigarea inculpatului E. a fost în înţelegere cu inculpatul F., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 706/2014 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 6/B/12, jud. Bacău, evaluat la suma de 31.200 euro, fiind adjudecat de către persoana juridică S.C. JJJJ. S.R.L. Piatra Neamţ, reprezentată de către inculpatul O. pentru suma de 23.400 euro.

- la data de 30.04.2015, în calitate de mandatar al inculpatului Q. a fost în înţelegere cu inculpaţii A., D., GGG., M. şi inculpatul K. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 49/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 37.386 euro, fiind adjudecat de către inculpatul GGG. pentru suma de 26.400 euro.

- la data de 25.05.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii A. şi D. şi K., ZZZZ., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 34/2013 de către X. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, privind executarea silită a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 117/C/22, jud. Bacău, evaluat la suma de 111.000 RON şi adjudecat de către inculpatul ZZZZ. pentru suma de 84.000 RON.

- la data de 07.10.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii E. şi D., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 400/2015 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 3/B/11, jud. Bacău evaluat la suma de 13.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul E. în calitate de mandatar pentru S.C. NNNNNN. S.R.L. pentru suma de 30.000 RON.

18. Q., avocat în Baroul Bacău, pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, instigare la deturnarea licitaţiilor publice (2 acte materiale), complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, deturnarea licitaţiilor, instigare la determinare la fals intelectual, uz de fals şi instigare la abuz în serviciu, fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1)-(3) C. pen., art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., art. 246 C. pen., art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. cu referire la art. 321 C. pen., art. 323 C. pen. şi art. 47 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2013 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de către inculpaţii E., G. şi F., grupare specializată în săvârşirea infracţiunilor de deturnarea licitaţiilor publice.

2. la data de 25.04.2013, l-a instigat pe tatăl său, inculpatul Q. să participe la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 203/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, şi să fie în înţelegere cu inculpatul XXXXXXX., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 3/D/3, jud. Bacău, aparţinând inculpatului E. fiind adjudecat pentru suma de 36.150 euro de către inculpatul Q..

3. la data de 22.08.2013, l-a ajutat pe inculpatul F. cu o sumă de bani să achite diferenţa de preţ pentru imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 10/A/2, jud. Bacău, cunoscând că acest imobil a fost adjudecat de către inculpatul F. prin deturnarea licitaţiei publice organizate în dosar de executare nr. 265/2012 de către QQQQQQ., imobilul evaluat la suma de 193.000 RON fiind adjudecat pentru suma de 102.300 RON şi vândut ulterior după câteva luni cu suma de 55.000 euro.

4. la data de 01.10.2013 l-a instigat pe tatăl său, inculpatul Q. să-l determinat pe notarul public EE. să încheie contractul de împrumut autentificat sub numărul x/01.10.2013 prin care se consemna în mod neadevărat faptul că inculpatul Q. i-a împrumutat numitului GGGG. suma de 30.000 de euro, până la data de 08.10.2013.

5. la data de 01.11.2013 a folosit contractul de împrumut autentificat sub numărul x/01.10.2013 de către BNP EE., pe care l-a depus odată cu cererea de executare silită formulată în numele inculpatului Q. şi pe care a semnat-o la V., fiind înregistrat dosarul de executare nr. 543/2013.

6.în luna septembrie 2014 l-a instigat pe inculpatul V., executor judecătoresc în cadrul V. din mun. Bacău, să-şi îndeplinească defectuos atribuţiile de serviciu în sensul nerespectării dispoziţiilor legale în materie privitoare la efectuarea publicităţii în dosarul de executare silită nr. x/2013 pentru termenul din data de 03.10.2014, pentru ca la acest termen să se poată prezenta doar inculpaţii G. şi F., nu şi alte persoane care ar fi fost interesate de imobilul executat silit.

7.la data de 03.10.2014 i-a instigat împreună cu inculpatul E. pe inculpaţii G. şi F. să participe la licitaţia publică organizată în dosarul de executare silită nr. x/2013 de către inculpatul V., executor judecătoresc, aceştia fiind în înţelegere pentru denaturarea preţului de adjudecare al imobilului din com. Hemeiuş, sat Hemeiuş evaluat la suma de 62.000 euro şi adjudecat de către inculpatul F. cu suma de 28.000 euro.

8.la data de 09.07.2014, în calitate de procurator al numitei WWWW. a fost în înţelegere cu inculpatul F., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 28/2013 de către GG. din mun. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău evaluat la suma de 41.400 euro fiind adjudecat de către numita WWWW. prin intermediul inculpatului Q. pentru suma de 28.850 euro.

19. R., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, şantaj, deturnarea licitaţiilor publice (4 infracţiuni), determinare la fals intelectual şi uz de fals în formă continuată, fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. (2 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen..(2 infracţiuni), art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 C. pen. şi art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2013 a aderat la gruparea infracţională constituită de către inculpaţii E., G. şi F., grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice şi care a acţionat în perioada 2013-2016 fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale conduse de către inculpaţii D. şi A. şi respectiv WWWWWWW..

2. la data de 12.05.2016, a constrâns prin ameninţare împreună cu membri ai grupării conduse de către inculpaţii A. şi D., o persoană vătămată participant la licitaţie, să dea o sumă de bani, pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru un imobil executat silit în cadrul unei licitaţii publice organizată de un executor judecătoresc, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea participantului de a mai adjudeca imobilul în cauză, după cum urmează:

- la data de 12.05.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 300/2015 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti II. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii D., A., F., J. şi L., i-au solicitat persoanei vătămate C. suma de 3.000 euro, în scopul arătat mai sus.

3. în perioada 17.04.2013 - 14.04.2016, a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării pentru a denatura preţul de adjudecare al unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

- la data de 17.04.2013, la solicitarea inculpatului E. a fost în înţelegere cu inculpatul XXXXXXX. procurator al inculpatei T. cu ocazia participării la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 82/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău pentru a denatura preţul de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, proprietatea inculpatului E., acesta fiind adjudecat de către inculpata T. pentru suma de 23.300 euro.

- la data de 26.05.2014, a fost în înţelegere cu inculpatul E., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 30/2013 de către CCCC. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul R..

- la data de 26.02.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii D. şi A., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 102/2013 de către BBBBB. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul R..

- la data de 14.04.2016, a fost în înţelegere cu inculpaţii F., A., J. şi I., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 14 2/2015 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul F..

4. la data de 10.11.2015, împreună cu inculpatul E. şi cu inculpata T., l-a determinat pe notarul public DD. să încheie contractul de împrumut garantat cu ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x/10.11.2015, prin care se consemna în mod nereal că inculpata T. ar fi împrumutat de la inculpatul R. suma de 30.000 CHF echivalentul în RON al sumei de 124.029 RON.

5. la data de 04.02.2016 şi 12.02.2016 a folosit la V. contractul de împrumut autentificat sub nr. x/16.09.2015, prin care se consemna în mod nereal că inculpata T. ar fi împrumutat de la inculpatul F. suma de 10.000 euro echivalentul în RON al sumei de 44.135 RON şi respectiv contractul de împrumut garantat cu ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x/10.11.2015, prin care se consemna în mod nereal că inculpata T. ar fi împrumutat de la inculpatul R. suma de 30.000 CHF echivalentul în RON al sumei de 124.029 RON, pentru a începe executarea silită a debitoarei, iar ulterior, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a folosit cel de-al doilea contract de împrumut la VVVVVV. cu acelaşi scop.

20. T., pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinirea unui grup infracţional organizat, complicitate la deturnarea licitaţiilor publice şi determinare la fals intelectual (două infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. şi art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2013 a sprijinit grupul infracţional organizat constituit de către inculpaţii E., G. şi F., grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice şi care a acţionat independent sau în legătură cu alte două grupări infracţionale, una condusă de inculpaţii A. şi D. şi una constituită de inculpaţii WWWWWWW., ZZZZ. şi NNNNN..

2.la data de 17.04.2013, la solicitarea inculpatului E. l-a împuternicit prin procură notarială pe inculpatul XXXXXXX. să participe la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 82/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, cunoscând că acesta este în înţelegere cu inculpatul R., la cererea aceluiaşi inculpat E., debitor în dosarul de executare, pentru a denatura preţul de adjudecare al imobilului din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, acesta fiind adjudecat de către inculpata T. pentru suma de 23.300 euro.

3. la data de 16.09.2015, împreună cu inculpatul E., fratele său şi cu inculpatul F., l-a determinat pe notarul public EEEEEEEE. să încheie contractul de împrumut autentificat sub nr. x/16.09.2015, prin care se consemna în mod nereal că inculpata ar fi împrumutat de la inculpatul F. suma de 10.000 euro echivalentul în RON al sumei de 44.135 RON.

4. la data de 10.11.2015, împreună cu inculpatul E., fratele său şi cu inculpatul R., l-a determinat pe notarul public DD. să încheie contractul de împrumut garantat cu ipotecă imobiliară autentificat sub nr. x/10.11.2015, prin care se consemna în mod nereal că inculpata ar fi împrumutat de la inculpatul R. suma de 30.000 CHF echivalentul în RON al sumei de 124.029 RON.

21. U., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, instigare la deturnarea licitaţiilor publice, determinare la fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. şi art. 323 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2013 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de către inculpaţii E., G. şi F., grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice şi care a acţionat independent sau în legătură cu alte două grupări infracţionale, una condusă de inculpaţii A. şi D. şi una constituită de către inculpaţii WWWWWWW., ZZZZ. şi NNNNN..

2. la data de 25.04.2013, l-a împuternicit în baza unei procuri notariale pe inculpatul XXXXXXX. să participe la licitaţia organizată în dosar de executare nr. 203/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, procuratorul fiind la cererea inculpatului E. în înţelegere cu inculpatul Q., pentru a denatura preţul de adjudecare a imobilului executat silit, apartamentul din mun. Bacău, str. x nr. 3/D/3, jud. Bacău, fiind adjudecat pentru suma de 36.150 euro de către inculpatul Q..

3. la data de 10.05.2013, împreună cu inculpatul E., concubinul său, l-a determinat pe notarul public DD. să încheie contractul de împrumut autentificat sub nr. x/10.05.2013, prin care se consemna în mod nereal că inculpata ar fi împrumutat inculpatului E. suma de 15.000 de euro până la data de 24.05.2013.

4. la data de 05.06.2013 a solicitat înregistrarea cererii şi deschiderea dosarului de executare silită nr. x/2013 la RRRRRR., folosind drept titlu executoriu contractul de împrumut autentificat sub nr. x/10.05.2013 de către notarul public DD., în care se consemna în mod nereal că inculpata ar fi împrumutat inculpatului E. suma de 15.000 de euro până la data de 24.05.2013.

5. în luna octombrie 2014, la solicitarea sa, inculpata YYYYYYY. a înfiinţat persoana juridică S.C. JJJJ. S.R.L. Piatra Neamţ, cu sediul actual în mun. Bacău, după care l-a cererea inculpatei U. şi a inculpatului E., l-a împuternicit pe inculpatul O. să participe la data de 28.11.2014 la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 706/2014 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, cunoscând că acesta este în înţelegere cu inculpatul F. pentru a denatura preţul de adjudecare al imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 6/B/12, jud. Bacău, evaluat la suma de 31.200 euro, ce se afla în proprietatea suspectei U., imobilul fiind adjudecat de către persoana juridică S.C. JJJJ. S.R.L. Piatra Neamţ, reprezentată de către inculpatul O., pentru suma de 23.400 euro.

22. V., executor judecătoresc la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti V. şi W., pentru săvârşirea infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu (4 infracţiuni), fals intelectual şi complicitate la deturnarea licitaţiilor publice (3 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), art. 321 C. pen. şi art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. (3 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. începând cu anul 2014 a sprijinit grupul infracţional constituit de către inculpaţii E., G. şi F. la care a aderat şi inculpatul Q., grupare specializată în săvârşirea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, imobilele executate silit fiind adjudecate de către membrii grupării infracţionale.

2. la data de 03.12.2012, a întocmit procesul-verbal de situaţie în dosarul de executare silită nr. x/2012 în care a avut calitatea de debitor inculpatul E. reprezentat în calitate de avocat de către inculpatul Q., în care a consemnat în mod nereal faptul că pe terenul supus executării s-ar afla ridicată o pensiune şi o parcare, justificând în acest fel valoarea redusă a evaluării imobilului.

3. cu ocazia organizării licitaţiei publice din data de 14.05.2014 în dosarul de executare silită nr. x/2013, în calitate de executor judecătoresc în cadrul V. şi la solicitarea inculpatului E., nu a îndeplinit conform dispoziţiilor legale în materie publicitatea vânzării la licitaţie a imobilului din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 77.900 euro, pentru ca la acest termen să se poată prezenta doar inculpaţii G. şi F. aflaţi în înţelegere pentru denaturarea preţului de adjudecare, nu şi alte persoane care ar fi fost interesate de imobilul executat silit, adjudecat de către inculpatul CC. prin procurator G. pentru suma de 58.500 euro.

4.cu ocazia organizării licitaţiei publice din data de 03.10.2014 în dosarul de executare silită nr. x/2013, în calitate de executor judecătoresc în cadrul V. şi la solicitarea inculpatului Q., nu a îndeplinit conform dispoziţiilor legale în materie publicitatea vânzării la licitaţie a imobilului din com. Hemeiuş, sat Hemeiuş, jud. Bacău, evaluat la suma de 62.000 euro, pentru ca la acest termen să se poată prezenta doar inculpaţii G. şi F. aflaţi în înţelegere pentru denaturarea preţului de adjudecare, nu şi alte persoane care ar fi fost interesate de imobilul executat silit, adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 28.000 euro.

5. cu ocazia organizării licitaţiei publice din data de 20.10.2014 în dosarul de executare silită nr. x/2014, în calitate de executor judecătoresc în cadrul V., a îndeplinit un act contrar atribuţiilor de serviciu, respectiv a dispus anularea procesului-verbal de licitaţie în urma căruia a fost declarat adjudecatar inculpatul CC. prin mandatar G., acest fapt fiind atributul exclusiv al instanţei de judecată pe calea contestaţiei în anulare, pentru a nu relua licitaţia publică la un termen ulterior de la preţul de adjudecare în situaţia neplăţii diferenţei de preţ conform dispoziţiilor legale.

6. cu ocazia organizării licitaţiei publice din data de 28.11.2014 în dosarul de executare silită nr. x/2014, în calitate de executor judecătoresc în cadrul V. şi la solicitarea inculpatului E., nu a îndeplinit conform dispoziţiilor legale în materie publicitatea vânzării la licitaţie a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 6/B/12, jud. Bacău, evaluat la suma de 31.200 euro, ce se afla în proprietatea inculpatei U., pentru ca la acest termen să se poată prezenta doar inculpatul F. şi inculpatul O. aflaţi în înţelegere pentru denaturarea preţului de adjudecare, nu şi alte persoane care ar fi fost interesate de imobilul executat silit, adjudecat de către persoana juridică S.C. JJJJ. S.R.L. Piatra Neamţ, reprezentată de către inculpatul O., pentru suma de 23.400 euro.

23. Q., pentru săvârşirea infracţiunilor de deturnarea licitaţiilor publice, complicitate la deturnarea licitaţiilor publice şi determinare la fals intelectual, fapte prev. şi ped. de art. 246 C. pen., art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. şi art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. la data de 25.04.2013, la solicitarea inculpatului Q., fiul său, a fost în înţelegere cu inculpatul XXXXXXX., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 203/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 3/D/3, jud. Bacău, aparţinând inculpatului E. fiind adjudecat pentru suma de 36.150 euro de către inculpatul Q..

2. la data de 01.10.2013, la solicitarea inculpatului Q., fiul său, l-a determinat pe notarul public EE. să încheie contractul de împrumut autentificat sub numărul x/01.10.2013 prin care se consemna în mod neadevărat faptul că inculpatul Q. i-a împrumutat numitului GGGG. suma de 30.000 de euro, până la data de 08.10.2013.

3. urmare a încheierii contractului de împrumut autentificat sub numărul x/01.10.2013 de către BNP EE., i-a ajutat pe inculpaţii G. şi F. să deturneze licitaţia organizată la data de 03.10.2014 în dosar de executare nr. 543/2013 al V., dosar de executare deschis urmare a folosirii contractului de împrumut menţionat mai sus.

24. X., executor judecătoresc la X., pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi complicitate la evaziune fiscală, fapte prev. şi ped. de art. 321 C. pen. şi art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

- la data de 14.05.2015, urmare a cererii inculpatului K. a întocmit în calitate de executor judecătoresc la X. actul de adjudecare în dosarul de executare nr. 1026/2013, atestând în fals faptul că la licitaţia din data de 22.04.2015 inculpatul K. ar fi participat în calitate de procurator al numitei KKKKKKKK., care a fost declarată adjudecatară deşi procura de reprezentare a fost autentificată sub nr. x/29.04.2015, la 7 zile de la desfăşurarea licitaţiei publice, ajutându-l în acest mod pe inculpatul K. să ascundă sursa impozabilă şi să se sustragă de la plata impozitului datorat bugetului de stat în cuantum de 3.752 RON şi taxelor notariale în cuantum de 1.556 RON, aferente încheierii unui contract de vânzare cumpărare a imobilului, cauzându-se un prejudiciu bugetului de stat în cuantum de 3.752 RON.

25. FFFF., pentru săvârşirea infracţiunilor de deturnarea licitaţiilor publice, fapte prev. şi ped. de art. 246 C. pen. şi art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

1. la data de 29.07.2014, la instigarea inculpatului E. a fost în înţelegere cu inculpatul F., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 746/2012 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Oneşti, str. x nr. 6/A/53, jud. Bacău evaluat la suma de 20.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul FFFF. pentru suma de 10.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 15.000 RON.

2.la data de 15.10.2014, cu ocazia participării la licitaţia publică organizată în dosarul de executare silită nr. x/2013 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti II., la instigarea inculpatului E. a fost în înţelegere cu inculpatul F. în sensul denaturării preţului de adjudecare a imobilului uscător din mun. Bacău, str. x nr. 10/E/4, jud. Bacău, evaluat la suma de 45.500 RON, acesta fiind adjudecat pentru suma de 21.000 RON de către inculpatul FFFF., sub preţul de pornire a licitaţiei de 34.125 RON.

26. DDDDD., pentru săvârşirea infracţiunilor de deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), fals în declaraţii şi evaziune fiscală, fapte prev. şi ped. de art. 246 C. pen., art. 246 C. pen., art. 326 C. pen. şi art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., faptele constând în aceea că:

- la data de 13.03.2015, cu ocazia licitaţiei publice organizate în dosar de executare nr. 3/2012 de către BBBBB. din mun. Bacău, a fost în înţelegere cu inculpatul ZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare a imobilului din mun. Piatra Neamţ, str. x nr. 144/, jud. Neamţ, evaluat la suma de 84.040 RON, şi care a fost adjudecat de către inculpatul DDDDD. pentru suma de 50.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei stabilit la suma de 63.030 RON.

- la data de 11.11.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar nr. x/2014 înregistrat la TTTTT. din mun. Tg. Neamţ, jud. Neamţ, a fost în înţelegere cu inculpatul WWWWWWW. pentru a denatura preţul de adjudecare a unui imobil din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil evaluat la suma de 63.836 RON şi adjudecat de către inculpatul DDDDD. cu suma de 41.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 47.877 RON.

- la data de 04.06.2015, cu ocazia încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x la BNP LLLLLLLL., a declarat în fals, în calitate de vânzător al imobilului din mun. Piatra Neamţ, str. x nr. 144/, jud. Neamţ, faptul că preţul vânzării imobilului şi pe care l-a primit de la cumpărător este de 11.000 euro, suspectul primind în fapt suma de 16.500 euro, ascunzând astfel parţial sursa impozabilă şi sustrăgându-se de la plata integrală a impozitului pe venitul rezultat din transferul proprietăţii, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 705,60 RON.

27. Y., pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la deturnarea licitaţiilor publice, faptă prev. şi ped. de art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., fapta constând în aceea că:

- la data de 10.01.2014, i-a instigat pe inculpaţii RRRRRRR. şi Z. şi D. căruia i-a şi oferit suma de 1.000 euro, la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 813/2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din com. SSSSSSS., sat Lilieci, jud. Bacău, evaluat la suma de 81.653 euro, fiind adjudecat de către inculpatul Z. pentru suma de 13.200 euro cu ajutorul executorului judecătoresc inculpata AA., care a acceptat adjudecarea imobilului prin interpus de către inculpatul Y., procurator al creditorului din dosar, la un preţ derizoriu, deşi inculpatul D. oferise un preţ cu 25.000 de euro mai mare, executorul judecătoresc cunoscând că între participanţii la licitaţie există înţelegere în sensul denaturării preţului de adjudecare.

28. Z., pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, faptă prev. şi ped. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., fapta constând în aceea că:

- la data de 10.01.2014, la cererea inculpatului Y. a fost în înţelegere cu inculpatul RRRRRRR. şi cu inculpatul D., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 813/2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din com. SSSSSSS., sat Lilieci, jud. Bacău, evaluat la suma de 81.653 euro, fiind adjudecat de către inculpatul Z. pentru suma de 13.200 euro, cu ajutorul executorului judecătoresc inculpata AA., care a acceptat adjudecarea imobilului prin interpus de către inculpatul Y., procurator al creditorului din dosar, la un preţ derizoriu, deşi inculpatul D. oferise un preţ cu 25.000 de euro mai mare, executorul judecătoresc cunoscând că între participanţii la licitaţie există înţelegere în sensul denaturării preţului de adjudecare.

29. RRRRRRR., pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, faptă prev. şi ped. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., fapta constând în aceea că:

- la data de 10.01.2014, la cererea inculpatului Y. a fost în înţelegere cu inculpatul Z. şi cu inculpatul D., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 813/2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din com. SSSSSSS., sat Lilieci, jud. Bacău, evaluat la suma de 81.653 euro, fiind adjudecat de către inculpatul Z. pentru suma de 13.200 euro, cu ajutorul executorului judecătoresc inculpata AA., care a acceptat adjudecarea imobilului prin interpus de către inculpatul Y., procurator al creditorului din dosar, la un preţ derizoriu, deşi inculpatul D. oferise un preţ cu 25.000 de euro mai mare, executorul judecătoresc cunoscând că între participanţii la licitaţie există înţelegere în sensul denaturării preţului de adjudecare.

30. AA., executor judecătoresc la AA., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, faptă prev. şi ped. de art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., fapta constând în aceea că:

- la data de 10.01.2014, în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în calitate de executor judecătoresc în cadrul AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, cu ocazia organizării licitaţiei publice în dosar de executare nr. 813/2012, a acceptat adjudecarea imobilului prin interpus de către creditorul urmăritor reprezentat cu procură de către inculpatul Y., la un preţ derizoriu, deşi inculpatul D. oferise un preţ cu 25.000 de euro mai mare şi cunoscând că între participanţii la licitaţie există înţelegere în sensul denaturării preţului de adjudecare, imobilul din com. SSSSSSS., sat Lilieci, jud. Bacău, evaluat la suma de 81.653 euro, fiind adjudecat de către inculpatul Z. pentru suma de 13.200 euro.

31. BB., pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, faptă prev. şi ped. de art. 246 C. pen., fapta constând în aceea că:

- la data de 02.06.2016 a fost în înţelegere cu inculpatul E., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 165/2014 de către MMMM. din mun. Iaşi, jud. Iaşi, imobilul din com. Ciurea, sat Lunca Cetăţuii, jud. Iaşi evaluat la suma de 226.766 RON fiind adjudecat de către inculpatul E. în calitate de mandatar al numitei QQQQ. pentru suma de 135.200 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 170.074,50 RON.

32. SSSSS., pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, faptă prev. şi ped. de art. 246 C. pen., fapta constând în aceea că:

- la data de 27.07.2016, a fost în înţelegere cu inculpatul ZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 585/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău imobilul din com. Garcina, sat Almaş, jud. Neamţ, evaluat la suma de 34.900 euro, fiind adjudecat de către inculpatul SSSSS. pentru suma de 17.000 euro.

33. CC., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual, faptă prev. şi ped. de art. 48 C. pen., raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., fapta constând în aceea că:

- la data de 20.10.2014, la instigarea fiului său, inculpatul E., a semnat declaraţia autentificată în fals cu data de 17.10.2014 sub nr. x de către inculpatul DD., notar public în cadrul DD., prin care a fost revocată procura notarială autentificată sub nr. x/25.04.2014, cu scopul de a fi folosită în dosarul de executare silită nr. x/2014 al V..

34. DD., pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, faptă prev. şi ped. de art. 321 C. pen., fapta constând în aceea că:

- la data de 20.10.2014, în calitate de notar public la DD. şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la instigarea inculpatului E., a întocmit şi autentificat cu o dată anterioară declaraţia nr. 359, respectiv cu data de 17.10.2014, prin care a fost revocată procura notarială autentificată sub nr. x/25.04.2014, în baza căreia inculpatul G. a participat în calitate de procurator al inculpatului CC. la licitaţia din data de 20.10.2014 în dosarul de executare silită nr. x/2014 al V., executorul judecătoresc anulând, cu încălcarea dispoziţiilor legale, procesul-verbal de licitaţie din acea data.

Ulterior finalizării procedurii de cameră preliminară, în faţa Curţii, inculpaţii WWWWWWW., GGG., NNNNN., SSSSS., DDDDD., RRRRRRR., sava FFFFFF. şi FFFF. au declarat că solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi şi de persoanele vătămate, potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii şi că sunt de acord cu prestarea muncii neremunerate în folosul comunităţii.

Urmare a solicitării formulate de inculpaţii anterior menţionaţi, aceştia au fost judecaţi potrivit procedurii simplificate de recunoaştere a vinovăţiei, sens în care prin sentinţa penală nr. 4 din data de 14 ianuarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2017, s-au dispus următoarele:

1. În temeiul art. 377 alin. (4), cu art. 386 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptelor, privind infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul ZZZZ., din 8 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi 9 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30.05.2017 a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17.07.2017, acte materiale din perioada 17.03.2014-27.07.2016.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi 10 C. proc. pen., a condamnat inculpatul ZZZZ., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a) constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., la pedeapsa principală de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 (doi) ani, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

b) deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, prevăzută de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a), cu) aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30.05.2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17.07.2017, acte materiale din perioada 17.03.2014-27.07.2016, la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, cea de 3 (trei) ani închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse principale, respectiv, 10 (zece) luni închisoare, rezultând pedeapsa principală rezultantă de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 15.600 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen., cu art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a achitat pe inculpatul ZZZZ., sub aspectul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, faptă încadrată prin rechizitoriu în art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., din data de 24.01.2014, întrucât nu era prevăzută de legea penală ca infracţiune la data comiterii.

2. În temeiul art. 377 alin. (4) cu art. 386 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptelor privind infracţiunea de deturnare a licitaţilor publice, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul WWWWWWW., din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen. şi 8 infracţiuni de instigare la deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 47 C. pen., raportat la art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., cu artt. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30.05.2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17.07.2017.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi 10 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul WWWWWWW., pentru săvârşirea infracţiunilor:

a) constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., la pedeapsa principală de 2 (doi) ani închisoare.

b) deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, prevăzută de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30.05.2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17.07.2017, la pedeapsa principală de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, cea de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse principale, respectiv, 8 (opt) luni închisoare, rezultând pedeapsa principală rezultantă de 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 2 (doi) ani, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., cu art. 72 C. pen., a dedus din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului perioada executată prin a reţinutre şi arest preventiv, începând cu data de 24.11.2016 şi până la data de 08.12.2016.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 4.500 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

3. În baza art. 377 alin. (4) cu art. 386 C. proc. pen., a schimbat încadrarea faptelor, privind infracţiunea de deturnare a licitaţilor publice, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul NNNNN., din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen. şi 7 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30.05.2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17.07.2017.

În baza art. 396 alin. (1), (2) şi 10 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul NNNNN., pentru săvârşirea infracţiunilor:

a) constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., la pedeapsa principală de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an şi 4 (patru) luni, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an şi 8 (opt) luni, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, cea de 2 (doi) ani închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse principale, respectiv, 6 (şase) luni închisoare, rezultând pedeapsa principală rezultantă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an şi 8 (opt) luni, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 2.900 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

4. În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi 10 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul DDDDD., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

a) deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., faptă din data de 13.03.2015, la pedeapsa principală de 1 (un) an şi 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul a ocupa funcţia, pe o durată de 1 (un) an, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

b) deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., faptă din data de 11.11.2016, la pedeapsa principală de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul a ocupa funcţia, pe o durată de 1 (un) an, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

c) fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen., faptă din 04.06.2015, la pedeapsa principală de 4 (patru) luni închisoare.

d) evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, la pedeapsa principală de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul a ocupa funcţia, pe o durată de 1 (un) an, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În baza art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, cea de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse principale, respectiv, 10 (zece) luni închisoare, rezultând pedeapsa principală rezultantă de 2 (doi) ani şi 2 (două) luni închisoare.

În temeiul art. 91 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 92 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei principale rezultante sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni, fiind obligat să respecte obligaţiile prevăzute de art. 93 alin. (1) şi (2) C. pen.,

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., a obligat inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 80 de zile, la Primăria municipiului Piatra Neamţ, sau D.G.S.P.C. Neamţ, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, fiindu-i atrasă atenţia asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi (3) C. pen.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În baza art. 397 C. proc. pen., cu art. 25 C. proc. pen. şi art. 1357 C. civ., a obligat inculpatul să plătească părţii civile Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti suma de 705,60 RON, cu titlul de despăgubiri civile, la care s-au adăugat accesoriile fiscale începând cu data scadenţei şi până la plata integrală a prejudiciului.

În temeiul art. 11 din Legea nr. 241/2005, a dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra bunurilor proprietatea inculpatului până la concurenţa prejudiciului cauzat bugetului de stat, în sumă de 705,60 RON şi a accesoriilor fiscale.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. g) C. proc. pen., cu art. 397 alin. (3) şi art. 256 C. proc. pen., a dispus anularea parţială a contractului de vânzare - cumpărare autentificat la data de 04.06.2015, sub nr. x la Biroul Notarului Public LLLLLLLL., din municipiul Piatra Neamţ, doar sub aspectul preţului vânzării imobilului situat în municipiul Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, în sensul că preţul real al vânzării a fost de 16.500 euro şi nu 11.000 euro, cum a declarat inculpatul.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 1.000 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

5. În temeiul art. 377 alin. (4), cu art. 386 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptelor, privind cele două infracţiuni de deturnare a licitaţilor publice, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul GGG., din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu art. 38 alin. (1) C. pen., într-o infracţiune continuată de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30.05.2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17.07.2017, acte materiale din 16.02.2015 şi 30.04.2015.

În baza art. 396 alin. (1), (2) şi 10 C. proc. pen.,a condamnat pe inculpatul GGG., pentru săvârşirea infracţiunilor:

a) aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., pedeapsa principală de 1 (un) an şi 1 (una) lună închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

b) deturnarea licitaţiilor publice, în formă continuată, prevăzută de art. 246 C. pen., cu art. 77 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30.05.2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17.07.2017, la pedeapsa principală de 1 (un) an şi 2 (două) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

c) complicitate la infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 246 C. pen., faptă din data de 31.05.2016, la pedeapsa principală de 8 (opt) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 38 alin. (1) şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a stabilit în sarcina inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, cea de 1 (un) an şi 2 (două) luni închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse principale, respectiv, 7 (şapte) luni închisoare, rezultând pedeapsa principală rezultantă de 1 (un) an şi 9 (nouă) luni închisoare.

În temeiul art. 91 alin. (1) lit. a) şi art. 92 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei principale rezultante sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni, fiind obligat inculpatul să respecte obligaţiile prevăzute de art. 93 alin. (1) şi (2) C. pen.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., a obligat inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 80 de zile, la Primăria municipiului Bacău – Serviciul Public de Salubritate şi Spaţii Verzi, sau la D.G.A.S.P.C. Bacău – Centrul Rezidenţial "Henri Coandă" Bacău, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, fiindu-i atrasă atenţia asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi (3) C. pen.

În temeiul art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 700 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

6. În temeiul art. 377 alin. (4), cu art. 386 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică dată faptelor, privind infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul FFFF., din 2 infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzute de art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracţiune continuată de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30.05.2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17.07.2017.

În temeiul art. 396 alin. (1), (2) şi 10 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul FFFF., pentru săvârşirea infracţiunii continuate de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de prevăzute de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Decizia nr. 368 din data de 30.05.2017, a Curţii Constituţionale a României, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din data de 17.07.2017, la pedeapsa principală de 1 (un) an şi 4 (patru) patru luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 91 alin. (1) lit. a) şi art. 92 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni, fiind obligat inculpatul să respecte obligaţiile prevăzute de art. 93 alin. (1) şi (2) C. pen.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., a obligat inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 80 de zile, la Primăria municipiului Bacău – Serviciul de salubritate şi spaţii verzi, sau la D.G.A.S.P.C Bacău – Centrul de Servicii Sociale "Ghiocelul" Bacău, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, fiindu-i atrasă atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi (3) C. pen.

În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 800 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

7. În baza art. 396 alin. (1), (2) şi 10 C. proc. pen., a condamnat inculpatul SSSSS., pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., la pedeapsa principală de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 1 (un) an, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi.

În temeiul art. 91 alin. (1) lit. a) şi art. 92 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 2 (doi) ani, fiind obligat inculpatul să respecte obligaţiile prevăzute de art. 93 alin. (1) şi (2) C. pen.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., a obligat inculpatul ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 80 de zile, la Primăria comunei Hemeiuş, jud. Bacău, sau la Primăria municipiului Bacău – Serviciul Public de Salubritate şi Spaţii Verzi, afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă, fiindu-i atrasă atenţia asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (1) şi (3) C. pen.

În baza art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat inculpatul să plătească statului suma de 350 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

8. În temeiul art. 396 alin. (1) şi (5) C. proc. pen., cu art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., a achitat pe inculpatul RRRRRRR., pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, faptă încadrată prin rechizitoriu în art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., faptă din data de 10.01.2014, întrucât nu era prevăzută de legea penală ca infracţiune la data comiterii.

În temeiul art. 46 C. proc. pen., a dispus disjungerea judecării cauzei, privindu-i pe inculpaţii: A., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., F., O., Q., R., T., U., V., Q., X., Y., Z., AA., BB., CC. şi DD., precum şi în totalitate soluţionarea laturii civile a cauzei, privindu-i pe toţi inculpaţii trimişi în judecată prin Rechizitoriul nr. x din data de 31.05.2017, al Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bacău, deci şi la aplicarea dispoziţiilor art. 256, art. 397 alin. (2), (3) şi art. 404 alin. (4) lit. c) şi g) C. proc. pen., inclusiv şi la menţinerea măsurii sechestrului asigurator, mai puţin cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală şi la infracţiunea de fals în declaraţii, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul DDDDD..

Prin decizia penală nr. 345/A din 05.11.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bacău şi de inculpaţii GGG., ZZZZ., WWWWWWW. şi NNNNN. împotriva sentinţei penale nr. 4 din 14 ianuarie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bacău – secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, fiind desfiinţată, în parte, sentinţa apelată şi rejudecând:

S-a înlăturat circumstanţa agravantă prevăzută de art. 77 lit. a) C. pen. reţinută în sarcina inculpaţilor ZZZZ., WWWWWWW., NNNNN. şi GGG..

S-au menţinut pedepsele principale şi rezultante aplicate inculpaţilor ZZZZ., WWWWWWW., NNNNN. şi GGG..

În temeiul art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului GGG. perioada a reţinutrii şi arestării preventive, începând cu data de 22.09.2016 şi până la data de 30.09.2016, inclusiv.

S-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii SSSSS., DDDDD. şi FFFF., împotriva aceleiaşi sentinţe.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu contravin deciziei.

În urma disjungerii, s-a format un nou dosar cu nr. x/2018, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bacău la data de 14.12.2018.

Prin încheierea penală din data de 09.11.2022, Curtea a dispus, în baza art. 386 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, după cum urmează:

Pentru inculpatul A. - din infracţiunile de: constituire a unui grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., şantaj (2 infracţiuni), art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen.. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., deturnarea licitaţiilor publice (27 infracţiuni) prev. de art. 246 C. pen. (19 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 din C. pen.. (8 infracţiuni), tentativă la deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (1 infracţiune) şi art. 32 alin. (1) din C. pen.. raportat la art. 246 C. pen. (1 infracţiune) în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; şantaj art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen.. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 35 alin. (1) C. pen..(2 acte materiale), deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., şi art. 35 alin. (1) C. pen. (29 acte materiale).

Pentru inculpatul D. - din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; şantaj, art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen.; deturnarea licitaţiilor publice (23 infracţiuni), - art. 246 C. pen. (14 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. (9 infracţiuni), instigare la deturnarea licitaţiilor publice), art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., tentativă la deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), -art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. (1 infracţiune) şi art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 246 C. pen. (1 infracţiune), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; şantaj, art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen.; deturnarea licitaţiilor publice - art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., şi art. 35 alin 1 C. pen. (26 acte materiale).

Pentru inculpatul E. - din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen.; instigare la deturnarea licitaţiilor publice (8 infracţiuni), art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. (7 infracţiuni); complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., deturnarea licitaţiilor publice (9 infracţiuni), art. 246 C. pen. (5 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. (5 infracţiuni), instigare la abuz în serviciu (2 infracţiuni), art. 47 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 C. pen. (2 infracţiuni) instigare la fals intelectual şi art. 47 C. pen. raportat la art. 321 C. pen.; determinare la fals intelectual, art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 C. pen. (2 infracţiuni) în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; deturnarea licitaţiilor publice (18 acte materiale), art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., şi art. 35 alin. (1) C. pen.; instigare la abuz în serviciu, art. 47 din C. pen.. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale); instigare la fals intelectual şi art. 47 din C. pen.. raportat la art. 321 C. pen.; determinare la fals intelectual, art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

Pentru inculpatul F. - din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; deturnarea licitaţiilor publice (19 infracţiuni)., art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 Lit. a C. pen., şi art. 35 alin. (1) C. pen. art. 246 C. pen. (6 infracţiuni); determinare la fals intelectual, art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; deturnarea licitaţiilor publice, art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 Lit. a C. pen., şi art. 35 alin. (1) C. pen. (19 acte materiale); determinare la fals intelectual, art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Pentru inculpatul G. - din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen.; deturnarea licitaţiilor publice (13 infracţiuni), art. 246 C. pen. (10 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 Lit. a C. pen. şi art. 246 C. pen. (3 infracţiuni), art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; deturnarea licitaţiilor publice, (13 acte materiale) prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen.

Pentru inculpatul H. - din infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.: şantaj art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., deturnarea licitaţiilor publice (7 infracţiuni), art. 246 C. pen. (4 infracţiuni) şi art. 246 din C. pen.. (3 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; şantaj art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., deturnarea licitaţiilor publice, art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Pentru inculpatul I. - din infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., şantaj art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen.; - deturnarea licitaţiilor publice (4 infracţiuni), art. 246 C. pen. (4 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., şantaj art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., deturnarea licitaţiilor publice, art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiei), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Pentru inculpatul J. - din infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; şantaj art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen.; - deturnarea licitaţiilor publice (7 infracţiuni), art. 246 C. pen. (6 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; şantaj art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen.; deturnarea licitaţiilor publice, art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale) totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Pentru inculpatul K. - din infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, 367 alin. (1) şi (3) C. pen., şantaj art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., deturnarea licitaţiilor publice (7 infracţiuni), art. 246 C. pen. (6 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, 367 alin. (1) şi (3) C. pen., şantaj art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., deturnarea licitaţiilor publice, art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale) totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Pentru inculpatul L. - din infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; şantaj, art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen.; deturnarea licitaţiilor publice (2 infracţiuni), art. 246 C. pen. şi art. 246 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; şantaj ., art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., - deturnarea licitaţiilor publice - art. 246 C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Pentru inculpatul M. - din infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; deturnarea licitaţiilor publice (7 infracţiuni), art. 246 C. pen. (4 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 Lit. a C. pen. şi art. 246 C. pen. (3 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; deturnarea licitaţiilor publice, art. 246 C. pen.) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Pentru inculpatul O. - din infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; deturnarea licitaţiilor publice (5 infracţiuni), art. 246 C. pen. (4 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., art. 246 C. pen. (1 infracţiune), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen.; deturnarea licitaţiilor publice, art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen., (5 acte materiale), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Pentru inculpatul Q. - din infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1)-(3) C. pen., - instigare la deturnarea licitaţiilor publice (2 acte materiale), art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., (se reţin 2 acte materiale dar sunt 2 infracţiuni) complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., art. 246 C. pen., deturnarea licitaţiilor, art. 246 C. pen. instigare la determinare la fals intelectual, art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. cu referire la art. 321 C. pen., -uz de fals ., art. 323 C. pen. -instigare la abuz în serviciu, art. 47 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1)-(3) C. pen., deturnarea licitaţiilor, art. 246 C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale); instigare la determinare la fals intelectual, art. 47 C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) C. pen. cu referire la art. 321 C. pen., -uz de fals, art. 323 C. pen. -instigare la abuz în serviciu, art. 47 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 C. pen.

Pentru inculpatul R. - din infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen. şantaj, art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., deturnarea licitaţiilor publice (4 infracţiuni), art. 246 din C. pen.. (2 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 Lit. a C. pen., art. 246 C. pen. (2 infracţiuni), determinare la fals intelectual art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la ort. 321 C. pen., uz de fals informă continuată, art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. şantaj, art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., deturnarea licitaţiilor publice, art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen., şi art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale), determinare la fals intelectual art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 C. pen. uz de fals în formă continuată, art. 323 din C. pen.. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Pentru inculpata T. - din infracţiunile de sprijinirea unui grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., complicitate la deturnarea licitaţiilor publice art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., determinare la fals intelectual (două infracţiuni), art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen. şi art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de sprijinirea unui grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen.., complicitate la deturnarea licitaţiilor publice art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., determinare la fals intelectual, art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen..cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Pentru inculpata U. - din infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., instigare la deturnarea licitaţiilor publice, art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., determinare la fals intelectual art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., uz de fals, art. 323 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., instigare la deturnarea licitaţiilor publice, art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale); determinare la fals intelectual art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) C. pen., uz de fals, art. 323 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Pentru inculpatul V. - din infracţiunile de sprijinire a unui grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., abuz în serviciu (4 infracţiuni), art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), fals intelectual art. 321 C. pen., complicitate la deturnarea licitaţiilor publice (3 infracţiuni), art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. (3 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de sprijinire a unui grup infracţional organizat, art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., abuz în serviciu, art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale), fals intelectual art. 321 C. pen., complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (3 acte materiale), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Pentru inculpatul Q. - din infracţiunile de deturnarea licitaţiilor publice, art. 246 C. pen., complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., determinare la fals intelectual, art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracţiunile de deturnarea licitaţiilor publice, art. 246 C. pen..cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), determinare la fals intelectual, art. 52 alin. (3) C. pen. raportat la art. 321 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

A fost prorogată pronunţarea asupra cererilor formulate de inculpaţii A., D., G., H., I., J., L., R., F. de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de şantaj în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice la un termen ulterior.

Prin încheierea din data de 14.12.2022, Curtea a respins cererile formulate de inculpaţii A., D., G., H., I., J., L., R., F. de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de şantaj în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice.

Situaţia de fapt reţinută în sarcina inculpaţilor

1. Gruparea D. – A.

În rechizitoriu s-a reţinut că, începând cu anul 2013 inculpatul A. a constituit împreună cu inculpatul D. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare la care au aderat inculpaţii M., GGG., H., L., K., J. şi I. şi care a acţionat independent sau în strânsă legătură cu gruparea infracţională constituită de inculpaţii E., G. şi F..

Astfel, începând cu anul 2013, inculpatul D. i-a prezentat inculpatului A. posibilitatea obţinerii unor câştiguri considerabile prin adjudecarea unor imobile executate silit în cadrul licitaţiilor publice şi revânzarea ulterioară a acestora sau prin încheierea unor înţelegeri cu alţi participanţi la licitaţiile publice în scopul denaturării preţului de adjudecare, în schimbul unor sume de bani.

Iniţial, inculpatul A. l-a împuternicit pe inculpatul D. să participe la astfel de licitaţii publice, după care spre sfârşitul anului 2013 a revocat procura notarială.

Materialul probator administrat în cauză a relevat faptul că licitaţiile publice erau în multe cazuri formale, liderii grupării infracţionale stabilind înainte de începerea licitaţiei adjudecatarul şi preţul de adjudecare.

Cei doi inculpaţi au racolat şi alte persoane care să-i ajute la săvârşirea activităţii infracţionale, membri de familie, prieteni sau cunoscuţi, unii dintre aceştia aderând în decursul timpului la grupul infracţional format de către cei doi inculpaţi.

Relevante sunt discuţiile purtate telefonic de cei inculpaţii D. – A., la data de 11.09.2015 şi 16.09.2015, din care rezultă colaborarea dintre inculpaţi şi posibilitatea de a trimite la licitaţiile publice şi alte persoane aflate sub controlul liderilor grupării.

La iniţiativa inculpatului A. au aderat la grupul infracţional inculpaţii M., tatăl său şi inculpatul GGG.. Primul participa la licitaţiile publice doar atunci când fiul său îi cerea acest lucru, pentru ca inculpatul A. să poată adjudeca imobile sub preţul de pornire a licitaţiei. Inculpatul GGG. se ocupa de renovarea imobilelor adjudecate silit, contribuia cu sume de bani la adjudecarea acestora şi împărţea profitul obţinut cu inculpatul A., participând şi la licitaţii publice, atunci când situaţia impunea acest lucru.

Prin prisma relaţiilor de familie şi din dorinţa de a obţine câştiguri facile cu ocazia participării la licitaţiile publice organizate de către executorii judecătoreşti, prin încheierea unor înţelegeri prealabile, în scopul denaturării preţului de adjudecare a imobilelor executate silit, au aderat la grupul infracţional organizat inculpatul K., cumnatul inculpatului D., precum şi inculpaţii: H., J., I., L..

În acest sens, procurorul a reţinut ca relevantă discuţia telefonică purtată de inculpatul D. cu inculpatul H., în data de 14.04.2016, în timpul şi după desfăşurarea unei licitaţii publice la care participau inculpaţii: A., I., J., R. şi F..

În procurorului, discuţiile telefonice menţionate mai sus arată, pe de o parte, legătura infracţională a inculpatului D., cu inculpatul H., cu care a participat la multe licitaţii publice reţinute ca fiind deturnate, precum şi modul "cu linişte şi pace" în care aceştia înţelegeau desfăşurarea unei licitaţii, în care participanţi erau doar cunoscuţi, membri ai unor grupări infracţionale.

Referitor la infracţiunea de iniţiere, constituire sau de aderare la un grup infracţional organizat, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 367 alin. (1) C. pen. reglementează infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, iar în conţinutul alin. (6) este definită noţiunea de grup infracţional organizat (grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp, care acţionează coordonat în scopul cerut de norma de incriminare – comiterea unor infracţiunii).

Constituirea, ca variantă normativă a elementului material al laturii obiective, implică asocierea efectivă, reunirea a trei sau mai multe persoane, prin acordul lor de voinţă, în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, organiza şi duce la îndeplinire săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni, fiecare membru urmând să se supună unei discipline interne şi anumitor reguli privind ierarhia, rolurile şi planul de activitate.

Aderarea la grupul infracţional organizat se realizează prin exprimarea consimţământului expres sau tacit al unei persoane de a face parte, de a deveni membru al unei astfel de structuri, formată din minim trei membri. Chiar dacă nu este necesar ca cel care aderă să participe în mod direct la activitatea infracţională a grupului, se impune ca acesta să cunoască rolul pe care îl va îndeplini în cadrul asocierii şi modul în care se va subordona celorlalţi membri, pentru că altfel nu se poate a reţinut această variantă a normei de incriminare din moment ce persoana în cauză nu are nicio implicare concretă în structura organizatorică a grupării.

În considerarea acestor aspecte de ordin teoretic raportat la acuzaţiile aduse inculpaţilor D. şi J., I., L., H., K. Curtea a constatat că, deşi aceştia au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunii de iniţiere/constituire sau aderare la un grup infracţional organizat, din chiar expunerea făcută în actul de sesizare nu rezultă ca fiind îndeplinită condiţia esenţială a reunirii a minim trei persoane pentru existenţa infracţiunii comise prin modalitatea alternativă a constituirii, procurorul reţinând că "începând cu anul 2013 inculpatul A. a constituit împreună cu inculpatul D. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare la care au aderat (...)".

De asemenea, s-a apreciat că nu rezultă acţiunile concrete desfăşurate de aceştia ce se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracţiunii, respectiv actele întreprinse de aceştia pentru înfiinţarea propriu-zisă şi organizarea efectivă a grupului în vederea realizării scopului infracţional comun.

Din situaţia de fapt reţinută în actul de sesizare într-o manieră generală şi nu punctual pentru fiecare acuzat în parte, în încercarea de a demonstra existenţa grupului infracţional organizat şi săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunii prevăzute în art. 367 alin. (1) şi (6) C. pen., în forma iniţierii/constituirii şi a aderării, rezultă că argumentele au vizat, în fapt, elemente ce ţin de conţinutul constitutiv al infracţiunilor deturnare a licitaţiilor publice şi şantaj. Or, din conţinutul prevederilor art. 367 C. pen. rezultă că infracţiunea reglementată de acest text de lege este una distinctă, de sine-stătătoare, care nu depinde de infracţiunea scop şi care subzistă indiferent dacă aceasta din urmă a fost sau nu realizată. Astfel, în conţinutul alin. (3) al art. 367 C. pen. se face referire tocmai la autonomia asocierii în raport de comiterea infracţiunilor ce au intrat în scopul acesteia, cu menţiunea că atunci când cele două elemente infracţionale distincte subzistă ele trebuie analizate distinct ca infracţiuni concurente.

Totodată, Curtea a constatat că înregistrările convorbirilor telefonice şi comunicaţiilor dintre inculpaţi, coroborate cu declaraţiile inculpaţilor din cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti în care au recunoscut în tot sau în parte comiterea faptelor şi cu rezultatul percheziţiilor informatice ce au făcut dovada că inculpaţii aveau în agenda telefonică numerele de telefon ale celorlalţi coinculpaţi, nu pot să demonstreze atât săvârşirea de către acuzaţi a acţiunilor de iniţiere şi constituire, respectiv aderare la un grup infracţional organizat, cât şi dovada comiterii acţiunilor ce formează elementul material al laturii obiective a infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice. Prin urmare, întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat (în variantele normative de iniţiere, constituire şi aderare) nu poate fi dedusă doar din pretinsa participare a inculpaţilor la săvârşirea infracţiunii ce a reprezentat chiar scopul constituirii grupului şi nici nu poate fi echivalată cu aceasta.

Aşa cum s-a arătat, varianta alternativă a constituirii presupune o colaborare şi un consens neechivoc între anumite persoane în sensul de a-şi alătura eforturile pentru a se constitui într-o grupare, a se supune unei discipline şi a acţiona potrivit unui plan bine conturat în vederea realizării scopului prevăzut de lege; or, în cauză, din considerentele rechizitoriului referitoare la situaţia de fapt şi analiza ansamblului probator, nu rezultă o asemenea înţelegere între participanţi, de natură să contureze săvârşirea infracţiunii în modalităţile normative reţinute în actul de sesizare.

În acest sens, s-au reţinut considerentele Deciziei nr. 35 din 19.01.2021 a Curţii Constituţionale, care a reţinut la paragraful (19) că prin "iniţiere" se înţelege punerea în aplicare a planului de organizare a unui grup infracţional, ceea ce presupune planificarea acţiunii şi contactarea unor persoane care trebuie convinse de avantajele pe care le poate produce activitatea ilicită concertată, sancţionarea efectivă a iniţiatorului fiind posibilă doar dacă acţiunile acestuia conduc la constituirea grupului. Acţiunea de "constituire" presupune asocierea efectivă a trei sau mai multor persoane, prin realizarea acordului de voinţă pentru a organiza un grup care să pregătească şi să pună în aplicare planurile săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni. "Aderarea" presupune intrarea efectivă a făptuitorului ca membru într-un grup care preexistă, chiar dacă nu cunoaşte în detaliu planul acestuia. Aderarea poate fi şi tacită, aceasta putând reieşi din activităţile desfăşurate în cadrul grupului. "Sprijinirea" presupune un ajutor dat grupului de către o persoană din afara acestuia.

S-a constatat că din conţinutul actului de sesizare, confirmat, în parte, de probatoriul administrat, nu rezultă decât împrejurarea că inculpaţii se cunoşteau între ei sau că au discutat la telefon, lucru pe care aceştia nu l-au negat însă au relevat alte împrejurări în care s-au întâlnit şi au purtat discuţiile invocate de acuzare, dar care exced sferei activităţilor infracţionale, fără a fi relevate elementele care fac dovada certă a înţelegerii neechivoce dintre inculpaţi în luarea deciziilor de constituire/aderare la un grup infracţional organizat.

De altfel,s-a apreciat că în conţinutul actul de sesizare procurorul a precizat referitor la activitatea pretinsului grup infracţional că începând cu anul 2013, inculpaţii D. şi A. au constituit un grup infracţional specializat în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare la care au aderat inculpaţii M., GGG., H., L., K., J. şi I. fără însă a indica şi elementele probatorii care dovedesc existenţa unui grup infracţional organizat, cum era structurat grupul, rolul bine determinat al fiecărui membru sau al persoanelor care au constituit ori aderat la grup.

Atribuirea poziţiei de lider inculpatului D. care i-a prezentat inculpatului A. posibilitatea obţinerii unor câştiguri considerabile prin adjudecarea unor imobile executate silit în cadrul licitaţiilor publice şi revânzarea ulterioară a acestora sau prin încheierea unor înţelegeri cu alţi participanţi la licitaţiile publice în scopul denaturării preţului de adjudecare, în schimbul unor sume de bani, şi pe care inculpatul A. l-a împuternicit să participe la astfel de licitaţii publice, până spre sfârşitul anului 2013 când i-a revocat procura notarială, şi de membru care a participat la constituirea grupul, inculpatului A., nesusţinută de alte probe (cu excepţia convorbirilor telefonice din data de 11.09.2015, 16.09.2015 redate la fl. 15-19 rechizitoriu) nu poate atrage răspundere penală a unei persoane pentru acuzaţia de constituire de grup infracţional organizat.

De asemenea, s-a constatat că chiar în depoziţiile date în cursul urmării penale sau în faţa instanţei de judecată au arătat că îi cunosc/nu pe ceilalţi coinculpaţi, că au participat împreună cu unii sau cu alţii la mai multe licitaţii, că au încasat anumite sume de bani cu titlul de "premiu" dacă se retrăgeau de la licitaţie de la adjudecatar, însă niciunul nu a declarat că exista un grup infracţional organizat în care fiecare avea un rol prestabilit, cu o anumită ierarhie ori care erau liderii/liderul grupului.

Totodată, Curtea a constatat că, deşi se a reţinut în actul de sesizare pentru toţi inculpaţii modalitatea normativă a constituirii sau a aderării, din modul de analiză realizat de procuror rezultă o suprapunere între activitatea în timp a grupului şi activitatea membrilor grupării în realizarea scopului pentru care grupul a fost constituit (începând cu anul 2013). Chiar şi în interpretarea dată de procuror trebuia relevată, în mod concret, perioada de timp în care fiecare dintre inculpaţi a constituit sau a aderat acest grup, având în vedere activităţile pretins ilicite reţinute în sarcina inculpaţilor ce au fost subsumate infracţiunilor scop (deturnare de licitaţii publice) pentru care grupul infracţional a fost constituit.

De asemenea, Curtea a reţinut că, în analiza probatoriului administrat cu privire la infracţiunea prevăzută în art. 367 alin. (1) şi (6) C. pen., nu pot fi omise declaraţiile date în cauză de inculpaţii A., D., M., J., H., L., trimişi în judecată pentru săvârşirea acesteia, care nu au recunoscut acuzaţia de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat şi care se coroborează parţial cu depoziţiile celorlalţi coinculpaţi, declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, rezultatul activităţilor de supraveghere, chiar dacă parte dintre inculpaţi au solicitat aplicarea procedurii simplificate în dosarul iniţial cu nr. x/2017, recunoscând săvârşirea infracţiunilor de constituire/aderare la un grup infracţional şi de deturnare a licitaţiilor publice, dar au negat săvârşirea infracţiunii de şantaj (A., M. (fl 173-177 vol VIII dosar x/2017), H. (fl. 181-182 vol VIII dosar x/2017), J. (fl. 195-196 vol VIII dosar x/2017), L. (fl. 200 vol VIII dosar x/2017) şi GGG. (fl. 178 vol VIII dosar x/2017, condamnat definitiv în acest dosar).

În consecinţă, având în vedere că niciunul dintre martorii care au dat declaraţii în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti nu a descris împrejurări de fapt din care să rezulte comiterea de către inculpaţi a unor acţiuni ce ar putea fi circumscrise noţiunilor de iniţiere/constituire sau aderare la un grup infracţional organizat, precum şi modalitatea de funcţionare, structura, practicile, regulile de acţiune şi eventualele roluri îndeplinite de membrii săi, depoziţiile inculpaţilor care în mod constant au arătat că nu exista un grup infracţional organizat, nefiind îndeplinită condiţia constituirii acestuia din minim trei membri, ci doar se cunoşteau între ei urmare şi a participării la licitaţii, precum şi faptul că împrejurările relevate de procuror nu sunt confirmate de alte probe administrate în cauză, Curtea a apreciat apărările inculpaţilor întemeiate sub acest aspect şi a dispus achitarea inculpaţilor D., J., I., L. şi H., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.. (fapta nu este prevăzută de legea penală).

Cât priveşte solicitările formulate, în principal, de către o parte din inculpaţi privind pronunţarea unor soluţii de achitare întemeiate pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. (inexistenţa faptei), Curtea a reţinut că în cauză au fost administrate probe care au relevat faptul că inculpaţii s-au întâlnit în mai multe rânduri, că discutau între ei despre licitaţii ce vizau anumite imobile, despre oferte concrete, chiar au participat la anumite tranzacţii, însă nu au făcut dovada certă a comiterii infracţiunii de criminalitate organizată ce le-a fost reţinută în sarcină; prin urmare, dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. nu pot fi reţinute ca temei juridic în fundamentarea unor soluţii de achitare, astfel cum a solicitat apărarea, nefiind incidentă ipoteza particulară a inexistenţei, în materialitatea lor, a faptelor, cu consecinţa neproducerii vreunei modificări fizice în realitatea obiectivă, singura situaţie care se circumscrie normei de procedură invocate, dar care nu îşi găseşte aplicabilitate în speţă în privinţa acuzaţilor indicaţi.

Privitor la inculpaţii A., M. şi K. care au solicitat a se pronunţa o soluţie de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin 1,3 C. pen. (gruparea D.-A.), Curtea a analizat ordinea de prioritate a a reţinutrii cauzelor care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau exercitarea acţiunii penale, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (1) C. proc. pen.

Din analiza dispoziţiilor art. 18 alin. (1) C. proc. pen. rezultă că, în cazul stingerii acţiunii penale, inculpatul este singurul titular care poate cere continuarea procesului penal, această aptitudine nefiind lăsată nici la dispoziţia instanţei şi nici la dispoziţia părţilor din proces sau a persoanei vătămate. În consecinţă, în cazul în care a constatat că a intervenit prescripţia răspunderii penale, în lipsa cererii inculpatului de continuare a procesului penal, instanţa a dispus încetarea procesului penal, fără a efectua cercetarea judecătorească şi fără a constata că nu este incident niciunul dintre cazurile prevăzute în art. 16 alin. (1) lit. a) - d) C. proc. pen. (exemplificativ, I. C. civ..J., secţia penală, decizia nr. 982 din 2 aprilie 2012).

Fapta de constituire/aderarae la un grup infrcaţionala organizat pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii A., M. şi K. a fost comise începând cu data de 01.02.2014 şi s-a epuizat la data de 07.09.2016 în cazul inculpatului A., a fost comisă în intervalul 10.03.2015- 25.05.2015 în cazul inculpatului K. şi în fine, în cazul inculpatului M. a fost comisă începând cu data de 01.02.2014 şi s-a epuizat la data de 21.07.2016 şi a fost încadrată în infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional. pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani, ceea ce atrage un termen de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani, conform prevederilor art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen.

Rezultă că până la data pronunţării prezentei sentinţe, acest termen s-a împlinit la data de 06.09.2021 în cazul inculpatului A., la data de 24.05.2020 în cazul inculpatului K. şi în fine, în cazul inculpatului M. la data de 20.07.2021, dacă nu ar fi aplicabilă în speţă vreuna dintre cauzele de suspendare a cursului prescripţiei.

Curtea a reţinut că, în prezenta speţă, cursul prescripţiei a fost suspendat 60 de zile conform art. 43 alin. (2) din Anexa 1 la Decretul Preşedintelui nr. 195 din 16 martie 2020, privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020), aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 3 din 19 martie 2020, pentru încuviinţarea măsurii adoptate de Preşedintele României privind instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 19 martie 2020), respectiv conform art. 64 alin. (5) din Anexa 1 la Decretul Preşedintelui nr. 240 din 14 aprilie 2020, privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020), aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4 din 16 aprilie 2020, pentru încuviinţarea măsurii adoptate de Preşedintele României privind prelungirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 16 aprilie 2020).

Suspendarea cursului prescripţiei pentru 60 de zile îşi produce efectele juridice potrivit art. 156 C. pen., iar în aceste condiţii, termenul general de 5 ani al prescripţiei răspunderii penale, prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., s-a împlinit, în prezenta speţă, la data de 30.09.2021.

În concluzie, Curtea a reţinut că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani prelungit cu 2 luni cat a durat cauza de suspendare, s-a împlinit la data de 06.11.2021 în cazul inculpatului A., la data de 24.07.2020 în cazul inculpatului K. şi în fine, în cazul inculpatului M. la data de 20.09.2021, întrucât în perioada 25.06.2018 - 02.06.2022 nu a existat nicio cauză de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale în fondul legislativ activ, iar pentru situaţia juridică a inculpaţilor se constituie în legea penală mai favorabilă (cu referire la Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale, O.U.G. nr. 71/2022 şi Decizia nr. 67/25 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în materie penală).

Prin urmare, fiind incident impedimentul la exercitarea acţiunii penale prevăzut în art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. (prescripţia), în lipsa cererilor inculpaţilor de continuare a procesului penal potrivit art. 18 C. proc. pen. instanţa de judecată nu poate dispune achitarea, şi drept urmare în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaţilor A., M. şi K. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

2. Gruparea E.

În actul de sesizare s-a reţinut că inculpatul E. a constituit împreună cu inculpaţii G. (finul său) şi F. (cumătrul său), începând cu anul 2013, o grupare infracţională specializată în săvârşirea unor infracţiuni de deturnare a licitaţiilor publice prin denaturarea preţului de adjudecare a imobilelor executate silit, care erau vândute ulterior cu sume mult mai mari, apropiate de valoarea reală a acestora.

Urmare a executărilor silite, inculpatul E. nu putea adjudeca imobile pe numele său, fapt pentru care rolul său de lider consta în identificarea imobilelor executate silit care ar prezenta interes, punerea la dispoziţie a sumelor de bani şi în unele cazuri participarea la licitaţiile publice, dar în calitate de mandatar al unor rude, angajaţi, etc.

Inculpaţii G. şi F. aveau în cadrul grupării rolul de a participa la licitaţiile publice indicate de către liderul grupării, de a renova imobilele executate silit şi de a încheia ulterior contractele de vânzare cumpărare.

La cererea inculpatului E., la gruparea acestuia au aderat concubina sa, U., inculpatul O. angajat al liderului în cadrul unei agenţii imobiliare şi cumătrul său inculpatul R., gruparea fiind sprijinită de către inculpata T., sora liderului grupării.

Astfel, aceşti inculpaţi semnau procuri de împuternicire, participau la licitaţii publice, încheiau contracte de împrumut fictive, îndeplineau calitatea de asociat şi/sau administrator la societăţile comerciale administrate în fapt de către inculpatul E., doar la cererea liderului grupării şi în forma sau modalitatea cerută de către acesta.

Gruparea condusă de inculpatul E. a devenit mai puternică odată cu aderarea la aceasta a inculpatului Q., de profesie avocat în cadrul Baroului Bacău, care, având o relaţie mai apropiată cu executorul judecătoresc V., l-a determinat şi pe acest inculpat să sprijine grupul infracţional.

Legătura dintre inculpaţii E., Q. şi V. a condus la adjudecarea unor imobile de gruparea infracţională în cadrul unor licitaţii publice despre care doar membrii grupării au cunoscut, fiind ascunse prin neefectuarea publicităţii, altor persoane care ar fi fost interesate.

Coroborând probatoriul administrat, Curtea a constatat, în mod neechivoc, că aceştia s-au asociat efectiv, prin acordul lor de voinţă, în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, organiza şi duce la îndeplinire săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni de deturnare a licitaţiilor publice, fiecare membru urmând să se supună unei discipline interne şi anumitor reguli privind ierarhia, rolurile şi planul de activitate.

În concret, inculpatul E. nu putea adjudeca imobile pe numele său, fapt pentru care rolul său consta în identificarea imobilelor executate silit care ar prezenta interes, punerea la dispoziţie a sumelor de bani şi în unele cazuri participarea la licitaţiile publice, dar în calitate de mandatar al unor rude, angajaţi, activităţi care în mod cert îi conferă rolul de lider al grupării infracţionale

În consecinţă, Curtea a constatat că faptele inculpaţilor E., G. şi F. de a se asocia în scopul săvârşirii de infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, pentru care însă s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, urmând a se dispune o soluţie de încetarea a procesului penal.

Criticile inculpaţilor E., G. şi F. care în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. au solicitat achitarea pentru săvârşirea infracţiunii de grup infracţional organizat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., întrucât această faptă nu poate fi reţinută în sarcina inculpaţilor, întrucât la momentul la care se presupune că aceştia ar fi constituit o grupare infracţională specializată în comiterea unor fapte de deturnare a licitaţiilor publice, respectiv anul 2013, infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. nu era prevăzută de dispoziţiile C. pen. din 1969, fiind reglementată de Noul C. pen. în vigoare din luna februarie 2014, nu sunt întemeiate.

Astfel, Curtea a reţinut că, începând cu anul 2013, inculpaţii E., G. şi F. au constituit împreună o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, inculpatul E. având rolul de lider al grupării care a acţionat în perioada 2013-2016 fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările conduse de către inculpaţii D. şi A. şi respectiv de către inculpatul WWWWWWW..

Curtea a notat că inculpaţii E., G. şi F. au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice (18 acte materiale inculpatul E., 19 acte materiale inculpatul F. şi 13 acte materiale inculpatul G.), fapte prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Inculpaţii au contestat existenţa acestei infracţiuni susţinând că nu sunt întrunite elementele constitutive, cu accent pe aceea că la data săvârşirii nu era incriminată infracţiunea scop a grupului infracţional.

Curtea a constatat că prin declaraţiile date în cursul urmăririi penale, (în faţa instanţei prevalându-se de dreptul la tăcere), inculpaţii au recunoscut, fiecare în parte acuzaţiile referitoare la constituirea unui grup infracţional organizat, arătând că aveau o relaţie de prietenie de peste 10 ani, au discutat să se ajute reciproc, inclusiv prin aport de capital şi activităţi de renovare a imobilelor şi prin cunoştinţele pe care le aveau în domeniul imobiliar, pentru achiziţionarea unor imobile scoase la licitaţie pe piaţa publică, având oportunitatea să le obţină la un preţ mai mic, datorită reducerii consecutive a preţului la licitaţie.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv dosarele de executare cu privire la licitaţiile la care inculpaţii au participat, declaraţiile martorilor audiaţi pe acest palier infracţional, declaraţiile inculpaţilor E., G. şi F., rezultă că inculpatul E. a constituit împreună cu inculpaţii G. şi F., începând cu anul 2013, o grupare infracţională specializată în săvârşirea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice. Grupul organizat a fost constituit în considerarea săvârşirii acestui tip de infracţiuni, iar scopul avut în vedere de inculpaţii E., G. şi F. la momentul constituirii grupului, a fost de a denatura, prin înţelegere, preţul de adjudecare a imobilelor la licitaţie şi obţinerea de sume de bani în urma deturnării licitaţiilor.

De asemenea, durata mare de timp în care s-a manifestat conduita infracţională, peste 2 ani şi jumătate, timp în care inculpaţii E., G. şi F. au participat la numeroase licitaţii publice la care au denaturat preţul de adjudecare a imobilelor scoase la licitaţie, a fost suficientă pentru a imprima stabilitate grupului în vederea realizării scopului infracţional propus.

Din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, rezultă că săvârşirea infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor a presupus o anumită organizare, o coordonare de atribuţii, inculpatul E. identifica imobilele ce făceau obiectul licitaţiei publice, punea la dispoziţie sumele de bani necesare participării şi participa uneori la licitaţii, în timp ce inculpaţii G. (finul său) şi F. (cumătrul său), prieteni ai inculpatului E., participau la licitaţiile publice indicate de către liderul grupării, E., renovau imobilele executate silit şi încheiau ulterior contractele de vânzare cumpărare.

Prin actele de executare întreprinse până la data de 10.06.2016 de inculpatul E., respectiv 14.06.2016 de inculpaţii G. şi F., cei trei inculpaţi împreună au reuşit să atingă scopul impus prin constituirea grupului, obţinând sume importante din participarea la licitaţiile publice (18 licitaţii publice - inculpatul E., 19 licitaţii publice - inculpatul F. şi 13 licitaţii publice - inculpatul G.) şi revânzarea imobilelor obţinute la un preţ inferior celui evaluat.

Curtea a mai constatat că, prin sentinţa penală nr. 4/2019 din 14 ianuarie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bacău – secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017 definitivă prin decizia penală nr. 345/A/05.11.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul cu acelaşi număr, s-a dispus achitarea pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea a licitaţiei publice săvârşite anterior datei de 01.02.2014 întrucât fapta nu era prevăzută de legea penală ca şi infracţiune, lipsind incriminarea.

În considerentele acestei decizii "Înalta Curte a reţinut că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice este introdusă prin dispoziţiile penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014 şi nu are corespondent în C. pen. din 1969.

Înalta Curte a statuat, în apelul procurorului care a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de deturnare a licitaţiilor în infracţiunea de înşelăciune pentru faptele comise anterior datei de 01.04.2014, că cele două infracţiuni, înşelăciunea şi deturnarea licitaţiilor publice, nu se confundă, normele de incriminare nu se suprapun, conduita ilicită, ca şi natura infracţiunilor sunt diferite.

Potrivit art. 215 alin. (1) din C. pen. din 1969, inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 12 ani.

Potrivit art. 246 din C. pen., fapta de a îndepărta, prin constrângere sau corupere, un participant de la o licitaţie publică ori înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

În planul dreptului penal, în ceea ce priveşte obiectul juridic, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen., este reprezentat de relaţiile sociale ce protejează buna desfăşurare a licitaţiilor publice şi asigurarea caracterului competitiv al procedurilor, în timp ce infracţiunea de înşelăciune are ca obiect juridic relaţiile sociale referitoare la protecţia patrimoniului împotriva actelor de fraudare.

Infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol, în timp ce infracţiunea de înşelăciune este o infracţiune de rezultat.

De asemenea, conduita ilicită impusă de cele două norme de incriminare este diferită. În cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice elementul material al infracţiunii se deosebeşte esenţial de cel al infracţiunii de înşelăciune care presupune inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate. În cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice nu există o acţiune similară inducerii în eroare, ci o acţiune diferită constând în constrângere sau corupere ori înţelegere frauduloasă.

De asemenea, în cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, subiectul pasiv este persoana fizică sau juridică în beneficiul căreia se organizează licitaţia, în timp ce în cazul infracţiunii de înşelăciune, subiect pasiv este persoana fizică sau juridică prejudiciată.

În plan procesual penal, părţile implicate diferă, respectiv sfera este mai largă în cazul infracţiunii de prejudiciu (înşelăciunea), persoanele vătămate putând participa ca părţi civile, aspect ce generează posibilitatea alăturării acţiunii civile celei penale şi soluţionarea lor simultană. În cazul infracţiunii de pericol a deturnării licitaţiilor publice este exclusă o astfel de opţiune. Ca urmare, o schimbare a încadrării juridice dintr-o infracţiune de pericol într-o infracţiune de rezultat schimbă ori modifică substanţial cadrul procesual, prin cooptarea părţilor civile, străine de cauză până la acel moment.

În considerarea celor anterior evocate, Înalta Curte a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 1 din C. proc. pen., nicio persoană nu poate fi sancţionată pentru o faptă ce nu este prevăzută de legea penală, nu este infracţiune, la data săvârşirii.

În egală măsură, Curtea EDO a reţinut, în cauza Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 33): (...) că art. 7 § 1 din Convenţie consacră, la modul general, principiul legalităţii delictelor şi a pedepselor (nullum crimen, nulla poena sine lege) şi interzice, în mod special, aplicarea retroactivă a dreptului penal atunci când ea se face în dezavantajul acuzatului (Kokkinakis împotriva Greciei, Hotărârea din 25 mai 1993, seria x nr. x-A, p. 22, § 52). Dacă interzice în mod special extinderea domeniului de aplicare a infracţiunilor existente asupra faptelor care, până atunci, nu constituiau infracţiuni, el prevede, pe de altă parte, neaplicarea legii penale în mod extensiv în dezavantajul acuzatului, de exemplu prin analogie. Rezultă că legea trebuie să definească în mod clar infracţiunile şi sancţiunile care le pedepsesc (Achour împotriva Franţei [MC], nr. 67.335/01, § 41, 29 martie 2006).

Ca urmare, reţinând că la momentul săvârşirii, infracţiunea pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată nu era incriminată, Înalta Curte a constatat că instanţa de fond în mod judicios a dispus achitarea, cadrul procesual pendinte făcând imposibilă modificarea acuzaţiilor deduse judecăţii prin actul de inculpare."

În raport de aceste considerente, instanţa de fond a avut în vedere că în sarcina inculpaţilor E., G. şi F., prin actul de sesizare a instanţei s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor reţinându-se ca şi infracţiuni (devenite acte materiale în urma schimbării încadrării juridice a faptelor), participarea în calitate de autor/instigator sau complice, personal sau în calitate de reprezentant, la licitaţii, prin înţelegere în scopul denaturării preţului, anterior datei de 01.02.2014, data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2010 privind C. pen.

Curtea a constatat că, pentru actele materiale ale infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice comise anterior datei de 01.02.2014, se impune pronunţarea unei soluţii de achitare întrucât fapta nu era incriminată ca şi infracţiune nefiind prevăzută de lega penală. Întrucât s-a reţinut forma continuată a infracţiunii, soluţia de achitare se dispune exclusiv în situaţia în care toate actele materiale respectiv întreaga infracţiune s-a epuizat anterior datei de 01.02.2014, în caz contrar urmând a nu mai fi reţinute în forma continuată a infracţiunii comise ulterior datei de 01.02.2014.

Achitarea inculpaţilor E., G. şi F. pentru primele acte materiale de deturnare a licitaţiilor publice din datele anterior evidenţiate, din cele 18, 19 respectiv 13 acte materiale reţinute în sarcina acestora (ca urmare a lipsei de incriminare la momentul săvârşirii faptei), nu exclude existenţa infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, câtă vreme activitatea infracţională a grupului există în raport cu restul actelor de executare, s-a desfăşurat în decurs de peste 2 ani de zile, în perioada 13.02.2014 - 14.06.2016.

În opinia instanţei de fond, durata activităţii infracţionale, modul de operare, numărul actelor de executare ce au menţinut modalitatea de operare concepută şi aplicată de la început, rezultatele obţinute demonstrează coordonarea constantă şi susţinută între membrii grupului.

Astfel, s-a constatat că în toată această perioadă de timp, grupul infracţional a funcţionat, a continuat să existe în vederea săvârşirii infracţiunii scop pentru care se constituise, respectiv infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice în formă continuată, şi pentru care s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Curtea a apreciat că achitarea inculpaţilor pentru unele acte materiale (anterioare datei de 01.02.2014), ce astfel au fost extrase formei continuate a infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, în contextul menţinerii unei pluralităţi de acte dovedite, ce întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnare de licitaţii pentru care s-ar fi angajat răspunderea penală dacă nu s-ar fi împlinit termenul de prescripţie, nu exclude existenţa unităţi infracţionale legale ce a intrat în mod obiectiv în scopul grupului infracţional organizat şi nu poate constitui o premisă pentru excluderea existenţei infracţiunii de grup infracţional organizat, neimpunându-se astfel pronunţarea unei soluţii de achitare aşa cum au solicitat inculpaţii.

În consecinţă, având în vedere că activitatea infracţională a grupului organizat s-a epuizat la data de 14.06.2016, rezultă că până la data pronunţării sentinţei, termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani prev. de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen. aplicabil infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., s-a împlinit la data de 13.06.2021, dacă nu ar fi aplicabilă în speţă vreuna dintre cauzele de suspendare a cursului prescripţiei.

Reţinând că cursul prescripţiei a fost suspendat 60 de zile conform art. 43 alin. (2) din Anexa 1 la Decretul Preşedintelui nr. 195 din 16 martie 2020, privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României respectiv conform art. 64 alin. (5) din Anexa 1 la Decretul Preşedintelui nr. 240 din 14 aprilie 2020, privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României -Suspendarea cursului prescripţiei pentru 60 de zile îşi produce efectele juridice potrivit art. 156 C. pen., şi în aceste condiţii, termenul general de 5 ani al prescripţiei răspunderii penale, prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., s-a împlinit, în prezenta speţă, la data de 13.08.2021 şi, fiind incident impedimentul la exercitarea acţiunii penale prevăzut în art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. (prescripţia), Curtea în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaţilor E., F. şi G. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen. ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În continuare, instanţa de fond a reţinut că, la cererea inculpatului E., la gruparea acestuia au aderat concubina sa, inculpata U., inculpatul O. angajat al liderului în cadrul unei agenţii imobiliare şi cumătrul său, inculpatul R., gruparea fiind sprijinită de către inculpata T., sora liderului grupării, urmând ca instanţa să analizeze existenţa acestor infracţiuni de aderare la momentul analizării situaţiei juridice a acestor inculpaţi.

3. Gruparea WWWWWWW.

Curtea a reţinut că inculpatul WWWWWWW. a constituit împreună cu inculpaţii ZZZZ. şi NNNNN., începând cu anul 2014, o grupare infracţională specializată în săvârşirea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice.

Inculpatul WWWWWWW. avea calitatea de asociat la S.C. MMMMMMMM. agenţie imobiliară în mun. Piatra Neamţ şi care avea deschis un punct de lucru şi în municipiul Bacău şi administra în fapt societatea la care administrator de drept figura numita JJJJJ., mama inculpatului. Lider al grupării infracţionale, inculpatul WWWWWWW. identifica imobilele executate silit, care ar prezenta interes, punea la dispoziţie sumele de bani şi în unele cazuri participa la licitaţiile publice organizate de către executorii judecătoreşti.

Inculpaţii ZZZZ. şi NNNNN., angajaţi ai agenţiei imobiliare administrate de inculpatul WWWWWWW., aveau în cadrul grupării rolul de a participa la licitaţiile publice indicate de către liderul grupării, de a renova imobilele executate silit, de a efectua publicitatea vânzării acestora prin intermediul agenţiei imobiliare şi de a încheia ulterior contractele de vânzare cumpărare.

Membrii acestui grup au fost condamnaţi definitiv prin sentinţa penală nr. 4/2019 din 14 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bacău – secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017, definitivă prin decizia penală nr. 345/A/05.11.2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă, prin aceeaşi sentinţă s-a dispus disjungerea soluţionării laturii civile a cauzei, privindu-i pe toţi inculpaţii trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. x/2015 din data de 31.05.2017, al Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bacău, deci şi la aplicarea dispoziţiilor art. 256, art. 397 alin. (2), (3) şi art. 404 alin. (4) lit. c) şi g) C. proc. pen., inclusiv şi la menţinerea măsurii sechestrului asigurator, mai puţin cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală şi la infracţiunea de fals în declaraţii, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul DDDDD..

Astfel, din cercetările penale efectuate a rezultat faptul că membrii grupărilor infracţionale au avut în perioada 2014-2016 modalităţi de acţiune diferite, în funcţie de interesul unuia dintre membrii grupului, şi în special al liderilor de a achiziţiona un imobil, sau de prezenţa unor persoane de bună credinţă la licitaţiile publice.

S-a stabilit faptul că în situaţia în care imobilul aflat în procedura de executare silită prezenta interes pentru gruparea infracţională, membrii acesteia participanţi la licitaţia publică, fie ajungeau la o înţelegere cu privire la preţul de adjudecare a imobilului, dacă nu se prezentau alte persoane interesate, fie încercau să corupă persoanele de bună credinţă, prezente pentru a se retrage de la licitaţie, adjudecând imobilul în baza înţelegerii anterioare.

De asemenea, unii dintre inculpaţi au procedat la şantajarea unor persoane de bună credinţă, care fie îşi doreau achiziţionarea imobilului scos la licitaţie publică, fie participau în calitate de debitor, în sensul că au pretins sume de bani, ameninţându-le că în caz contrar vor supralicita până în momentul în care persoanele vătămate nu se mai aflau în posibilitatea reală de a putea adjudeca acel imobil.

Profitând de forţa grupului prezent în cadrul acestor licitaţii şi de lipsa de experienţă a persoanelor de bună credinţă prezente la licitaţie, inculpaţii reuşeau să le creeze persoanelor vătămate teama că vor pierde şansa de a adjudeca un bun imobil pe care şi-l doreau, în situaţia în care nu vor accepta să procedeze aşa cum li se solicita.

Din materialul probator administrat în cauză, a rezultat faptul că în multe cazuri membrii grupărilor infracţionale adjudecau imobile pe numele altor persoane, în calitate de mandatar al acestora, pentru a evita a reţinutrea de TVA în cuantum de 24%, în loc de 5%, având în vedere multitudinea imobilelor adjudecate şi valoarea însumată a acestora care ar fi depăşit suma de 380.000 RON conform art. 140 alin. (2) indice 1 lit. c) din Codul fiscal.

Membrii celor trei grupări au adjudecat 53 imobile executate silit, prin deturnarea licitaţiilor publice, cauzând un prejudiciu de peste 500.000 euro.

A. Considerente infracţiunile de şantaj

1. Dosar de executare nr. 355/2014 înregistrat la GG. din mun. Bacău, jud. Bacău. Licitaţie din data de 26.11.2015.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul WW. S.A. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2014 al GG. împotriva debitorilor NNNNNNNN. şi B., iar executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv apartament cu 2 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 84/B/8, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 850.000 RON reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare în cuantum de 17.473,93 RON plus 111,60 euro.

Imobilul a fost evaluat la suma de 146.100 RON conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 109.500 RON, astfel că executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie publică pentru data de 26.11.2015.

Întrucât îşi dorea ca imobilul să rămână în familie şi să nu fie adjudecat de către alte persoane, debitorul B. a rugat-o pe fina sa numita HH. care este şi nepoata soţiei sale debitoarea NNNNNNNN., să participe la licitaţia din data de 26.11.2015 şi să adjudece imobilul pe numele său.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil au fost însă şi inculpaţii A., H. şi I. care au achitat cauţiunile de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus oferte de participare la licitaţie.

Inculpatul A. a oferit suma de 90.000 RON, inculpatul I. a oferit suma de 99.000 RON, iar inculpatul H. a oferit suma de 110.000 RON.

Martora HH. a oferit suma de 109.500 RON.

Înainte de începerea licitaţiei publice, persoana vătămată B. le-a transmis celor trei inculpaţi prezenţi în holul biroului faptul că este debitor în dosar şi că va face tot ce este legal posibil pe cale contestaţiei la executare pentru ca imobilul să rămână al său.

Martora HH. le-a precizat inculpaţilor că imobilul a fost al bunicii sale şi că este foarte interesată de adjudecarea acestuia.

Inculpaţii au rămas indiferenţi iniţial la precizările persoanei vătămate şi ale martorei, iar după citirea publicaţiei de vânzare, inculpatul A. i-a solicitat persoanei vătămate să iasă din biroul executorului judecătoresc pentru a purta o discuţie.

Persoana vătămată a ieşit din birou, fiind urmată de către inculpaţii A., I. şi H..

Deşi cunoştea faptul că persoana vătămată era ofiţer activ în cadrul I.P.J. Bacău, inculpatul A. a profitat de dorinţa acestuia ca imobilul executat silit să rămână în familie şi a demarat acţiunile de şantaj.

Astfel, în prezenţa celorlalţi doi inculpaţi, inculpatul A. i-a transmis persoanei vătămate faptul că îi înţelege frustrarea, dar pentru ca imobilul să fie adjudecat de către martora HH. va fi nevoit să plătească suma de 1.000 euro pentru el şi ceilalţi doi inculpaţi, în caz contrar aceştia urmând să liciteze şi să ridice oferta până aproape de 40.000 de euro.

În timpul discuţiilor, persoana vătămată a realizat că inculpatul A. era susţinut de către ceilalţi doi inculpaţi, înţelegând şi cine este liderul în momentul în care inculpatul I. a încercat să intervină, iar inculpatul A. i-a cerut să tacă.

Fiindu-i teamă că va pierde imobilul executat silit în situaţia în care licitaţia s-ar fi ridicat la un preţ foarte mare şi care ar fi depăşit posibilităţile financiare ale martorei HH., persoana vătămată B. a acceptat şantajul şi i-a promis inculpatului A. că îi va da banii după încheierea licitaţiei.

Odată stabilite condiţiile în care martora HH. putea să adjudece imobilul, cei trei inculpaţi au reintrat în biroul executorului judecătoresc şi au precizat că înţeleg să se retragă din licitaţie.

Pe cale de consecinţă, martora HH. a oferit suma iniţială, respectiv 109.500 RON şi a fost declarată adjudecatară.

Retragerea din licitaţie a celor trei inculpaţi şi adjudecarea imobilului cu o sumă inferioară ofertei depuse de către inculpatul H., se explică prin faptul că aceştia au urmărit obţinerea altor beneficii, de natură materială de la persoana vătămată B..

După încheierea licitaţiei, persoana vătămată B. s-a întâlnit la barul Hipnotic din mun. Bacău cu inculpatul A. aşa cum îi ceruse acesta, însă deşi avea asupra sa suma de 1.000 euro pretinsă de către cei trei inculpaţi, i-a transmis inculpatului A. că îi este teamă şi nu-i va remite banii.

Inculpatul A. s-a arătat deranjat de decizia persoanei vătămate şi i-a transmis ulterior un mesaj în care îi transmitea acest lucru.

Ulterior, inculpatul A. s-a întâlnit cu martorul OOOOOOOO., angajat al I.P.J. Bacău în cadrul serviciului condus de către B., căruia i-a povestit despre licitaţia din data de 26.11.2015. Martorul a precizat că B. nu le-a mulţumit şi că la licitaţia următoare privind o casă aparţinând aceluiaşi debitor lucrurile nu vor rămâne aşa.

Din declaraţia inculpatului A. rezultă faptul că i-ar fi arătat persoanei vătămate cât ar fi dispus el să ofere dacă ar fi fost lăsat să adjudece imobilul şi că i-a transmis persoanei vătămate că trebuie să-i dea o friptură pentru că s-a retras. De asemenea, rezultă faptul că inculpatul H. a fost foarte interesat de rezultatul întâlnirii ulterioare dintre inculpatul A. şi B..

Inculpaţii H. şi I. au susţinut că nu i-au cerut persoanei vătămate B. nicio sumă de bani pentru a se retrage din licitaţie, primul retrăgându-se întrucât a aflat că debitorul este ofiţer de poliţie, iar cel de-al doilea întrucât nu a mai fost interesat de imobil.

Curtea a constatat pe baza întregului material probator administrat în cauză, respectiv declaraţiile inculpaţilor coroborate cu declaraţiile martorilor, dar având în vedere şi monitorizările intruzive efectuate în cauză, că inculpaţii erau obişnuiţi să realizeze înţelegeri şi să primească sau să perceapă sume de bani pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit, în scopul fie de a adjudeca imobilul la un preţ cât mai avantajos, fie de a obţine o sumă de bani ca recompensă a faptului că se retrăgeau de la licitaţie.

În consecinţă, referitor la modul de derulare a licitaţiei din data de 26.11.2015, Curtea a reţinut că inculpatul A. susţinut de inculpaţii H. şi I. au solicitat persoanei vătămate B. suma de 1000 de Euro pentru a ridica preţul de adjudecare a imobilului, cauzând acestuia din urmă o temere psihică că nepoata sa, Martora HH. nu va putea adjudeca imobilul ce a aparţinut bunicii acesteia (soacra persoanei vătămate).

În opinia Curţii, faptul că inculpatul A. i-a solicitat persoanei vătămate B. să iasă afară din biroul executorului judecătoresc pentru a discuta, dovedeşte că scopul urmărit de inculpaţi a fost de a obţine un folos patrimonial de la victimă, cuantumul sumei fiind precizat în discuţiile ulterioare şi de inculpatul A..

De asemenea, Curtea a constatat că după inculpatul A., au ieşit afară din biroul executorului şi H. şi I., aceştia având rolul de a întări spusele inculpatului A. şi de a crea persoanei vătămate convingerea că cele afirmate de acest din urmă inculpat sunt veridice.

În plus, Curtea a reţinut că din întregul material probator administrat în cursul urmăririi penal dar şi al cercetării judecătoreşti rezultă indubitabil că inculpaţii participanţi la licitaţiile publice din prezenta cauză, aveau întotdeauna un câştig rezultat din simpla participare, acesta constând fie în adjudecarea imobilului la preţul de pornire sau la un preţ foarte apropiat de acesta, iar uneori chiar şi sub preţul de pornire, fie în obţinerea unei sume de bani ca preţ al retragerii de la licitaţie. Nu exista varianta ca participantul la licitaţie, care nu a adjudecat imobilul să nu câştige nimic.

Atunci când participanţii la licitaţie se cunoşteau între ei şi se înţelegeau de la început, întrucât aceştia cunoşteau deja cum se derulează astfel de negocieri, fie anterior ţinerii licitaţiei propriu-zise fie între strigări (de obicei inculpaţii solicitau câte o pauză între strigări pentru a se înţelege între ei cu privire la preţul oferit, cine să adjudece şi care va fi valoarea premiului/preţul retragerii), fără ca nimeni să nu condiţioneze pe nimeni sa dea o sumă de bani, ne regăsim în prezenţa infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în varianta normativă a înţelegerii între participaţi prev. de art. 246 teza a II a C. pen. .

Când însă, nu toţi participanţii se cunosc între ei, ca în licitaţia organizată de GG. la data de 26.11.2015, activitatea inculpatului A. de a-i solicita persoanei vătămate să-i dea suma de 1000 Euro, "pentru toţi" pentru a se retrage de la licitaţie, în caz contrar aceştia vor ridica oferta, fiind susţinut în mod evident de inculpaţii H. şi I., se circumscrie infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen.

Diferenţa esenţială între infracţiunea prev. de art. 246 C. pen. infracţiunea de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen.., constă în aceea că în cadrul primei infracţiuni,se ajunge la înţelegere de comun acord, fiecare participant la licitaţie fiind animat de a obţine un câştig (adjudecarea imobilului/premiul) nefiind constrâns în vreun fel să accepte această înţelegere, în timp ce în cadrul celei de a doua, această înţelegere se obţine prin "constrângere", persoana vătămată fiind constrânsă să dea, să facă, sau să sufere ceva, dacă doreşte să adjudece bunul licitat, fără a avea parte de o creştere artificială a ofertei, dacă nu acceptă constrângerea.

Contrar susţinerilor inculpatului A., Curtea a reţinut că acesta a solicitat de la partea vătămată suma de 1000 Euro pentru a se retrage de la licitaţie, şi nicidecum că partea vătămată i-a oferit această pentru ca inculpaţii să se retragă, având în vedere că inculpatul i-a solicitat persoanei vătămată să iasă afară din biroul executorului pentru a purta discuţii, întrucât era interesat în obţinerea unei sume de bani. De asemenea inculpatul A. a fost urmat de ceilalţi doi inculpaţi aspect ce relevă susţinerea acordată în realizarea activităţii infracţionale, persoana vătămată realizând că liderul grupului este inculpatul A.. Relevant sub acest aspect este faptul că atunci când inculpatul I. a încercat să intervină în discuţie, inculpatul A. i-a solicitat să tacă.

În acest context, nu prezintă relevanţă faptul că nici inculpatul H. şi nici inculpatul I. nu i-au solicitat direct şi personal persoanei vătămate suma de 1000 Euro, relevant fiind faptul că aceştia au participat la discuţia dintre cei doi, de la o distanţă de 2 m, susţinându-l în mod evident pe inculpatul A., precizare ce dovedeşte încă o dată, contrar susţinerilor inculpaţilor, contribuţia comună a acestora în realizarea acţiunii ilicite exercitate asupra persoanei vătămate.

Ceea ce trebuie subliniat este faptul că legiuitorul sancţionează prin norma de incriminare de la art. 207 C. pen. modul injust în care se urmăreşte obţinerea folosului; or, varianta aleasă de inculpatul A. se circumscrie acţiunilor sancţionate de norma penală şi nu poate fi apreciată ca o variantă alternativă a infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice aşa cum a susţinut inculpatul.

De asemenea, actele de constrângere morală (ameninţarea cu creşterea artificială a preţului), în opinia instanţei, au fost de natură să creeze persoanei vătămate o stare de temere vizând pierdere şansei ca bunul licitat să rămână în familie. Această concluzie este susţinută chiar de conduita persoanei vătămate care a comunicat inculpaţilor faptul că este debitor în dosar, şi că va face tot ce este legal posibil pe calea contestaţiei la executare pentru ca imobilul să rămână al său. Mai mult, din probe rezultă că victima nu avea supra sa suma de 1000 Euro despre care inculpatul A. afirmă că i-ar fi oferit-o, aspect ce elevă faptul că nu era pregătit pentru o înţelegere în vederea deturnării licitaţiei.

Scopul urmărit de inculpaţi este relevat şi de împrejurarea că propunerea persoanei vătămate de se întâlni cu inculpatul A. la barul Hipnotic a fost acceptată de acesta din urmă, însă la această întâlnire persoana vătămată B., deşi avea asupra sa suma de 1000 Euro, nu a remis-o inculpatului de teamă, persoana vătămată comunicându-i inculpatului A. "că nu este bine ceea ce fac, atât ea cât şi ei".

Curtea a mai subliniat faptul că rezistenţa persoanei vătămate la presiunile şi constrângerile efectuate de inculpaţi, tergiversarea remiterii sumei la care a fost constrânsă şi în final neremiterea banilor, nu influenţează momentul consumativ al faptei de şantaj, aceasta consumându-se în momentul în care, exercitându-se constrângerea asupra persoanei, i se produce acesteia o stare de temere, adică momentul în care îi este încălcată libertatea morală, în vederea satisfacerii pretenţiilor făptuitorului neavând, astfel relevanţă împrejurarea că victima a rezistat constrângerii sau a satisfăcut cererea acestuia.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a apreciat că declaraţiile persoanei vătămate exprimă realitatea şi se coroborează cu declaraţia martorului HH. şi parţial cu conţinutul declaraţiilor inculpaţilor A. (care recunoaşte cuantumul sumei dar şi existenţa discuţiei şi a întâlnirii din barul Hipnotic, precum şi faptul că în aceeaşi zi a fost sunat de inculpatul x care l-a întrebat cum a rămas cu x), a inculpatului I. care a arătat că l-a auzit pe A. afirmând către persoana vătămată că " îl înţelege dar să dea şi el o friptură"), cu declaraţia martorului OOOOOOOO. (fl. 44-46 vol 6 dup), astfel cum au fost analizate, ce fac dovada certă a faptului că acţiunile de constrângere morală a persoanei vătămate B. cu ridicarea preţului se circumscriu atât sub aspectul laturii obiective, cât şi al laturii subiective infracţiunii de şantaj, prevăzute în art. art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen.

În opinia instanţei de fond, existenţa unei acţiuni de constrângere morală prin ameninţarea cu ridicarea preţului exercitată direct de inculpatul A., susţinut de inculpaţii H. şi I. asupra persoanei vătămate B. care a fost de natură a crea o stare de temere că "imobilul nu va rămâne în familie", şi i-au impus acesteia din urmă o anumită conduită, respectiv să dea suma de 1000 euro" sunt confirmate de probatoriul administrat din care a rezultat în mod cert că, prin constrângerea morală, scopul urmărit de inculpaţi a fost de a determina victima să ofere şi să remită o sumă de bani (de a obţine un folos patrimonial).

Împrejurarea invocată în apărare, în sensul că ameninţarea nu este concretă şi credibilă, nu poate fi reţinută ca argument în sensul neîndeplinirii condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii de şantaj, Curtea apreciind că eficienţa ameninţărilor proferate de inculpatul A. în privinţa persoanei vătămate B. a derivat tocmai din capacitatea acestuia din urmă de a crede în practicile inculpatului care în mod constant, solicita anumite sume de bani pentru a nu ridica preţul de adjudecare a imobilelor vândute la licitaţie publică, persoana vătămată nefiind tocmai un novice.

În consecinţă, reţinând vinovăţia inculpaţilor A., H. şi I. comiterea infracţiunii de şantaj, Curtea a apreciat că se impune tragerea la răspundere penală a celor trei inculpaţi.

2. Dosar de executare nr. 300/EXE/2015 înregistrat la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti "II." din mun. Bacău, jud. Bacău.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea XXX. prin mandatar S.C. COLECTARE RECUPERARE CREANŢE CRC S.R.L. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2015 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti "II." împotriva debitorilor JJ. şi KK., iar executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv apartament cu 2 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 39/B/14, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 89.440,46 CHF reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare în cuantum de 12.519,22 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 141.100 RON conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 105.825 RON.

Executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie publică pentru data de 12.05.2016.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil au fost atât membri ai grupării conduse de către inculpaţii A. şi D. cât şi inculpatul R. membru al grupării infracţionale conduse de către inculpatul E., împreună cu inculpatul F..

Întrucât participaseră împreună la licitaţia din data de 14.04.2016 care a avut loc în dosar nr. x/2015 la acelaşi executor judecătoresc, iar inculpatul F. a dorit să păstreze imobilul adjudecat în acest dosar şi să nu-l mai vândă în vederea împărţirii profitului cu inculpatul R., cei doi inculpaţi au hotărât să participe la licitaţia organizată în data de 12.05.2016 în înţelegere, în sensul să adjudece de această dată inculpatul R. la cel mai mic preţ posibil.

Ajunşi la sediul executorului judecătoresc, inculpaţii R. şi F. s-au întâlnit cu inculpaţii D., A., J. şi L..

Inculpatul A. a participat la licitaţia din data de 14.04.2016 în calitate de mandatar al inculpatului GGG. în baza procurii autentificate sub nr. x/08.03.2016 la PPPPPPPP. şi a oferit suma de 20.000 euro.

Inculpatul J. a oferit suma de 88.000 RON, inculpatul D. a oferit suma de 90.500 RON, iar inculpaţii L., R. şi F. au oferit fiecare suma de 106.000 RON.

La licitaţia din data de 12.05.2016 şi-a făcu apariţia şi persoana vătămată C.. Acesta nu mai participase niciodată la o licitaţie publică şi era interesat de adjudecarea unui imobil în această procedură întrucât preţul era redus faţă de cel al pieţei imobiliare.

Iniţial persoana vătămată a fost abordată de către inculpatul A., după care, conform practicii, inculpatul D. l-a abordat pe numitul C., încercând să afle de la acesta dacă este interesat de achiziţionarea imobilului şi în ce condiţii, constatând faptul că acesta este un novice în postura de licitator.

Pe cale de consecinţă, în prezenţa celorlalţi inculpaţi licitatori a demarat acţiunile de şantaj, explicându-i persoanei vătămate că nu poate adjudeca acel imobil fără a oferi o sumă de bani celorlalţi inculpaţi licitatori.

Profitând de forţa grupului prezent la licitaţia din data de 12.05.2016 şi de lipsa de experienţă a persoanei vătămate de bună credinţă C., inculpatul D. a reuşit să-i creeze acestuia teama că va pierde şansa de a adjudeca imobilul pe care şi-l dorea, în situaţia în care nu va accepta să procedeze aşa cum i se solicită.

Fiindu-i teamă că va pierde posibilitatea de a adjudeca imobilul şi crezând că aceasta este singura posibilitate de a adjudeca, persoana vătămată a acceptat condiţiile impuse de inculpatul D., susţinute de către ceilalţi inculpaţi prezenţi la licitaţie, deşi aşa cum a precizat se simţea şantajat de către ceilalţi licitatori.

Persoana vătămată a fost întrebată de către inculpatul D. dacă are suma de bani solicitată asupra sa, iar la răspunsul negativ al acestuia, inculpatul a început să râdă întrebându-l cum de vine la licitaţii fără a avea bani la el, aspect care arată faptul că liderul grupării infracţionale participa la licitaţiile publice pregătit în permanenţă pentru realizarea unei înţelegeri care să denatureze preţul de pornire a licitaţiei şi să-i aducă un profit.

Pe cale de consecinţă, după prima strigare persoana vătămată s-a deplasat la WW. împreună cu inculpatul D. pentru a retrage din cont suma de 3.000 euro.

Întrucât a uitat actul de identitate la biroul executorului judecătoresc, persoana vătămată nu a reuşit să retragă suma de bani, cei doi întorcându-se pentru continuarea licitaţiei. Inculpatul D. i-a liniştit pe ceilalţi inculpaţi, garantând că vor primi banii de la persoana vătămată imediat după terminarea licitaţiei, urmând a se ocupa personal de acest aspect.

Inculpaţii nu au ridicat preţul de pornire a licitaţiei, iar persoana vătămată a oferit suma de 106.300 RON, cu 300 RON mai mult decât oferise iniţial alături de inculpaţii L., R. şi F..

C. a fost declarat adjudecatar, iar după semnarea procesului-verbal de licitaţie acesta s-a deplasat din nou la bancă împreună cu inculpatul D., unde a retras din cont suma de 4.000 euro.

În acest timp, inculpaţii A., L., J., R. şi F. s-au deplasat la restaurantul QQQQQQQQ. din mun. Bacău unde au aşteptat ca persoana vătămată şi inculpatul D. să se întoarcă cu banii.

Ajuns la restaurant, persoana vătămată i-a predat inculpatului D. suma de 3.000 euro, fiecare inculpat primind câte 500 euro de la acesta.

Fiind audiaţi în cursul urmăririi penale, inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea infracţiunii şi primirea vreunei sume de bani de la persoana vătămată C..

După studierea dosarului de urmărire penală, respectiv a proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice aceştia au recunoscut faptul că au primit câte 500 euro, dar au susţinut faptul că nu au şantajat persoana vătămată, susţinând ideea unei înţelegeri cu aceasta, respectiv săvârşirea infracţiunii prev. de art. 246 din C. pen. şi nu a infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (2) din C. pen.

Astfel, inculpaţii A., L., J., R. şi F. au precizat că nu au asistat la discuţiile dintre inculpatul D. şi persoana vătămată şi nu au adus ameninţări acestuia din urmă.

Din declaraţia persoanei vătămate rezultă faptul că toţi inculpaţii au asistat în momentul în care inculpatul D. i-a cerut suma de 3.000 euro pentru a putea să adjudece imobilul, inculpaţii fiind de altfel de acord şi încasând ulterior câte 500 euro.

Persoana vătămată a precizat că la un moment dat a purtat discuţii şi cu ceilalţi inculpaţi care i-au confirmat cele expuse de către inculpatul D..

Mai mult, modul în care persoana vătămată a fost percepută de către inculpaţi, respectiv un novice care poate fi şantajat cu uşurinţă, rezultă din convorbirile telefonice purtate de către inculpatul A. cu inculpatul GGG..

Inculpatul D. a precizat că nu l-a şantajat pe C. ajutându-l chiar ulterior cu actele necesare intabulării, cu întocmirea acţiunii pentru evacuare.

Din monitorizările intruzive efectuate în cauză a rezultat faptul că ajutorul oferit de către inculpatul D. a fost tot pentru obţinerea unor reduceri de preţ la un produs pe care inculpatul dorea să-l cumpere de la persoana vătămată.

Mai mult nu a rezultat faptul că persoana vătămată i-ar fi cerut inculpatului să-l însoţească ulterior la o nouă licitaţie publică.

Acţiunile ulterioare ale inculpatului D. nu pot conduce la concluzia că acesta, susţinut de către ceilalţi inculpaţi nu i-a indus persoanei vătămate teama că, fără a remite o sumă de bani nu va putea adjudeca imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 39/B/14, jud. Bacău.

Curtea, în raport de întregul material probator administrat în cauză, a apreciat că declaraţiile persoanei vătămate exprimă realitatea şi se coroborează parţial cu declaraţiile inculpaţilor A. (care recunoaşte că au avut loc discuţii), a inculpatului D. (care a susţinut că discuţiile au avut loc în prezenţa tuturor inculpaţilor), cât şi a celorlalţi 4 inculpaţi (care, toţi, recunosc primirea sumei de 500 de Euro fiecare), cu conţinutul monitorizărilor intruzive, astfel cum au fost analizate, ce fac dovada certă a faptului că acţiunile de constrângere morală a persoanei vătămate C. cu ridicarea preţului se circumscriu atât sub aspectul laturii obiective, cât şi al laturii subiective infracţiunii de şantaj, prevăzute în art. art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen.

Existenţa unei acţiuni de constrângere morală prin ameninţarea cu ridicarea preţului exercitată direct de inculpatul D. susţinut de inculpaţii A., R., F., J. şi L., asupra persoanei vătămate C. care a fost de natură a crea o stare de temere că "nu va putea câştiga licitaţia", inculpatul D. comunicându-i persoanei vătămate că "dacă nu achită această sumă vor creşte preţul licitând de fiecare dată peste ea" şi i-au impus acesteia din urmă o anumită conduită, respectiv să dea suma de 3000 euro" sunt confirmate de probatoriul administrat din care a rezultat în mod cert că, prin constrângerea morală, scopul urmărit de inculpaţi a fost de a determina victima să ofere şi să remită o sumă de bani (de a obţine un folos patrimonial).

Împrejurarea invocată în apărare, în sensul că ameninţarea nu este concretă şi credibilă, nu poate fi reţinută ca argument în sensul neîndeplinirii condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii de şantaj, Curtea apreciind că eficienţa ameninţărilor proferate de inculpatul D. în privinţa persoanei vătămate C. a derivat tocmai din capacitatea acestuia din urmă de a crede în practicile comunicate de inculpat care a afirmat că " aşa se face" în mod constant, şi care l-a însoţit la bancă de două ori pentru a retrage suma de 3000 Euro, inculpat susţinut fie şi tacit de ceilalţi inculpaţi.

Cum toţi participanţii la această licitaţie, cu excepţia persoanei vătămate, mai participaseră anterior la alte licitaţii, la care se ajunsese la înţelegere între participanţi, Curtea a reţinut pe cale de deducţie logică că toţi inculpaţii au cunoscut/intuit conţinutul discuţiilor dintre C. şi D., susţinându-l pe acesta din urmă.

Curtea a subliniat faptul că forţa grupului a fost una reală şi evidentă, observând nemijlocit reacţia atât a persoanelor vătămate sau a părţilor civile cât şi a martorilor chemaţi pentru a fi audiaţi în prezenta cauză, persoane care s-au arătat timorate şi cel mai probabil au fost influenţate în declaraţiile date, de prezenţa tuturor inculpaţilor în sala de judecată.

Este adevărat că inculpaţii îşi exercitau drepturile procesuale garantate de lege şi nu li se poate imputa vreo conduită nelegală, însă aceste persoane care nu sunt obişnuite cu procedurile judiciare, au reacţionat astfel doar la vederea inculpaţilor în sala de judecată. În acest sens sunt relevante chiar declaraţia persoanei vătămate C., înregistrată audio şi a părţii civile decedate DDD. (înregistrare audio).

În consecinţă, pentru toate aceste considerente, reţinând vinovăţia inculpaţilor A., D., R., F., J. şi L.,comiterea infracţiunii de şantaj, Curtea a apreciat că se impune tragerea la răspundere penală a celor şase inculpaţi prin pronunţarea unei soluţii de condamnare la pedeapsa închisorii.

B. Infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice reţinute exclusiv în sarcina membrilor grupării D.-A..

Prioritar, Curtea a reţinut că inculpaţii:

- M. (fl. 173 vol. VIII dos 364/32/2017 audiat la data de 04.10.2018) a declarat că recunoaşte săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, cu excepţia infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat.

- A. (fl. 174 vol. VIII dos 364/32/2017 audiat la data de 04.10.2018) a declarat că recunoaşte săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, cu excepţia infracţiunii de constituire a unui infracţional organizat şi a celor două infracţiuni de şantaj.

- H. (fl. 181 vol. VIII dos 364/32/2017 audiat la data de 04.10.2018) a declarat că recunoaşte săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, cu excepţia infracţiunii de şantaj.

- R. (fl. 183 vol. VIII dos 364/32/2017 audiat la data de 04.10.2018) a declarat că recunoaşte săvârşirea faptei de aderare la un grup infracţional constituit de inculpaţii E., G. şi F., în partea recunoaşte faptele de deturnare a licitaţiilor şi neagă săvârşirea faptelor de şantaj, determinare la fals intelectual şi fals.

- F. (fl. 194 vol. VIII dos 364/32/2017 audiat la data de 04.10.2018) a declarat că recunoaşte săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, cu excepţia infracţiunii de şantaj.

- J. (fl. 195 vol. VIII dos 364/32/2017 audiat la data de 04.10.2018) a declarat că recunoaşte săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, cu excepţia infracţiunii de şantaj.

- O. (fl. 198-199 vol VIII dos 364/32/2017 audiat la data de 04.10.2018) a declarat că recunoaşte săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, nuanţând ulterior modul de implicare în comiterea acestora.

- L. (fl. 200 vol VIII dos 364/32/2017 audiat la data de 04.10.2018) a declarat că recunoaşte săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, cu excepţia infracţiunilor de de şantaj şi aderarea la un grup infracţional organizat.

- D. (fl. 202-203 vol VIII dos 364/32/2017 audiat la data de 04.10.2018) a declarat că recunoaşte săvârşirea a 4 infracţiuni de deturnare a licitaţiilor publice, respectiv:

- din data de 26.02.2015 dosar executare nr. x/2013 BBBBB.,

- din data de 25.05.2015 dosar executare nr. x/2013 X.,

- din data de 29.11.2015 dosar de executare nr. 419/2011 AA. şi

- din data de 22.08.2013 dosar executare 265/2012 QQQQQQ.

A mai declarat că nu recunoaşte săvârşirea celorlalte infracţiuni pentru care a fost trimis în judecată.

- F. (fl. 10-12 vol X dos 364/32/2017 audiat la data de 0.11.2018) a declarat că nu recunoaşte săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi determinare al fals intelectual, iar dintre cele 19 infracţiuni de deturnare a licitaţiilor publice le recunoaşte pe cele pe care le-a recunoscut şi în cursul urmăririi penale.

Cu titlul prealabil Curtea a constatat că pentru toate celelalte infracţiuni ce formează obiectul judecăţii în prezenta cauză s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale, detaliind termenele de prescripţie aplicabile, datele de la care a început a curge termenul de prescripţie şi datele la care acestea s-au împlinit cu ocazia analizării fiecărei licitaţii în parte.

Analiza existenţei elementelor de tipicitate a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor s-a făcut şi în raport de poziţia procesuală a acestora, respectiv dacă au solicitat continuarea procesului penal conform dispoziţiilor art. 18 C. pen., solicitând pronunţarea unei soluţii de achitare sau, dimpotrivă, au solicitat a se constata intervenită prescripţia răspunderii penale şi, pe cale de consecinţă, pronunţarea unei soluţii de încetare a procesului penal.

În această ultimă ipoteză, Curtea nu a mai analizat existenţa elementelor de tipicitate a infracţiunii, pronunţând direct soluţia de încetare a procesului penal, argumentele expuse cu ocazia analizării infracţiunii de grup infracţional prev. de art. 367 C. pen. reţinută în sarcina inculpatului A., la care face trimitere, menţinându-şi valabilitatea.

De asemenea, Curtea pentru faptele de deturnarea a licitaţiilor publice comise anterior datei de 01.02.2014, data intrării în vigoare a actualului C. pen., a pronunţat soluţie de achitare, întrucât fapta nu era prevăzută de legea penală, în legislaţia penală anterioară neexistând vreun text de incriminare, ca infracţiune, a acestei fapte.

1. Dosar de executare nr. 334/2012 înregistrat la V., licitaţie din data 05.07.2013

În actul de sesizare s-a reţinut că în baza titlului executoriu contract de credit ipotecar nr. x/18.06.2008 încheiat de RRRRRRRR. cu debitorii garanţi SSSSSSSS. şi TTTTTTTT., creditorul RRRRRRRR. a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorilor, fiind înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 la V. din mun. Bacău, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x nr. 110/B/17, jud. Bacău, imobilul fiind urmărit pentru o datorie în cuantum de 65.524,54 euro datorată creditorului de către debitori. Imobilul a fost evaluat la suma de 184.100 RON şi au fost organizate mai multe licitaţii publice în vederea adjudecării acestuia.

S-au prezentat la diferitele licitaţii publice organizate inculpatul D., inculpatul H. şi alte persoane care au oferit preţuri mai mici decât preţul de pornire a licitaţiei.

Creditorul RRRRRRRR. S.A. a comunicat de fiecare dată că nu este de acord cu adjudecarea imobilului sub un anumit preţ, stabilit iniţial la suma de 120.000 RON, iar ulterior la suma de 115.000 RON.

Preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 138.075 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 24.05.2013, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 05.07.2013.

Deşi cunoşteau poziţia creditorului, inculpatul A. şi suspectul MMMMMMM., fratele inculpatului D., au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire pentru a putea participa la licitaţia din data de 05.07.2013 şi au depus oferte de participare inserând aceeaşi sumă respectiv 100.000 RON.

Întrucât chiar în ziua licitaţiei la biroul executorului judecătoresc s-a înregistrat adresa nr. x prin care creditorul RRRRRRRR. a comunicat că nu este de acord cu adjudecarea imobilului sub preţul de 115.000 RON, inculpatul A. şi-a modificat oferta, menţionând faptul că oferă suma de 115.000 RON. Conform înţelegerii prealabile, suspectul MMMMMMM. nu a supralicitat şi chiar s-a retras, iar executorul judecătoresc l-a declarat adjudecatar pe inculpatul A..

Cunoscând suma minimă pentru care creditorul nu ar fi cerut suspendarea licitaţiei, inculpatul A. a reuşit să adjudece imobilul din mun. Bacău la acest preţ, în baza înţelegerii cu martorul MMMMMMM., a cărui prezenţă a fost determinată doar de interesul inculpatului A. de a adjudeca imobilul sub preţul de pornire.

Analizând recipisele depuse la dosarul de executare silită de către cei doi inculpaţi, Curtea a constatat faptul că sumele au fost consemnate la aceeaşi unitate KKKK. din mun. Bacău, la aceeaşi dată respectiv 05.07.2013, fiind eliberate recipisele de consemnare cu nr. 1 şi nr. 2.

Existenta unei înţelegeri prealabile între inculpatul A. şi suspectul MMMMMMM., în sensul denaturării preţului de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 110/B/17, jud. Bacău, rezultă din declaraţia inculpatului A., din faptul că au fost achitate cauţiunile în aceeaşi zi, la aceeaşi unitate bancară, oferta iniţială pentru imobil a fost identică, precum şi din faptul că inculpatul A. avea un interes comun cu inculpatul D., fratele suspectului MMMMMMM., în sensul participării la licitaţii publice şi adjudecării unor imobile executate silit.

Imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 110/B/17, jud. Bacău a fost vândut ulterior la data de 05.11.2013 cu suma de 28.000 euro, inculpatul A. realizând astfel un profit în cuantum de aproximativ 2.000 euro.

Prejudiciul creat de către inculpatul A. reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 23.075 RON.

Astfel, chiar dacă creditorul RRRRRRRR. S.A. a încasat suma minimă acceptată, acest fapt s-a realizat în cadrul unei licitaţii trucate. Ori în situaţia în care inculpatul A. nu ar fi avut o înţelegere prealabilă cu martorul MMMMMMM., iar acesta nu s-ar fi prezentat la licitaţie, pentru a putea adjudeca imobilul inculpatul A. ar fi fost obligat să achite preţul de pornire a licitaţiei conform dispoziţiilor legale în materie.

Curtea a constatat că această licitaţie a avut loc anterior datei de 01.02.2014, urmând a dispune o soluţie de achitare prin extragerea acestui act material din forma continuată a infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. reţinută în sarcina inculpatului A..

2. Dosar de executare nr. 615/2012, înregistrat la B.E.J. GG. din mun. Bacău, jud. Bacău., licitaţie din data de 11.03.2014.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea WW. S.A. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al B.E.J. GG., împotriva debitorilor LL. şi MM. din mun. Bacău, str. x nr. 6/B/8, jud. Bacău, iar executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor, respectiv apartament cu 2 camere, situat în mun. Bacău, str. x nr. 6/B/8, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 122.959,32 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuielile de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 136.600 RON, echivalentul a 31.000 euro şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 102.450 RON, echivalentul a 23.250 euro.

Astfel, la licitaţiile organizate în cadrul procedurii de executare silită au participat inculpaţii: G., D., ZZZZ., NNNNN. şi A.. Executarea silită a fost suspendată la cererea creditorului, fapt pentru care s-au organizat noi licitaţii în vederea adjudecării imobilului, ultima la data de 11.03.2014.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul A. s-a prezentat la licitaţia publică din data de 11.03.2014, după ce a achitat cauţiunea de 10 % din preţul de pornire a licitaţiei.

Înainte de începerea licitaţiei a constatat faptul că nu mai sunt prezenţi alţi licitatori, fapt care îl împiedica să adjudece imobilul sub preţul de pornire a licitaţiei. În acest sens, i-a cerut tatălui său, inculpatul M. să se prezinte la biroul executorului judecătoresc, acesta depunând suma de 2.400 euro, cu titlul de cauţiune. Executorul judecătoresc a acceptat participarea inculpatului M. la licitaţie, deşi conform prevederilor legale acesta era obligat să depună recipisa care atesta plata cauţiunii înainte de începerea licitaţiei, practica în materie fiind în sensul interdicţiei de a participa la licitaţie în caz contrar.

Inculpatul A. i-a comunicat inculpatului M. suma pe care să o ofere şi suma cu care el va adjudeca, fapt pentru care licitaţia care s-a desfăşurat la sediul executorului judecătoresc a fost una formală. Astfel inculpatul A. a oferit suma de 70.000 RON, iar inculpatul M. suma de 60.000 RON după care s-a retras, fiul său fiind declarat adjudecatar pentru suma de 70.000 RON.

Din actele identificate la locuinţa inculpatului A. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare şi din înscrisurile puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, rezultă faptul că la data de 13.08.2014 inculpatul a vândut imobilul adjudecat cu suma de 24.000 euro, peste preţul de pornire a licitaţiei din data de 11.03.2014, obţinând un profit de 8.126 euro.

Prejudiciul creat de către inculpaţii A. şi M. reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 66.600 RON.

Întrucât ambii inculpaţi au solicitat pronunţarea unei soluţii de încetare a procesului penal ca urmare a împlinirii termenului prescripţiei generale, Curtea a constatat că ultimul act material al infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., şi art. 35 alin. (1) C. pen. reţinute în sarcina inculpatului A. se a constatat ca fiind comis la data de 07.09.2016, iar ultimul act material al infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., şi art. 35 alin. (1) C. pen. reţinute în sarcina inculpatului M. a fost comis la data de 21.07.2016.

În concluzie, Curtea a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 07.09.2016 şi s-ar împlinit la data de 06.09.2021 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 06.11.2021 în cazul inculpatului A..

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul M. termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 21.07.2016 şi s-ar fi împlinit la data de 20.07.2021 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 20.09.2021.

În consecinţă, Curtea a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice şi împotriva inculpatului M. pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

3. Dosar de executare nr. 139/2013 înregistrat la ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 31.03.2014

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea UUUUUUUU. S.A., admisă prin încheierea din data de 18.03.2013, a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al ZZZ. împotriva debitorilor VVVVVVVV. şi WWWWWWWW. din mun. Bacău, str. x nr. 119/A/42, jud. Bacău, iar executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x nr. 119/A/42, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 33.681,04 RON, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 135.000 RON prin încheierea executorului judecătoresc din data de 11.07.2013 şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 101.250 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 07.03.2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 31.03.2014.

Inculpaţii D. şi H. s-au deplasat împreună la Agenţia nr. 3 Mărăşeşti a XXXXXXXX. situată în mun. Bacău str. x, jud. Bacău şi au depus sumele de bani reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Acest fapt rezultă din analiza recipiselor eliberate cu această ocazie şi care au aceeaşi serie şi numere consecutive, fiind emise în data de 31.03.2014 la orele 09:45:38 şi respectiv 09:48:48, deci la interval de 3 minute.

Cei doi inculpaţi au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul H. oferind suma de 38.000 RON, iar inculpatul D. suma de 41.000 RON. Sumele oferite de către cei doi inculpaţi nu reprezentau nici măcar 50% din preţul de pornire a licitaţiei şi nici 30% din preţul de evaluare a imobilului.

Au fost oferite sume derizorii doar pentru a crea ulterior aparenţa desfăşurării unei licitaţii corecte, deşi în fapt, ce doi inculpaţi cunoşteau cine va adjudeca imobilul, precum şi faptul că pentru a nu risca eventuale contestaţii la executare formulate de către creditor, preţul de adjudecare trebuia să fie apropiat de valoarea debitului, de altfel nu foarte mare.

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 31.03.2014, valoarea debitului actualizat a fost de 47.207,21 RON la care s-au adăugat cheltuielile de executare.

Curtea a reţinut că deşi inculpatul H. a licitat al doilea la fiecare strigare, după inculpatul D., nu a oferit niciodată o sumă mai mare decât acesta, fapt care este în contradicţie cu principiul unei licitaţii în care licitatorii cresc ofertele de preţ raportat la ofertele competitorilor şi nu la ofertele lor anterioare, şi relevă înţelegerea dintre cei doi.

Astfel, la prima strigare inculpatul D. a oferit suma de 41.000 RON, iar inculpatul H. suma de 38.000 RON, la a doua strigare inculpatul D. a oferit suma de 43.000 RON, iar inculpatul H. suma de 42.000 RON, iar la ultima strigare inculpatul D. a oferit suma de 51.000 RON, iar inculpatul H. s-a retras.

În condiţiile în care atât la prima strigare, cât şi la a doua strigare inculpatul H. a oferit sume mai mici, creşterea ofertei cu 1.000 RON şi respectiv 8.000 RON de către inculpatul D. nu-şi găseşte explicaţia decât în cazul unei licitaţii trucate, formale şi pentru care preţul de adjudecare era stabilit încă dinainte de începerea licitaţiei.

Preţul de adjudecare, reprezentând doar 50% din preţul de pornire a licitaţiei acoperea suma cuvenită creditorului şi cheltuielile de executare. Astfel toate părţile implicate erau satisfăcute, mai puţin debitorul care pentru o datorie de 47.000 RON îşi pierdea locuinţa evaluată la suma de 135.000 RON.

Inculpatul D. a fost declarat adjudecatar, însă conform prevederilor legale, debitorul are la dispoziţie un termen de 30 de zile de la data licitaţiei în care poate să-şi achite datoria şi cheltuielile de executare, rămânând proprietarul imobilului executat silit.

De acest termen a profitat debitorul VVVVVVVV. care a achitat debitul, iar inculpatul D. nu a mai reuşit să profite de activitatea infracţională desfăşurată împreună cu inculpatul H. la data de 31.03.2014.

Fiind audiaţi, inculpaţii au avut o atitudine nesinceră declarând că nu a existat nicio înţelegere între aceştia cu privire la preţul de adjudecare a imobilului la licitaţia din data de 31.03.2014.

Declaraţiile acestora sunt contrazise însă de materialul probator administrat în cauză, respectiv de înscrisurile din dosarul de executare silită, de modul în care s-a desfăşurat licitaţia, de faptul că inculpaţii s-au deplasat împreună la bancă şi de relaţia ulterioară existentă între cei doi inculpaţi şi care este reliefată de procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice.

Astfel, în cadrul unei discuţii telefonice purtate în data de 14.04.2016, inculpaţii D. şi H. discută despre o licitaţie aflată în desfăşurare la II., despre faptul că licitatorii nu vor să se înţeleagă deşi se cunosc şi despre faptul că totul s-a încheiat cu bine, în sensul că s-a ajuns la o înţelegere.

Mai mult, ambii inculpaţi au recunoscut în declaraţie faptul că în luna ianuarie 2015 inculpatul D. a avut nevoie de ajutorul inculpatului H. pentru a se deplasa la o licitaţie publică organizată în mun. Moineşti, din jud. Bacău.

De asemenea, listingul convorbirilor telefonice arată existenţa unor discuţii între cei doi inculpaţi la diferite perioade de timp.

Având în vedere materialul probator administrat în cauză referitor la această licitaţie, Curtea a constatat că sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen., însă s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, întrucât ultimul act material al infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice reţinute în sarcina inculpatului D. s-a constatat ca fiind comis la data de 01.09.2016, iar ultimul act material al infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice reţinute în sarcina inculpatului H. s-a constatat ca fiind comis la data de 07.09.2016.

În concluzie, Curtea a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 01.09.2016 şi s-ar împlinit la data de 31.08.2021 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 31.10.2021 în cazul inculpatului D..

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul H., termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 07.09.2016 şi s-ar împlinit la data de 06.09.2021 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 06.11.2021.

În consecinţă, Curtea a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului D. pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice şi împotriva inculpatului H. pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

4. Dosar de executare nr. 1781/2014 înregistrat la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti "QQQQQQ." din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 19.03.2015.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul YYYYYYYY. S.A., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2014 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti "QQQQQQ." împotriva debitorului ZZZZZZZZ. din mun. Bacău, str. x nr. 2/B/8, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu două camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 118/C/4, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 403.645,92 RON, reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 85.300 RON conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 63.975 RON.

Executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 19.03.2015.

La data de 17.03.2015, prin adresa nr. x, creditorul a comunicat executorului judecătoresc faptul că nu este de acord cu valorificarea bunului sub preţul de pornire a licitaţiei, aspect consemnat în procesul-verbal de licitaţie din data de 19.03.2015.

Întrucât inculpaţii din prezenta cauză se interesau în permanenţă la birourile executorilor judecătoreşti dacă se va ţine licitaţia, dacă se va suspenda şi din ce motiv, etc., inculpaţii A. şi K. au aflat despre pretenţiile creditorului din acest dosar de executare.

Cu toate acestea, au fost interesaţi de adjudecarea imobilului la un preţ cât mai apropiat de preţul de pornire a licitaţiei. Cei doi inculpaţi se cunoşteau foarte bine, inculpatul K. fiind cumnatul inculpatului D., celălalt lider al grupului infracţional.

Cei doi inculpaţi au depus înainte de începerea licitaţiei recipisele care atestau plata cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de preţ, cu aceeaşi valoare, respectiv 64.000 RON.

Din declaraţia inculpatului A. rezultă faptul că pentru a adjudeca imobilul cu un preţ apropiat preţului de pornire a licitaţiei, a ajuns la o înţelegere cu inculpatul K. care a primit suma de 600 euro pentru sprijinul acordat.

Din procesul-verbal de licitaţie întocmit de către executorul judecătoresc la data de 19.03.2015 rezultă faptul că licitaţia a pornit de la suma de 64.000 RON oferită de ambii licitatori, iar la a treia strigare inculpatul A. a oferit suma de 64.250 RON, iar inculpatul K. s-a retras.

Astfel, inculpatul A. a fost declarat adjudecatar pentru suma de 64.250 RON, sumă mai mare cu doar 250 RON decât preţul de pornire a licitaţiei.

Întrucât a fost admisă de către instanţa de judecată contestaţia formulată de către debitor, inculpatul A. nu a mai achitat diferenţa de preţ, imobilul fiind scos la licitaţie la un termen anterior şi adjudecat de o altă persoană pentru suma de 71.000 RON.

Cum inculpaţii A. şi K. nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, întrucât termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 25.05.2015 şi s-ar împlinit la data de 24.05.2020 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 24.06.2020. în cazul inculpatului K..

Privitor la inculpatul A., Curtea a făcut trimitere la cele reţinute la pct. B2 din prezentele considerente.

5. Dosar de executare nr. 63/2012 înregistrat la X. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, licitaţie din date de 20.05.2015.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea XXXXXXXX. S.A., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al X. împotriva debitorului S.C. AAAAAAAAA. S.R.L Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea garanţilor ipotecari şi fidejusori NN. şi OO. respectiv apartament cu trei camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 25/D/13, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 190.453,12 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi 15.239,60 RON cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 249.800 RON conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 187.350 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 08.04.2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 20.05.2014.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii D. şi H., au hotărât să participe împreună la licitaţia din data de 20.05.2015, preţul de adjudecare fiind stabilit în prealabil de către cei doi inculpaţi. Inculpatul H. a participat la licitaţia din data de 20.05.2015 în calitate de mandatar al cumnatei sale, martora PP., în baza procurii autentificate sub nr. x/02.04.2014 de către EEEEEEEE..

Inculpaţii D. şi H. s-au deplasat la Sucursala BBBBBBBBB. din mun. Piatra Neamţ şi au depus fiecare suma de 19.000 RON reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei.

Cei doi inculpaţi au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul H. oferind suma de 111.000 RON, iar inculpatul D. suma de 110.000 RON. Sumele oferite de către cei doi inculpaţi nu reprezentau nici măcar 50% din preţul de evaluare a imobilului şi doar 60% din preţul de pornire a licitaţiei.

Întrucât niciunul dintre licitatori nu a oferit preţul de pornire a licitaţiei, conform prevederilor legale executorul judecătoresc a reluat licitaţia de la cel mai mare preţ oferit respectiv suma de 111.000 RON.

La prima strigare ambii inculpaţi au oferit suma de 111.000 RON, după care la a doua strigare, inculpatul H. a oferit suma de 111.500 RON, iar inculpatul D. s-a retras.

Practic s-a licitat peste oferta iniţială doar suma de 500 RON, în condiţiile în care obiectul executării silite îl reprezenta un apartament cu trei camere evaluat la aproximativ 50.000 euro.

Inculpatul H. a fost declarat adjudecatar pentru suma de 111.500 RON echivalentul a 26.195 euro.

Martora PP. a intabulat în perioada următoare imobilul din mun. Bacău pe numele său, după care s-a hotărât subit să-l vândă întrucât nu i-a plăcut apartamentul.

În baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/11.09.2014 la CCCCCCCCC., martora a vândut cu suma de 157.900 RON imobilul din mun. Bacău, după definitivarea formalităţilor de intabulare suspectului MMMMMMM., fratele inculpatului D..

În dosarul de executare silită nr. x/2012 pus la dispoziţie de către executorul judecătoresc a fost identificată o solicitare a creditorului XXXXXXXX. doar pentru un termen anterior licitaţiei din data de 20.05.2014, în care preciza că nu este de acord cu adjudecarea imobilului sub preţul de pornire a licitaţiei.

Având în vedere relaţia apropiată a inculpaţilor D. şi A., aspectele pe care acesta din urmă le cunoaşte despre o licitaţie la care nu a participat, unele dintre aceste aspecte coroborându-se cu înscrisurile din dosarul de executare silită şi cu actul de vânzare cumpărare încheiat ulterior, modul de desfăşurare a licitaţiei şi transmiterea proprietăţii către un alt inculpat, imediat după îndeplinirea formalităţilor de intabulare, precum şi celelalte aspecte indicate la prezentarea dosarului de licitaţie nr. x/2013 al ZZZ. cu termen de licitaţie 31.03.2014 (cu două luni înainte), arată faptul că a existat o înţelegere prealabilă între inculpaţii D. şi H. în sensul denaturării preţului de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 25/D/13, jud. Bacău.

Deşi martora PP., cumnata inculpatului H. a precizat în prezenţa apărătorului ales că a fost interesată de achiziţionarea unui apartament cu ajutorul cumnatului său, faptul că l-a vândut fratelui inculpatului D., celălalt participant la licitaţie imediat după încheierea formalităţilor de intabulare, faptul că nu şi-a mai achiziţionat alt apartament până în prezent în baza aceleiaşi procuri de reprezentare, faptul că înscrisurile legate de vânzarea ulterioară a imobilului au fost identificate în locuinţa inculpatului H. şi relaţia de rudenie a martorei cu acest inculpat, arată că declaraţia acesteia este subiectivă şi nu se coroborează cu materialul probator administrat în cauză.

De altfel, analizând procesul-verbal de distribuire a sumelor rezultate din executarea silită a acestui imobil, s-a constatat faptul că XXXXXXXX. S.A. a încasat doar suma de 99.920 RON, diferenţa reprezentând-o cheltuielile de executare ale X.. Creditoarea a solicitat şi în anul 2016 continuarea executării silite faţă de garanţii ipotecari şi fidejusori NN. şi OO., în condiţiile în care fără a aduce îmbunătăţiri imobilului, inculpaţii H. şi D. l-au vândut pentru o sumă considerabilă suspectului MMMMMMM..

Fiind audiaţi, ambii inculpaţi au recunoscut deturnarea acestei licitaţii.

Cum inculpaţii D. şi H. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, dar s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. B3 din considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

6. Dosar de executare nr. 100/2012 înregistrat la QQ. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 19.09.2014

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea JJJJJJJ. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al QQ. împotriva debitorilor DDDDDDDDD. şi SS. din com. Măgura nr. 282, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în com. Măgura, jud. Bacău, respectiv teren arabil intravilan 1.035 m.p. şi locuinţă P+1, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 182.921,33 RON, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 204.000 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 153.000 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 19.08.2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 19.09.2014.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii L. şi H., au hotărât să participe împreună la licitaţia din data de 19.09.2014, preţul de adjudecare fiind stabilit în prealabil de către cei doi inculpaţi.

Inculpaţii L. şi H. s-au deplasat împreună la Agenţia Vasile Alecsandri a WW. situată în mun. Bacău şi au depus sumele de bani reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Acest fapt rezultă din analiza recipiselor de consemnare sumă în cont de consemnare executor, ambele fiind scrise de către aceeaşi persoană, respectiv de către inculpatul H..

Cei doi inculpaţi au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul H. oferind suma de 95.000 RON, iar inculpatul L. suma de 90.000 RON, oferte sub preţul de pornire a licitaţiei.

Inculpatul L. a participat la licitaţia din data de 19.09.2014 în calitate de mandatar al numitei TT., concubina sa, în baza procurii autentificate sub nr. x/02.07.2014 la DD..

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 19.09.2014, numita TT. prin mandatar L. a fost declarată adjudecatară pentru suma de 110.000 RON.

Deşi s-a constatat faptul că de la oferta iniţială cei doi licitatori au ridicat preţul, acest fapt nu se datorează unei licitaţii reale. Astfel, inculpaţii cunoşteau preţul minim acceptat de către creditor, fapt pentru care au depus oferte iniţiale cu valori mai mici pentru a crea ulterior aparenţa unei licitaţii reale prin creşterea preţului oferit. Inculpaţii cunoşteau încă dinainte de începerea licitaţiei care este preţul de adjudecare şi care dintre inculpaţi va adjudeca.

După adjudecare, cei doi inculpaţi s-au deplasat la locuinţa debitorului din dosar, numitul DDDDDDDDD., prezentându-se ca noii proprietari şi cerându-i acestuia să părăsească imobilul.

Debitorul a ajuns la o înţelegere cu aceştia, inculpatul L. oferindu-i o suprafaţă de teren pentru a prelua imobilul în bună stare de la debitor.

Inculpatul L. a recunoscut nuanţat săvârşirea infracţiunii, precizând faptul că martora TT. îşi dorea o casă, fapt pentru care l-a împuternicit să cumpere imobile pe numele său.

Inculpatul H. nu a recunoscut existenţa unei înţelegeri cu inculpatul L. cu privire la preţul de adjudecare şi persoana adjudecatarului, declaraţia sa necoroborându-se cu materialul probator administrat în cauză.

Astfel, cei doi inculpaţi sunt vechi prieteni şi au participat împreună la mai multe licitaţii publice, doar în anul 2016 având un număr mare de convorbiri telefonice, conform datelor puse la dispoziţie de către furnizorii de servicii.

Cei doi inculpaţi au participat şi la o licitaţie publică pentru un imobil din com. Hemeiuş, jud. Bacău în anul următor, abordând ulterior adjudecării debitorul în aceeaşi modalitate şi fiind înregistraţi cu telefonul mobil de către acesta.

Imobilul adjudecat în urma licitaţiei publice din data de 19.09.2014, a fost vândut în anul următor, debitorul părăsind imobilul în luna martie 2015 conform înţelegerii.

Inculpatul H. este cel care a intermediat vânzarea imobilului către martora EEEEEEEEE., fapt care arată că a avut un interes în momentul în care a participat la licitaţia publică din data de 19.09.2014, respectiv obţinerea unui profit la revânzarea imobilului.

Prejudiciul creat de către cei doi inculpaţi în urma deturnării licitaţiei publice din data de 19.09.2014, reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare este de 43.000 RON.

Conform contractului de vânzare cumpărare încheiat ulterior, numita TT. a primit suma de 191.000 RON, inculpaţii L. şi H. obţinând un profit de 81.000 RON.

Martora TT. a susţinut declaraţia inculpatului L. în sensul că îşi dorea o casă, fapt pentru care l-a împuternicit pe concubinul său să cumpere imobile, dar ulterior nu i-a mai plăcut imobilul din com. Măgura şi i-a cerut acestuia să-l vândă. Materialul probator administrat în cauză arată faptul că cei doi inculpaţi se ocupau cu achiziţionarea unor imobile executate silit şi revânzarea ulterioară a acestora, în vederea obţinerii unui profit, aspect pe care îl susţin chiar aceştia în înregistrarea depusă la dosarul cauzei de către martorul TTT..

Cum inculpaţii H. şi L. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. B3 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen cu privire la inculpatul H..

Ultima licitaţie publică la care a participat inculpatul L. s-a tinut la data de 09.06.2016, constituind ultimul act material al infracţiunii prev. de art. 246 C. pen.

În concluzie, Curtea a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 09.06.2016 şi s-ar împlinit la data de 08.06.2021 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 08.08.2021 în cazul inculpatului L..

În consecinţă, Curtea a încetat înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului L. pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice.

7. Dosar de executare nr. 222/2012 înregistrat la QQ. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, licitaţie din data de 21.11.2014.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea FFFFFFFFF., Sucursala Bucureşti a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al QQ. împotriva debitorilor UU. din com. Secuieni, sat Berbiceni, jud. Bacău şi VV. din com. Mărgineni, sat Baraţi, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv apartament cu 4 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 17/B/13, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 156.339,75 RON, reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 43.880 euro şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 32.910 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 21.10.2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 21.11.2014.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul A. i-a solicitat ajutorul mamei sale, martora NNNNNNN., pentru a-l însoţi la licitaţia din data de 21.11.2014.

Inculpatul A. şi martora NNNNNNN. s-au deplasat la Agenţia Pietricica a WW. S.A. din mun. Piatra Neamţ şi au depus fiecare suma de 3.500 EURO reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei.

Inculpatul A. şi mama sa au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul oferind suma de 20.000 euro, iar martora NNNNNNN. suma de 18.000 euro.

Suma inserată în oferta de participare de către martora NNNNNNN. i-a fost indicată de către inculpatul A., martora de altfel neavând nicio intenţie de a adjudeca imobilul, prezenţa acesteia fiind determinată exclusiv de dorinţa inculpatului A. de a adjudeca imobilul la preţul pe care îl doreşte.

Licitaţia care s-a desfăşurat la sediul executorului judecătoresc a fost una formală, inculpatul A. oferind suma de 22.000 euro, iar martora NNNNNNN. precizând că îşi menţine oferta iniţială.

Inculpatul A. a precizat cu ocazia audierii că de regulă trimitea înainte de licitaţie o ofertă către creditor, care dacă era acceptată se prezenta la licitaţie. Acest fapt explică creşterea ofertei iniţiale de 20.000 euro la 22.000 euro, sumă sub care creditorul nu ar fi fost de acord cu adjudecarea imobilului.

Curtea a arătat că, deşi inculpatul reuşea prin ofertele transmise înainte de licitaţie să afle care este suma minimă pentru care creditorul nu va cere suspendarea licitaţiei, acest fapt nu înseamnă că această sumă trebuia obţinută în baza unei înţelegeri prealabile între participanţi, fără a avea loc o licitaţie efectivă, atât creditorul cât şi debitorul fiind interesaţi ca în urma executării silite să se obţină un preţ cât mai mare în urma adjudecării imobilului.

Din actele identificate la locuinţa inculpatului A. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare şi din înscrisurile puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, rezultă faptul că la data de 18.03.2015 inculpatul a vândut imobilul adjudecat cu suma de 32.000 euro, sumă apropiată de preţul de pornire a licitaţiei din data de 21.11.2014, realizând un profit în cuantum de 10.000 euro.

Având în vedere că inculpatul A. nu a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestui inculpat, pentru considerentele arătate la pct. B2, la care a făcut trimitere.

8. Dosar de executare nr. 328/2012 înregistrat la GG., licitaţie din data de 30.04.2014

În baza titlului executoriu contract de credit overdraft nr. x/27.03.2007 încheiat de către WW. S.A. cu debitorii S.C. GGGGGGGGG. S.R.L. Bacău, XX. şi ZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, creditorul WW. S.A. a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorilor, fiind înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 la GG. din mun. Bacău, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor XX. şi ZZ. situat în mun. Bacău, str. x nr. 73/B/18, jud. Bacău, imobilul fiind urmărit pentru o datorie în cuantum de 20.499,10 RON datorată creditorului de către debitori.

Imobilul a fost evaluat la suma de 137.800 RON, echivalentul a 31.000 euro şi au fost organizate mai multe licitaţii publice în vederea adjudecării acestuia. Conform prevederilor legale, preţul de pornire a licitaţiei a fost redus cu 25%, fiind stabilit la suma de 103.350 RON, echivalentul a 23.475 euro.

Analizând înscrisurile existente în dosarul de executare silită se a constatat faptul că imobilul a prezentat interes pentru inculpaţii D. şi A., liderii grupării infracţionale.

Fiind interesaţi de adjudecarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii A. şi D. s-au deplasat în data de 30.04.2014 la biroul executorului judecătoresc, unde au depus recipisele care atestau plata cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de participare.

Cei doi inculpaţi au oferit aceeaşi sumă, respectiv 60.000 RON, mult sub preţul de pornire a licitaţiei şi mai puţin de jumătate din preţul de evaluare.

Licitaţia care a avut loc în acest dosar la data de 30.04.2014 a fost una formală, cei doi inculpaţi stabilind înainte de începerea acesteia cine va adjudeca şi cu ce sumă. Astfel, la prima strigare cei doi inculpaţi şi-au menţinut ofertele iniţiale, iar la a doua strigare inculpatul D. a oferit încă 100 RON, inculpatul A. înţelegând să se retragă.

Inculpatul D. a fost declarat adjudecatar pentru suma de 60.100 RON. Conform înscrisurilor puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, la data de 29.07.2015 inculpatul a vândut imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 73/B/18, jud. Bacău cu suma de 100.000 RON, obţinând astfel un profit de 39.900 RON.

Existenţa unei înţelegeri prealabile între cei doi inculpaţi în data de 30.04.2014 în sensul denaturării preţului de pornire a licitaţiei organizată de GG. rezultă din modul de desfăşurare a licitaţiei, din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi în perioada în care au fost supravegheaţi precum şi din declaraţiile acestora.

Mai mult, se a constatat faptul că la termenul de licitaţie din data de 25.03.2014 inculpatul D. s-a deplasat împreună cu inculpatul H., aspect care rezultă din faptul că recipisele acestora au fost eliberate de aceeaşi sucursală din mun. Bacău la interval de 3 minute. La acest termen, inculpatul D. a depus o ofertă de 65.000 RON, iar inculpaţii H. şi A. nu au mai depus oferte, întrucât creditorul a solicitat suspendarea licitaţiei.

Ori, este evident faptul că, în condiţiile în care cu o lună de zile înainte ar fi oferit suma de 65.000 RON, iar la termenul din data de 30.04.2014 a oferit aceeaşi sumă de bani cu inculpatul A., cu 5.000 RON mai mică, adjudecând pentru o diferenţă de 100 RON, cei doi inculpaţi au ajuns la o înţelegere.

Cum inculpatul D. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit şi împotriva acestui inculpat, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct B3 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

9. Dosar de executare nr. 28/E/2012 înregistrat la AAA. din mun. Moineşti, jud. Bacău, licitaţie din data de 16.02.2015

În baza cererii de executare silită formulată de creditoarea NNNN.. S.A. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al B.E.J. AAA., împotriva debitorului BBB., din mun. Bacău, str. x nr. 76/A/17, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Bacău, str. x nr. 53/A/9, jud. Bacău, respectiv apartament cu 2 camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 143.719 RON, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 91.530 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 68.648 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 12.01.2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie, pentru data de 16.02.2015, precizând în publicaţie faptul că ofertele participanţilor vor fi depuse la sediul executorului judecătoresc cu cel puţin o zi înainte de începerea licitaţiei, respectiv în data de 13.02.2015 orele 12:00 (licitaţia urma să aibă loc luni 16.02.2015).

Din datele solicitate administratorului site-ului unej.ro, rezultă faptul că publicaţia de vânzare a fost încărcată pe site în data de 13.02.2016, în jurul orelor 11. Ori, în condiţiile în care principalul mod de luare la cunoştinţă despre organizarea unei licitaţii publice este vizitarea acestui site, eventualele persoane interesate nu aveau timpul fizic pentru a achita cauţiunea de 10% la bancă şi de a depune până la orele 12:00 ofertele la biroul executorului judecătoresc.

Acest fapt a fost observat şi de inculpaţii D. şi A., care au sunat fiecare la biroul executorului judecătoresc pentru a cere explicaţii.

Din declaraţiile celor doi inculpaţi rezultă faptul că executorul judecătoresc a acceptat ca inculpaţii să se prezinte în ziua licitaţiei pentru a adjudeca imobilul executat silit.

În dimineaţa zilei de 16.02.2015, inculpatul D. i-a solicitat inculpatului H. să-l însoţească în mun. Moineşti pentru a participa la licitaţia organizată la B.E.J. AAA..

Cei doi inculpaţi s-au deplasat cu autoturismul inculpatului H., iar la sediul executorului judecătoresc s-au întâlnit cu inculpaţii A. şi GGG., interesaţi şi aceştia de adjudecarea imobilului.

Întrucât termenul pentru depunerea ofertelor şi a recipiselor de consemnare şi chiar ora la care trebuia să aibă loc licitaţia trecuseră, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie în aceeaşi zi la orele 15:00, fără a mai realiza publicitatea prevăzută de lege.

Cei patru inculpaţi au discutat în prealabil şi conform declaraţiilor inculpaţilor A. şi D. "au dat cu banul" pentru a stabili cine să adjudece. Întrucât inculpatul A. a câştigat, inculpaţii D. şi H. au hotărât să se retragă şi să nu mai participe la licitaţie.

Inculpatul A. a acţionat conform înţelegerii avute cu inculpatul GGG., care a achitat cauţiunea la bancă şi a depus oferta, participând singur la licitaţie şi adjudecând imobilul cu suma de 68.900 RON.

La data de 26.03.2015, inculpatul GGG. a vândut imobilul adjudecat cu suma de 21.000 euro, realizând împreună cu inculpatul A. un profit în cuantum de 23.500 RON.

Inculpaţii A. şi H. au recunoscut fapta.

Inculpatul GGG. a fost judecat definitiv în dosarul nr. x/2017 în care a fost condamnat urmare a solicitării inculpatului de a fi judecat potrivit procedurii recunoaşterii vinovăţiei.

Cum inculpaţii D. şi H. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. B3 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen cu privire la ambii inculpaţi.

10. Dosar de executare nr. 687/2012, înregistrat la B.E.J. GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 17.02.2015,

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea HHHHHHHHH. din com. Cleja, sat Cleja, jud. Bacău a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al GG. împotriva debitorului CCC. din mun. Bacău, str. x nr. 33/C/41, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu 3 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 33/C/41, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 68.254,45 RON, reprezentând sultă, cheltuieli de judecată şi cheltuielile de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 131.448 RON, echivalentul a 30.000 euro şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 98.586 RON, echivalentul a 22.500 euro.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul A. s-a deplasat împreună cu tatăl său, inculpatul M. la Sucursala BBBBBBBBB., unde la data de 16.02.2015 au achitat cauţiunea de 10 % din preţul de pornire a licitaţiei.

Ulterior, conform înţelegerii s-au prezentat în data de 17.02.2015 la sediul executorului judecătoresc şi au depus recipisele şi ofertele de participare, inculpatul A., consemnând suma de 49.000 RON, iar inculpatul M. suma de 50.000 RON.

Inculpaţii au stabilit ca acest imobil să fie adjudecat pe numele inculpatului M., cu suma oferită iniţial, fapt pentru care licitaţia care s-a desfăşurat la sediul executorului judecătoresc a fost una formală. Astfel inculpatul A. a oferit suma de 49.000 RON după care s-a retras, iar inculpatul M. şi-a menţinut oferta iniţială de 50.000 RON, fiind declarat adjudecatar.

Existenţa înţelegerii prealabile între cei doi inculpaţi cu privire la preţul de adjudecare rezultă din declaraţiile acestora, din monitorizările intruzive efectuate în cauză în perioada 2015 -2016, dar şi din înscrisurile aflate la dosarul de executare silită.

Astfel, la un termen anterior, la care a participat împreună cu o altă persoană, inculpatul A. oferise suma de 60.000 RON, fapt care arată că în înţelegere cu tatăl său a denaturat preţul de adjudecare la termenul următor.

Din actele identificate la locuinţa inculpatului A. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare şi din înscrisurile puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, rezultă faptul că la data de 04.05.2015, inculpatul M. a vândut imobilul adjudecat cu suma de 99.446 RON, obţinând un profit de 49.446 RON.

Prejudiciul creat de către inculpaţii A. şi M. reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 48.586 RON.

Cum inculpaţii A. şi M. nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată făcând trimitere la cele expuse la pct B2.

11. Dosar de executare nr. 49/2012 înregistrat la V. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 30.04.2015

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea KKKK. S.A., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al B.E.J. V., împotriva debitorilor garanţi DDD. şi FFF., din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/3, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor, situat în mun. Bacău, str. x nr. 26/A/3, jud. Bacău, respectiv un apartament cu trei camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 28.018 euro şi cheltuieli de executare în cuantum de 6.842 RON.

Imobilul a fost evaluat iniţial la suma de 37.386 euro şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, executorul judecătoresc a dispus o nouă evaluare a imobilului, valoarea de circulaţie fiind stabilită la suma de 34.100 euro. Preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 25.575 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 02.03.2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 30.04.2015.

Mai mulţi inculpaţi din prezenta cauză au fost interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, oferind chiar preţul de pornire a licitaţiei.

Astfel, inculpaţii: A., GGG., M., D., K. şi O., au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare.

Inculpaţii D., K. şi M. au oferit suma de 25.575 euro, inculpatul A. a oferit suma de 25.600 euro, inculpatul GGG. a oferit suma de 26.000 euro, iar inculpatul O. a oferit suma de 23.000 euro.

Inculpatul O. a participat la licitaţia publică din data de 30.04.2015, în calitate de mandatar al inculpatului Q., tatăl inculpatului Q., în baza procurii autentificate sub nr. x/30.04.2015 la B.I.N. EEEEEEEE..

Din procesul-verbal de licitaţie întocmit de către executorul judecătoresc rezultă faptul că la cea de a doua strigare toţi licitatorii au oferit suma de 26.300, cu excepţia inculpatului A., care a oferit suma de 26.250 euro.

La cea de a treia strigare, toţi participanţii la licitaţie se retrag, cu excepţia inculpatului GGG., care a oferit încă 100 euro, adjudecând imobilul cu suma de 26.400 euro.

Rezultă aşadar că deşi toţi participanţii aveau şanse să adjudece imobilul după cea de a doua strigare, cel puţin în pauza dintre strigări, s-a ajuns la o înţelegere între toţi inculpaţii cu privire la cine să adjudece şi cu ce preţ, la cea de a trei strigare inculpaţii: K., D., A. şi O. retrăgându-se în bloc, rămânând doar inculpatul GGG..

Din monitorizările intruzive efectuate în perioada 2015-2016 şi din rulajele de cont existente la dosarul cauzei rezultă cu certitudine faptul că inculpaţii: A., M. şi GGG. au avut o înţelegere prealabilă cu privire la preţul de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 26/A/3, jud. Bacău.

Astfel, inculpaţii A. şi GGG. au participat împreună cu sume de bani pentru adjudecarea imobilului, împărţind ulterior profitul rezultat din vânzarea ulterioară a apartamentului.

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultă faptul că imobilul a fost vândut la data de 11.09.2015 cu suma de 33.000 euro, preţ apropiat de evaluarea efectuată în dosarul de executare silită, inculpaţii A. şi GGG. realizând un profit în cuantum de 6.600 euro.

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii D. şi K., aşa cum am arătat anterior sunt rude, au participat împreună şi la alte licitaţii, ofertele de participare la licitaţie au numere consecutive, fapt care conduce la concluzia că aceştia aveau acelaşi interes la licitaţia din data de 30.04.2015.

Inculpatul O. a fost membru al grupării conduse de către inculpatul E., însă îi cunoştea pe ceilalţi licitatori, în special pe inculpaţii A. şi D., cu care s-a mai întâlnit la licitaţii publice.

Astfel, din declaraţiile inculpatului A. şi ale inculpatului D. rezultă faptul că la licitaţia organizată în dosar nr. x/2013 al X. la care a participat şi inculpatul O., s-a ajuns la o înţelegere între participanţi, fiecare licitator primind o sumă de bani de la inculpatul ZZZZ., pentru ca acesta să adjudece imobilul la un preţ avantajos.

Deşi inculpatul invocă faptul că el a licitat până la suma maximă comunicată de către mandant, faptul că s-a retras într-un moment în care oferise aceeaşi sumă ca toţi ceilalţi licitatori, arată că şi acesta a luat parte la înţelegerea care a avut loc între participanţi în data de 30.04.2015.

Legătura dintre inculpaţii A. şi D., a fost prezentată mai sus, cu ocazia analizării infracţiunii de constituire a unui grup infracţional de către cei doi inculpaţi.

Inculpatul GGG. a fost judecat definitiv în dosarul nr. x/2017 în care a fost condamnat urmare a solicitării inculpatului de a fi judecat potrivit procedurii recunoaşterii vinovăţiei.

Inculpaţii A. şi M. au recunoscut săvârşirea faptei.

Având în vedere că inculpaţii A., M., O. şi K. nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestor inculpaţi.

Privitor la inculpatul O., Curtea a constatat că, ultimul act material al infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., şi art. 35 alin. (1) C. pen. reţinute în sarcina inculpatului O. s-a constatat ca fiind comis la data de 07.10.2015.

În concluzie, Curtea a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 07.10.2015 şi s-ar împlinit la data de 06.10.2020 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 06.12.2020 în cazul inculpatului O..

În fine, cum inculpatul D. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, constatând că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct B3 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

12. Dosar de executare nr. 446/2012 înregistrat la HHH. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 10.03.2015

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea XXXXXXXX. S.A., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012, al B.E.J. HHH., împotriva debitoarelor III. şi JJJ. din mun. Bacău, str. x nr. 88/B/17, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarelor respectiv apartament cu trei camere, situat în mun. Bacău, str. x nr. 88/B/17, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 159.459,23 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi 3.263 RON cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 151.100 RON, conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 113.325 RON.

După reducerea preţului de pornire a licitaţiei cu 25%, mai mulţi inculpaţi din prezenta cauză s-au arătat interesaţi de acest imobil.

Pe parcursul derulării procedurii de executare silită, cu ocazia organizării unor licitaţii publice au depus oferte inculpaţii A. şi F., primul oferind chiar suma de 100.000 RON cu care a fost adjudecat imobilul la un termen ulterior.

Executorul a consemnat în procesele-verbale de licitaţie faptul că nu au fost depuse oferte la dosarul cauzei, deşi aşa cum am arătat au fost inculpaţi care au procedat în acest sens, suspendând de fiecare dată licitaţia publică.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 05.02.2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 10.03.2015, consemnând în procesul-verbal de licitaţie din data de 04.02.2015 faptul că nu au fost depuse oferte scrise, deşi la dosarul de executare silită este înregistrată oferta inculpatului A. din data de 26.01.2015 pentru suma de 100.000 RON.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii D. şi cumnatul său inculpatul K., au hotărât să participe împreună la licitaţia din data de 10.03.2015, preţul de adjudecare fiind stabilit în prealabil de către cei doi inculpaţi.

Inculpaţii D. şi K. s-au deplasat la sediul WW. din mun. Bacău şi au depus fiecare suma de 11.400 RON reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Conform extrasului de cont depus la dosarul cauzei de către executorul judecătoresc, depunerile în cont sunt consecutive.

Cei doi inculpaţi au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul K. oferind suma de 100.000 RON, iar inculpatul D. suma de 88.000, sub preţul de pornire a licitaţiei.

Întrucât niciunul dintre licitatori nu a oferit preţul de pornire a licitaţiei, conform prevederilor legale executorul judecătoresc ar fi trebuit să înceapă licitaţia de la cel mai mare preţ oferit, respectiv suma de 100.000 RON.

Cu toate acestea, la prima strigare inculpatul D. a oferit suma de 88.000 RON, iar inculpatul K. a oferit suma de 90.000 RON, deşi aşa cum am arătat mai sus în oferta depusă pentru a participare a consemnat faptul că oferă suma de 100.000 RON.

Au mai fost efectuate două strigări, la ultima inculpatul D. oferind suma de 96.000 RON, iar inculpatul K. suma de 100.000 RON, fiind declarat adjudecatar.

Practic nu s-a licitat nicio sumă de bani peste oferta iniţială a inculpatului K., licitaţia fiind una formală, cei doi inculpaţi stabilind încă dinainte de începerea licitaţiei cine va adjudeca şi cu ce sumă.

Fiind audiaţi, cei doi inculpaţi au avut o atitudine nesinceră declarând fiecare că nu a avut nicio înţelegere cu cumnatul său şi au participat la licitaţii fără a avea cunoştinţă de prezenţa celuilalt.

Declaraţiile acestora nu se coroborează cu materialul probator administrat în cauză, respectiv înscrisurile din dosarul de executare silită, care arată modalitatea în care s-a desfăşurat licitaţia publică din data de 10.03.2015, precum şi cu înscrisurile din celelalte dosare de executare silită în cadrul cărora cei doi inculpaţi au participat împreună la licitaţiile publice organizate. Astfel, din declaraţiile inculpatului A. şi chiar ale inculpatului D. rezultă faptul că la licitaţia organizată în dosar nr. x/2013 al X. la care a participat şi K. s-a ajuns la o înţelegere între participanţi, fiecare licitator primind o sumă de bani de la inculpatul ZZZZ..

Cum inculpatul K. nu a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpat pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen., făcând trimitere la pct. B4 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen .

Cum inculpatul D. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus şi faţă de acest inculpat încetarea procesului penal urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. B3 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

13. Dosar de executare nr. 1026/2013 înregistrat la X. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, licitaţie din data de 22.04.2015.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul IIIIIIIII. S.A., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al X. împotriva debitorului ipotecar KKK. din mun. Bacău, str. x nr. 18/A/10, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu două camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 18/A/10, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 60.969,04 CHF şi 737,45 RON, reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare în cuantum de 11.632,36 RON.

Imobilul a fost evaluat iniţial la suma de 31.000 euro conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia mai multor licitaţii publice organizate s-a dispus o nouă evaluare, fiind stabilită suma de 26.500 euro, echivalentul a 116.833,20 RON. La licitaţia organizată în data de 16.03.2015 nu s-a prezentat nicio persoană interesată, fapt pentru care a fost stabilit un nou termen pentru data de 22.04.2015, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil fiind redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 87.624,90 RON fără TVA.

La data de 22.04.2015, inculpatul D. şi cumnatul său, inculpatul K. s-au deplasat la Sucursala BBBBBBBBB. din mun. Piatra Neamţ unde au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Recipisele de consemnare eliberate de către unitatea bancară au numere consecutive, fapt care arată că cei doi inculpaţi s-au deplasat împreună din mun. Bacău pentru a participa în mun. Piatra Neamţ la licitaţia publică organizată în dosar nr. x/2013 al X..

Inculpaţii au depus împreună cu recipisele şi ofertele de participare la licitaţie, inculpatul D. oferind suma de 75.000 RON, iar inculpatul K. suma de 78.000 RON pentru imobilul executat silit, ambele oferte fiind sub preţul de pornire a licitaţiei.

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 22.04.2015, inculpatul K. a fost declarat adjudecatar pentru suma de 80.200 RON, sumă acceptată de către reprezentantul creditorului prezent la licitaţie.

Acesta însă nu putea avea cunoştinţă despre faptul că cei doi inculpaţi sunt în înţelegere cu privire la adjudecarea imobilului sub preţul de pornire şi cu privire la cine să adjudece.

Inculpatul K. nu recunoaşte faptul că ar fi fost în înţelegere cu cumnatul său D., iar acesta din urmă a declarat faptul că în situaţia în care se întâlnea cu inculpatul K. la licitaţii şi acesta dorea să adjudece imobilul el nu oferea un preţ mai mare decât cel oferit de către cumnatul său.

Legăturile de rudenie dintre cei doi inculpaţi, modul în care s-au desfăşurat alte licitaţii publice care fac obiectul prezentei cauze şi la care au participat cei doi inculpaţi, declaraţiile inculpaţilor A. şi D. care confirmă faptul că au ajuns la înţelegere cu inculpatul K. cu ocazia participării la alte licitaţii publice, faptul că inculpaţii au ajuns în acelaşi timp în mun. Piatra Neamţ la Sucursala BBBBBBBBB., arată faptul că aceştia au fost în înţelegere cu scopul denaturării preţului de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 18/A/10, jud. Bacău.

După licitaţia din data de 22.04.2015, inculpatul K. a fost interesat să vândă imobilul adjudecat deşi încă nu achitase diferenţa de preţ şi nu fusese eliberat actul de adjudecare.

Martora KKKKKKKK. a dat un anunţ în ziar prin care se arăta interesată de cumpărarea unui imobil în mun. Bacău, fiind contactată telefonic de către inculpatul K..

Acesta i-a descris imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 18/A/10, jud. Bacău şi i-a prezentat martorei locaţia acestuia fără a avea acces în interior. K. i-a precizat martorei că acest imobil ar fi scos la licitaţie şi dacă este interesată poate el să participe la licitaţia publică în baza unei procuri.

Martora i-a achitat inculpatului suma de 2.000 euro cu ocazia încheierii procurii autentificate sub nr. x/29.04.2015 la JJJJJJJJJ., prin care îl împuternicea să cumpere un imobil situat în mun. Bacău, iar, ulterior, s-a întâlnit cu inculpatul care i-a transmis faptul că a adjudecat apartamentul cu suma de 19.000 euro, însă pentru ajutorul său i-a solicitat martorei plata sumei de 20.000 euro. Deşi a ezitat i-a achitat inculpatului suma de 20.000 euro, acesta primind în total suma de 22.000 euro.

Din această sumă, inculpatul K. a virat în contul executorului judecătoresc X. suma de 71.410 RON reprezentând diferenţa pentru preţul de adjudecare.

Pentru a nu achita taxele notariale şi impozitul unei tranzacţii imobiliare care ar fi trebuit încheiată între inculpat şi martoră, K. a depus o cerere în data de 29.04.2015 la X., solicitându-i acestuia ca actul de adjudecare să fie emis pe numele martorei.

Inculpatul şi-a motivat solicitarea prin faptul că martora i-ar fi avansat cauţiunea pentru participarea la licitaţie şi a depus în susţinerea cererii procura din data de 29.04.2015.

Deşi conform prevederilor art. 510 alin. (1) şi art. 516 din C. proc. civ. în vigoare la momentul începerii executării silite, executorul judecătoresc era obligat să declare adjudecatar persoana care a participat la licitaţia din data de 22.04.2015 şi care a oferit cel mai mare preţ, iar procura pentru inculpat fusese eliberată la 7 zile după licitaţie, inculpatul X. a consemnat în fals cu ocazia întocmirii actului de adjudecare din data de 14.05.2015 faptul că inculpatul K. ar fi avut calitatea de procurator al martorei KKKKKKKK. la data la care a avut loc licitaţia din dosar nr. x/2013. Inculpatul X. a consemnat în actul de adjudecare faptul că martora a adjudecat imobilul prin procurator K. în baza procurii notariale autentificată în data de 29.04.2015, ulterior datei la care a avut loc licitaţia.

Ori, conform dispoziţiilor legale în materie inculpatul K. trebuia declarat adjudecatar, iar transmiterea proprietăţii către martora KKKKKKKK. prin încheierea unui contract de vânzare cumpărare la notariat ar fi generat obligaţii de plată către bugetul de stat pentru inculpatul K..

Astfel, din adresa nr. x/21.11.2016 a Camerei Notarilor Publici Bacău rezultă faptul că suma minimă pentru care se calcula impozit şi taxe notariale la vânzarea unui imobil din categoria celui din mun. Bacău, str. x nr. 18/A/10, jud. Bacău pentru anul 2015 era de 27.800 euro, iar impozitul aferent tranzacţiei în cuantum de 3% conform prevederilor legale respectiv art. 77¹ din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, ar fi fost în sumă de 3.752 RON.

Prin declararea în fals ca adjudecatar a numitei KKKKKKKK. prin procurator K., inculpatul K. s-a sustras de la plata impozitului aferent tranzacţiei imobiliare, iar inculpatul X. în calitate de executor judecătoresc l-a ajutat în ascunderea sursei impozabile.

Este cert faptul că între inculpatul K. şi martora KKKKKKKK. a avut loc o vânzare a imobilului, la momentul primirii avansului de 2.000 euro licitaţia fiind deja organizată, martora neavând cunoştinţă despre acest lucru.

Inculpatul K. a realizat un profit de 16.490 RON echivalentul a 3.752 euro, prin transmiterea proprietăţii către numita KKKKKKKK..

Fiind audiaţi în cauză, inculpaţii K. şi X. nu au recunoscut săvârşirea infracţiunilor.

Aceeaşi soluţie de încetare a procesului penal se a dispus şi pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 C. pen., pentru care legea prevede tot o pedeapsă cu închisoare de la 1 la 5 ani, termenul de prescripţie fiind tot de 5 ani conform art. 154 alin. (1) lit d C. pen., şi a început a curge la data de 14.05.2015 şi s-ar fi împlinit la data de 13.05.2020, dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 13.07.2020.

Privitor la infracţiunea de evaziune fiscală, Curtea a constatat că inculpatul K. nu a solicitat continuarea procesului penal astfel încât a dispus o soluţie de încetare a procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie generală.

Curtea a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 8 ani a început a curge la data de 14.05.2015 şi s-ar împlinit la data de 13.05.2023 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 13.07.2023 în cazul inculpatului K..

Solicitarea inculpatului K. în ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscala prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, de a se dispune aplicarea unei sancţiuni administrative în raport de prev. art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2015, înţelegând sa invoce legea penala mai favorabila ca fiind cea de la momentul faptei, când nu era reglementata plata suplimentarea cu încă 20% a prejudiciului, aceasta chestiune fiind reglementata abia din 01.04.2021 odată cu intrarea în vigoare a legii nr. 55/2021, nu are suport legal, întrucât, dacă până la data de 4.04.2021, inculpatul achita prejudiciul, ce era mai mic de 50 000 Euro se aplica pedeapsa amenzii. Ulterior datei de 04.04.2021, se poate dispune o soluţie de încetare a procesului penal întrucât există o cauză de nepedepsire dacă se achită prejudiciul majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral,

Cum inculpatul K. nu a achitat prejudiciul în cuantum de 3752 RON, majorat cu 20% din baza de calcul, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului K. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin 1 lit. a) din Legea nr. 241/2005 întrucât a intervenit prescripţia răsputerii penale.

Întrucât inculpatul X. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus şi în privinţa acestuia o soluţie de încetare a procesului penal pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 48 C. pen. rap la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, întrucât a intervenit prescripţia răsputerii penale.

În ceea ce priveşte infracţiunea de fals intelectual, Curtea a constatat că apărările inculpatului X. sunt neîntemeiate.

Inculpatul X. a precizat că la data licitaţiei, numitul K. i-a adus la cunoştinţa verbal că acţionează în numele unei doamne, urmând să depună ulterior procura specială de reprezentare, aspect confirmat de către acesta prin declaraţia pe care a dat-o în faţa instanţei de judecată.

Tot la aceeaşi dată în 22. 04. 2015 s-a depus spre consemnare de către numitul K. ca şi cauţiune participare licitaţie suma de 2000 de euro conform Recipisei de consemnare nr. x la BBBBBBBBB., iar ca urmare a schimbului valutar al acestei sume s-a depus suma de 8790 RON conform Recipisei de consemnare nr. x la aceeaşi instituţie bancară. Faptul că această sumă de bani a fost remisa numitului K. pentru participare la licitaţia publică la care ne raportăm este confirmat chiar de către numită KKKKKKKK. în declaraţia din data de 18.11.2016 pe care aceasta a dat-o în cursul urmăririi penale "i-am dat lui K. suma de 2000 de euro, bani cu care acesta mi-a spus că trebuie să participe la licitaţie" cât şi prin declaraţia din data de 23.08.2022 în faţa instanţei de judecată "nu mai ştiu exact când, înainte sau după licitaţie, i-am dat inculpatului K. suma de 1000-2000 de euro, urmând ca diferenţa de preţ să o achit până la întocmirea actelor, sfârşitul lunii aprilie 2015".

La data de 29.04.2015 numitul K. s-a prezentat la sediul X. şi i-a adus la cunoştinţă în scris ceea ce îmi declarase verbal în data de 22.04.2015, respectiv că a acţionat în numele numitei KKKKKKKK. în calitate de mandatar şi că suma pe care a avansat-o ca şi cauţiune de 2000 de euro i-a fost înmânată de această doamnă şi îmi solicita că actul de adjudecare să fie întocmit pe numele adjudecatarului de drept, respective pe numele doamnei KKKKKKKK. şi că va depune diferenţa de preţ pe care a încasat-o de la doamna KKKKKKKK. în contul de consemnaţiuni. De asemenea, cu acea ocazie a anexat la cererea, depusă şi procura în original "Procura Specială"autentificata prin încheierea nr. 319 din 29.04.2015 de către BNP JJJJJJJJJ., prin care doamna KKKKKKKK. l-a împuternicit pe numitul K. să cumpere un imobil-apartament situate în municipiul Bacău, judeţul Bacău.

Urmare a achitării diferenţei de preţ în cuantum de 71.410 RON prin consemnare de către K. la BBBBBBBBB. conform recipisei nr. x din 29.04.2015 a întocmit Actul de adjudecare în data de 14.05.2015 prin care a atestat în mod real în baza celor aduse la cunoştinţa atât verbal cât şi în scris de numitul K. cât şi a documentelor la care a făcut anterior referire faptul că imobilul din Bacău, Aleea x, jud. Bacău a fost adjudecat de către doamna KKKKKKKK. prin procurator K..

Având în vedere ca executarea silită a imobilului ce a făcut obiectul dosarului de executare nr. 1026/2013 a fost guvernată de dispoziţiile C. proc. civ. vechi în care nu se prevedea expres o obligaţie pentru mandatar de a prezenta o procura specială la participarea la licitaţia publică, spre deosebire de prevederile art. 843 din C. proc. civ. nou, dar care nu avea aplicabilitate pentru executările silite începute sub imperiul vechiul C. proc. civ. cum este cea din prezenţa speţa, a considerat ia acel moment, având în vedere că eram la a 7-a încercare de valorificare a imobilului respectiv, că numitul K. a acţionat în data de 22.04.2015 în baza mandatului verbal (art. 1532 şi urm. Din C. civ. vechi) al doamnei KKKKKKKK., aspect ratificat de aceasta prin procura specială din 29.04.2015 şi în baza celor aduse la cunoştinţa atât verbal cât şi în scris de către părţi şi-a asumat această decizie de a atesta prin actul de adjudecare întocmit în data de 14.05.2015 ca adjudecatar este doamna KKKKKKKK., aceasta fiind şi realitatea obiectivă şi juridică de la acel moment de care nu puteam să fac abstracţie.

Contrar celor susţinute de inculpat, Curtea a constatat că erau mai multe dispoziţii în vigoare la data licitaţiei care prevedeau expres o obligaţie pentru mandatar de a prezenta o procura specială la participarea la licitaţia publică, respectiv art. 1301 noul C. pen..rciv. (în vigoare începând cu data de 15.02.2013), ce reglementează forma împuternicirii în cazul reprezentării, art. 10¹ din Legea nr. 114/1996, în vigoare la data licitaţiei.

În consecinţă, Curtea a constatat că inculpatul X. a întocmit actul de adjudecare din data de 14.05.2015, inserând în cuprinsul acestuia, în mod nereal că inoculatul K. a participat ca mandatar al numitei KKKKKKKK., adjudecând în numele acesteia imobilul licitat, deşi la data licitaţiei nu exista nicio procură, cu atât mai puţin una autentică.

Curtea a dispus încetarea procesului penal urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, întrucât s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, art. 321 C. pen., pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoare de la 1 la 5 ani, termenul de prescripţie fiind de 5 ani conform art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., şi acest termen a început a curge la data de 14.05.2015 şi s-ar fi împlinit la data de 13.05.2020, dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 13.07.2020.

În consecinţă, Curtea a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului X. pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual.

14. Dosar de executare nr. 20/2013 înregistrat la EEEEE. din oraş Buhuşi, jud. Bacău, licitaţie din data de 27.05.2015

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul KKKKKKKKK.-Sucursala Bacău, cu sediul în Bacău, str. x, a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al EEEEE. împotriva debitorului garant ipotecar S.C. LLLLLLLLL. S.R.L. cui x, cu sediul social în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, respectiv o casa de locuit compusa din 4 camere precum şi suprafaţa de teren aferenta de 425 mp, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 480.317,43 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 239.000 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 179.250 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 22.04.2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 27.05.2015.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil s-au arătat inculpaţii D. şi A., precum şi martorul OOOOOOO..

De menţionat că la un termen anterior din luna aprilie 2015 s-a arătat interesat de achiziţionarea acestui imobil şi inculpatul GGG. care a depus o oferta de 33.000 euro, inculpatul D. oferind suma de 140.120 RON iar martorul OOOOOOO. oferind suma de 140.000 RON.

Pentru licitaţia din 27.05.2015, aceştia au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare astfel:

Inculpatul D., participând în calitate de procurator pentru MMMMMMMMM., (în baza procurii notariale autentificată sub nr. x/26.05.2015) a oferit suma de 179.000 RON, inculpatul A. a oferit suma de 35.000 euro, respectiv 147.000 RON (la cursul valutar din aprilie 2015), iar martorul OOOOOOO. a oferit suma de 179.200 RON.

Din procesul-verbal de licitaţie întocmit de către executorul judecătoresc la data de 27.05.2015, rezulta ca intre inculpaţi şi participantul de buna credinţa OOOOOOO. au fost neînţelegeri care s-au reflectat în preţul final al imobilului. Astfel, inculpaţii au dorit iniţial sa achiziţioneze imobilul pentru ei, încercând să-l corupă pe numitul OOOOOOO., oferindu-i o sumă de bani cuprinsă între 3.000 şi 4.000 RON pentru a se retrage de la licitaţie, demers care nu a avut succes deoarece martorul nu a acceptat în ciuda faptului că, asa cum rezulta din declaraţia acestuia, la un moment dat i s-a făcut teamă, având în vedere insistenţele inculpaţilor la fiecare pauză oferită de executorul judecătoresc între strigări.

Astfel, inculpaţii cunoscând dorinţa martorului OOOOOOO. de a achiziţiona imobilul executat, au suprasolicitat, ajungând ca preţul final al imobilului sa fie de 446.000 RON, mai mult decât dublul preţului de la care pornise licitaţia şi mai mult decât preţul de evaluare.

Existenţa unei înţelegeri între inculpaţi cu ocazia participării la licitaţia din data de 27.05.2015 rezultă din înscrisurile existente la dosarul de executare silită (ofertele de participare, procesul-verbal de licitaţie), din declaraţia martorului OOOOOOO. şi din declaraţiile inculpaţilor A. şi D..

Legătura dintre inculpaţii A. şi D., liderii uneia grupări specializate în săvârşirea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, rezultă din monitorizările intruzive efectuate în perioada ulterioară organizării acestei licitaţii publice.

Inculpatul A. a recunoscut săvârşirea faptei.

Întrucât inculpatul D. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct B3 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

15. Dosar de executare nr. 21/2013 înregistrat la QQ. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, licitaţia din data de 25.06.2015.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea NNNNNNNNN. S.A. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al QQ. împotriva debitorilor LLL. şi OOOOOOOOO. din mun. Bacău, str. x nr. 49/A/13, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv apartament cu 4 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 6/B/8, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 81.302,15 euro, reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 54.200 euro şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 40.650 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 27.05.2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 25.06.2015.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul A. i-a solicitat ajutorul soţiei sale, martora NNN., pentru a-l însoţi la licitaţia din data de 25.06.2015.

Prezenţa martorei a fost una formală, pentru a se asigura participarea a minim doi licitatori, condiţie sine qua non pentru adjudecarea imobilului sub preţul de pornire a licitaţiei, la un preţ stabilit de inculpatul A. încă dinainte de începerea licitaţiei. Inculpatul A. şi martora NNN. s-au deplasat la Agenţia Vasile Alecsandri a WW. S.A. şi au depus fiecare suma de 4.100 EURO reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei.

Inculpatul A. şi soţia sa au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul oferind suma de 24.000 euro, iar martora NNN. suma de 30.000 euro.

Suma inserată în oferta de participare de către martora NNN. i-a fost indicată de către inculpatul A. care a şi stabilit ca imobilul să fie adjudecat de către soţia sa.

Licitaţia care s-a desfăşurat la sediul executorului judecătoresc a fost una formală, inculpatul A. şi martora menţinându-şi ofertele iniţiale, fapt pentru care NNN. a fost declarată adjudecatară.

Inculpatul A. a precizat cu ocazia audierii că de regulă trimitea înainte de licitaţie o ofertă către creditor, care dacă era acceptată se prezenta la licitaţie.

Deşi inculpatul reuşea prin ofertele transmise înainte de licitaţie să afle care este suma minimă pentru care creditorul nu va cere suspendarea licitaţiei, acest fapt nu înseamnă că această sumă trebuia obţinută în baza unei înţelegeri prealabile între participanţi, fără a avea loc o licitaţie efectivă,atât creditorul cât şi debitorul fiind interesaţi ca în urma executării silite să se obţină un preţ cât mai mare în urma adjudecării imobilului.

Din actele identificate la locuinţa inculpatului A. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare şi din înscrisurile puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, rezultă faptul că la data de 28.09.2015 inculpatul a vândut imobilul adjudecat cu suma de 46.000 euro, sumă apropiată de preţul de evaluare a imobilului şi mai mare decât preţul de pornire a licitaţiei din data de 25.06.2015, obţinând un profit de 16.000 euro.

16. Dosar de executare nr. 616/2012 înregistrat la RRRRRR. din com. Podu Turcului, jud. Bacău, licitaţie din data de 19.04.2016

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul PPPPPPPPP., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012, al B.E.J. RRRRRR., împotriva debitorilor IIIIIII. şi LLLLLLL., ambele din mun. Bacău, str. x nr. 33/A/59, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x nr. 10/B/10, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 26.600 euro, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 81.300 RON conform raportului de expertiza intocmit de către inginer QQQQQQQQQ., preţ de la care a început licitaţia în cauză, la data de 19.04.2016.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii: D., H. şi A., împuternicit pentru M., prin procura autentificată sub nr. x/13.01.2016, I. şi J., împuternicit pentru RRRRRRRRR., au hotărât să participe împreună la licitaţia din data de 19.04.2016, preţul de adjudecare fiind stabilit în prealabil de inculpaţi, licitaţie la care au mai participat: SSSSSSSSS., PPPPPPP., în calitate de administrator al S.C. TTTTTTTTT. S.R.L. şi UUUUUUUUU..

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare, astfel: D. a oferit suma de 82.000 RON, H. a oferit suma de 82.000 RON, A. a oferit suma de 81.500 RON, I. a oferit suma de 81.200 RON şi J. a oferit suma de 83.000 RON.

Aşadar, în cadrul licitaţiei din 19.04.2016, adjudecatar a fost declarată martora PPPPPPP., pentru suma de 116.800 RON, licitaţia desfăşurându-se aparent în mod corect. Însă, în urma studierii procesului-verbal de licitaţie în care este înscrisă fiecare strigare şi fiecare sumă de bani oferită de participanţi, se observă faptul că deşi inculpatul H. a licitat al şaselea la fiecare strigare, după ceilalţi inculpaţi, nu a oferit niciodată o sumă mai mare decât aceştia, fapt care este în contradicţie cu principiul unei licitaţii în care licitatorii cresc ofertele de preţ raportat la ofertele competitorilor şi nu la ofertele lor anterioare.

Faptul că inculpaţii prezenţi la această licitaţie publică au fost în înţelegere şi au încercat să o determine şi pe numita PPPPPPP. să ajungă la o înţelegere cu aceştia, rezultă din monitorizările intruzive efectuate în cauză, respectiv din discuţiile telefonice purtate de către inculpatul A. cu inculpatul GGG. după încheierea licitaţiei:

S-a menţionat faptul că la termenul din data de 04.12.2015 inculpatul A. nu a adjudecat imobilul pentru o diferenţă în cuantum de 1 leu faţă de suma oferită de către creditorul PPPPPPPPP..

Inculpaţii A., H., J. au recunoscut situaţia de fapt expusă mai sus.

Cum inculpaţii D. şi H. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. B3 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen cu privire la ambii inculpaţi.

Curtea a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 07.09.2016 şi s-ar împlinit la data de 06.09.2021 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 06.11.2021 în cazul inculpaţilor J. şi I. şi a încetat procesul penal pornit împotriva acestora pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

17. Dosar de executare nr. 607/2015 înregistrat la ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 05.04.2016.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorii VVVVVVVVV. şi WWWWWWWWW., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2015 al ZZZ. împotriva debitorilor XXXXXXXXX. din com. Lucieni, jud. Dâmboviţa şi YYYYYYYYY. din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în com. Letea Veche,sat VVVVVVV., jud. Bacău, respectiv teren arabil extravilan în suprafaţa de 2050 mp, situat în sola 76, parcela x, fără denivelări, fără împrejmuiri, cu nr. cadastral x, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 1600 euro, reprezentând împrumut nerestituit.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 04.03.2016, executorul judecătoresc a organizat o licitaţie pentru data de 05.04.2016 la preţul de pornire de 2050 euro, preţ stabilit de către executorul judecătoresc ZZZ., conform încheierii nr. 3 din 01.03.2016.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul D. a hotărât să participe împreună şi în înţelegere cu UUUUUUU. din Băcău, identificat cu CI seria x nr. x, la licitaţia din data de 05.04.2016.

Astfel, inculpatul D. şi numitul UUUUUUU. s-au deplasat împreună la BBBBBBBBB., Sucursala Bacău, în ziua de 05.04.2016 şi au depus sumele de bani reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei. Acest fapt rezultă din analiza recipiselor de consemnare sumă în cont de consemnare executor, recipisele având numere consecutive (UUUUUUU. recipisa de consemnare nr. x iar D. recipisa de consemnare nr. x). Cele descrise mai sus fac dovada participării în înţelegere a celor doi inculpaţi, fapte confirmate de către inculpatul D. în declaraţia data ulterior organelor de urmărire penală.

Participanţii au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul D. oferind suma de 2050 euro, iar UUUUUUU. suma de 2100 euro.

La acest termen de licitaţie au mai participat ZZZZZZZZZ. şi creditorii VVVVVVVVV. şi WWWWWWWWW. prin mandatar avocat AAAAAAAAAA..

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 15.04.2016, dacă la prima strigare ofertele au fost apropiate de preţul de pornire a licitaţiei, respectiv suma de 2050 euro, la a doua strigare creditorii prin mandatar au oferit suma de 9300 euro, inculpatul D. a oferit suma de 9000 euro iar UUUUUUU. a oferit suma de 8500 euro. La a treia strigare creditorii au oferit suma de 10.100 euro, iar ceilalţi participanţi s-au retras din licitaţie, creditorii fiind declaraţi adjudecatari.

Adjudecatarul nu a achitat preţul de adjudecare în termenul de 30 de zile prevăzut de lege, fapt menţionat de executorul judecătoresc în procesul-verbal din 25.05.2016, ocazie cu care se prevede în mod expres ca în conformitate cu dispoziţiile art. 851 alin. (1) din C. proc. civ., imobilul urmează a fi scos din nou la vânzare, la preţul de începere a licitaţiei de 10.100 euro, adjudecatarul fiind obligat să plătească cheltuielile prilejuite de noua licitaţie şi eventual diferenţa de preţ.

La data de 29.06.2016 este emisă o noua publicaţie de vânzare, fiind stabilit următorul termen al licitaţiei pentru data de 18.07.2016, cu preţul de pornire de 10.100 euro, termen la care participa doar inculpatul D. în înţelegere cu UUUUUUU..

Din nou, inculpatul D. şi numitul UUUUUUU., s-au deplasat împreună la BBBBBBBBB., Sucursala Bacău, în ziua de 15.07.2016 şi au depus sumele de bani reprezentând cauţiunea de 10% din preţului de pornire a licitaţiei (4700 RON). Acest fapt rezultă din analiza recipiselor de consemnare sumă în cont de consemnare executor, recipisele având încă o dată numere consecutive (UUUUUUU. recipisa de consemnare nr. x, iar D. recipisa de consemnare nr. x).

Participanţii au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul D. oferind suma de 2050 euro, iar UUUUUUU. suma de 2100 euro, adică exact sumele de bani oferite în cazul primei licitaţii, însa de această dată mult sub preţul de pornire.

Licitaţia din data de 18.07.2016 a fost una formală, cei doi stabilind înainte de începerea acesteia cine va adjudeca şi cu ce sumă. Astfel, la prima strigare cei doi inculpaţi şi-au menţinut ofertele iniţiale, la a doua strigare inculpatul D. a oferit suma de 2250 euro şi UUUUUUU. a oferit suma de 2500 euro, iar la a treia strigare D. a oferit suma de 2400 euro. Executorul judecătoresc ZZZ. a analizat preţul obţinut urmare a executării şi a considerat că suma în cauză, de 2500 euro, este derizorie, neserioasă şi contravine intereselor patrimoniale ale părţilor din dosar.

Cum inculpatul D. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, constatând că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, dar s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. B3 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

18. Dosar de executare nr. 279/2012 înregistrat la V. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 31.05.2016.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul OOO. S.R.L. (în calitate de cesionar în drepturi al IIII.), a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012, al B.E.J. V., împotriva debitorilor PPP., din mun. Bacău, str. x nr. 11/B/18 şi QQQ. din mun. Bacău, str. x nr. 4/A/20, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor, situat în mun. Bacău, str. x nr. 11/B/18, jud. Bacău, respectiv o un apartament cu 3 camere, în suprafaţă utilă de 68,95 mp, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 141.875,40 euro.

Imobilul a fost evaluat la suma de 40.900 euro şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 30.675 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 07.04.2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 31.05.2016.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil s-au arătat inculpaţii A., M. şi numitul BBBBBBBBBB..

Aceştia au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare, astfel: inculpatul A. a oferit suma de 25.000 de euro, inculpatul M. a oferit suma de 25.000 de euro şi BBBBBBBBBB. a oferit suma de 25.000 de euro.

De menţionat este faptul că la data de 31.05.2016, ora 9:55, pe adresa de email a V. este primită o înştiinţare, conform căreia creditorul este de acord cu oferta numitului F., inculpat în cauză şi fratele numitului BBBBBBBBBB., în suma de 25.000 de euro, pentru imobilul urmărit în cadrul dosarului de executare nr. 279/2012.

Acest fapt denotă că interesat de adjudecarea imobilului a fost în fapt inculpatul F. şi nu fratele său.

Inculpatul A. a discutat înainte de începerea licitaţiei cu inculpatul F. şi a ajuns la o înţelegere cu acesta, stabilind ca imobilul să fie adjudecat de inculpatul A., cu suma acceptată de creditor, respectiv 25000 euro, urmând ca inculpatul F. să primească suma de 500 euro. Inculpatul F. i-a cerut fratelui său să se retragă din licitaţie, urmând ca imobilul să fie adjudecat de inculpatul A..

Licitaţia a fost una formală, inculpatul A. şi-a menţinut oferta de 25.000 euro, iar inculpatul M. şi numitul BBBBBBBBBB. s-au retras, motivând că imobilul este degradat.

La a doua strigare şi la a treia strigare, A. şi-a menţinut oferta, fiind declarat adjudecatar.

Din monitorizările intruzive efectuate în perioada 2015-2016 şi din rulajele de cont existente la dosarul cauzei rezultă cu certitudine faptul că inculpaţii A. şi M. au avut o înţelegere prealabilă cu privire la preţul de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 11/B/18, fiind redată discuţia telefonică dintre inculpatul A. şi inculpatul M..

Inculpatul A. i-a remis inculpatului F. suma de 500 euro, conform înţelegerii, acest aspect fiind înscris şi în actele identificate la locuinţa inculpatului A. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare. Astfel, inculpatul A. a calculat cheltuielile legate de achiziţia şi modernizarea acestui imobil, suma de 500 euro fiind consemnată cu menţiunea "şpagă băieţi".

Inculpatul GGG. s-a interesat de acest imobil, a contribuit cu sume de bani pentru adjudecarea acestuia, cunoscând faptul că a fost adjudecat în urma deturnării unei licitaţii publice. Aceste aspecte rezultă din înscrisurile identificate la locuinţa inculpatului A. şi despre care s-a făcut menţiune mai sus şi din monitorizările intruzive efectuate în cauză, respectiv discuţiile telefonice dintre inculpatul A. şi inculpatul GGG..

Discuţiile telefonice indicate relevă şi participarea inculpatului M. la săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, acesta participând la licitaţii la solicitarea fiului său, inculpatul A. şi fiind în înţelegere cu acesta cu privire la preţul,de adjudecare.

Iniţial, inculpatul M. a declarat faptul că a participat la licitaţii doar din proprie iniţiativă, fără a avea o înţelegere cu fiul său, discuţiile telefonice indicate mai sus arată faptul că nici nu avea cunoştinţă despre licitaţia din data de 31.05.2016, fiind sunat de către fiul său care i-a spus să-l însoţească la o licitaţie. Mai mult, inculpatul GGG. l-a întrebat pe inculpatul A. dacă a participat la licitaţie fiind însoţit de "ajutoare", aspect confirmat de către inculpatul A..

19. Dosar de executare nr. MG/21/2014 înregistrat la RRR., licitaţie din data de 09.06.2016

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea SSS. S.A., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al RRR. împotriva debitoarei UUU. din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei garante ipotecare şi fidejusoare UUU. respectiv teren intravilan curţi construcţii în suprafaţă de 616 mp şi a construcţiilor existente pe acest teren (C1-locuinţă), situate în jud. Bacău, com. Hemeiuş, sat Hemeiuş, str. x, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 131.158,35 RON, reprezentând credite restante totale şi cheltuieli de executare în solidar cu debitoarea împrumutată S.C. CCCCCCCCCC. S.R.L..

Imobilul a fost evaluat la suma de 60.000 euro conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 45.000 euro, iar ulterior cu 50% respectiv la suma de 30.000 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 07.05.2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 04.06.2015.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul H., s-a decis să participe la licitaţia din data de 04.06.2015. La licitaţie s-a mai înscris şi numitul DDDDDDDDDD., ambii achitând garanţia de 10% de participare la licitaţie dar niciunul din cei doi nu a prezentat o ofertă fermă de cumpărare, renunţând la cumpărare, drept pentru care executorul judecătoresc a fixat un nou termen de licitaţie.

Au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, executorul judecătoresc stabilind un nou termen de licitaţie pentru data de 09.06.2016.

La licitaţia din data de 09.06.2016 inculpaţii H. şi L. s-au decis să participe, preţul de adjudecare fiind stabilit în prealabil de către cei doi. Inculpatul H. şi inculpatul L. s-au deplasat împreună la Sucursala EEEEEEEEEE. din mun. Piatra Neamţ şi au depus fiecare suma de 3.000 euro reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, recipisele fiind consecutive.

SSS. S.A a transmis executorului judecătoresc prin adresa din 09.05.2016 că nu va accepta un preţ mai mic de 18.000 euro pentru vânzarea imobilului ipotecat, respectiv 30% din preţul de evaluare.

Cei doi inculpaţi au depus înainte de începerea licitaţiei şi ofertele de preţ, inculpatul H. oferind suma de 18.000 euro, iar inculpatul L. suma de 17.000 euro. Sumele oferite de către cei doi inculpaţi nu reprezentau nici măcar 50% din preţul de evaluare a imobilului şi doar 60% din preţul de pornire a licitaţiei.

Licitaţia a fost una formală, la prima strigare inculpatul H. oferind suma de 18.000 euro, iar inculpatul L. s-a retras.

După adjudecarea imobilului de către cei doi inculpaţi pe numele inculpatului H., aceştia l-au contactat pe martorul TTT., debitorul din dosarul de executare silită şi au stabilit o întâlnire cu acesta.

În cadrul întâlnirii, inculpaţii i-au oferit suma de 1.000 euro pentru a nu face contestaţie la executare, sau i-au propus varianta ca acesta să le dea suma de 2.000 euro peste preţul cu care s-a adjudecat, deci în total 2.000 euro şi să-şi răscumpere pe numele altei persoane imobilul.

Inculpaţii i-au comunicat martorului faptul că au adjudecat împreună mai multe case şi cunosc procedura, încercând să-l convingă pe acesta că mai bine acceptă suma de 1.000 euro întrucât nu are nicio şansă pe calea contestaţiei la executare.

Discuţiile purtate de către martor cu cei doi inculpaţi au fost înregistrate de către martor cu telefonul mobil şi depuse pe un memory -stick la dosarul cauzei.

Inculpaţii L. şi H. nu au recunoscut faptul că au fost în înţelegere la data de 09.06.2016 cu ocazia participării la licitaţia publică organizată în mun. Piatra Neamţ, declaraţia acestora fiind nesinceră raportat la materialul probator administrat în cauză.

Măsurile intruzive efectuate în cauză arată faptul că inculpaţii erau dispuşi la încheierea unor înţelegeri, listingul convorbirilor telefonice relevă o strânsă legătură între cei doi inculpaţi care au mai participat împreună şi la alte licitaţii publice, recipisele cu nr. consecutive arată faptul că cei doi s-au deplasat împreună la bancă, iar discuţiile înregistrate de martorul TTT. confirmă faptul că cei doi inculpaţi au avut un interes comun la licitaţia din data de 09.06.2016.

Întrucât inculpaţii H. şi L. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct B3 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen cu privire la inculpatul H. respectiv B6 cu privire la inculpatul L.

20. Dosar de executare nr. 386/2014 înregistrat la HHH. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 06.07.2016.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea VVV. S.A. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2014 al HHH. împotriva debitorului WWW. din mun. Bacău, str. x nr. 6/A/20, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu o cameră situat în mun. Bacău, str. x nr. 6/A/20, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 17.973,99 euro, reprezentând credit restant şi 7.420,66 RON cheltuielile de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 104.142 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 78.106,50 RON.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul A. a trimis prin intermediul executorului judecătoresc mai multe oferte către creditorul VVV. S.A. În acest fel, inculpatul a reuşit să afle preţul minim acceptat de către creditor şi pentru care acesta nu va solicita suspendarea executării silite.

Deşi dispoziţiile legale în materie nu prevăd o astfel de corespondenţă între potenţialii licitatori şi creditorul din dosarul de executare silită prin intermediul executorului judecătoresc, acest fapt a fost o practică în activitatea birourilor de executori judecătoreşti pe raza jud. Bacău şi Neamţ, facilitând inculpaţilor din prezenta cauză adjudecarea unor imobile sub preţul de pornire a licitaţiei în paguba debitorilor şi chiar a creditorilor din dosarele de executare silită.

Faptul că un creditor comunica suma minimă cu care este de acord ca un imobil executat silit să fie adjudecat, nu conduce la concluzia că acesta nu ar fi urmărit obţinerea unui preţ cât mai mare pentru acoperirea creanţei, acesta fiind de altfel şi obiectivul executării silite.

Astfel, obţinerea unui preţ minim acceptat urmare a unei licitaţii publice formale, în cadrul căreia licitatorii stabilesc cine să adjudece la preţul acceptat de către creditor, reprezintă tot o deturnare a preţului de adjudecare, fiind afectate atât interesele creditorului cât şi ale debitorului, al cărui imobil este adjudecat la un preţ minim, în cele mai multe cazuri creditorul solicitând continuarea executării pentru creanţa nerecuperată.

Comunicându-i-se de către executorul judecătoresc faptul că oferta sa de 65.000 RON a fost acceptată de către creditor, inculpatul A. l-a contactat pe tatăl său inculpatul M. şi i-a solicitat să-l însoţească la Sucursala BBBBBBBBB., unde la data de 05.07.2016 au achitat cauţiunea de 10 % din preţul de pornire a licitaţiei, fiind eliberate recipise cu nr. consecutiv.

Ulterior, conform înţelegerii s-au prezentat în data de 06.07.2016 la sediul executorului judecătoresc şi au depus recipisele şi ofertele de participare, inculpatul A. consemnând în ofertă suma de 65.000 RON, iar inculpatul M. suma de 60.000 RON.

Licitaţia care a avut loc în data de 06.07.2016 a fost una formală, cei doi inculpaţi oferind preţuri apropiate, iar pentru a crea aparenţa de legalitate inculpatul A. a oferit cu 400 RON mai mult decât oferta iniţială, fiind declarat adjudecatar pentru suma de 65.400 RON.

În raport de aceste aspecte, Curtea a apreciat că existenţa înţelegerii prealabile între cei doi inculpaţi cu privire la preţul de adjudecare rezultă din declaraţiile acestora, din monitorizările intruzive efectuate în cauză în perioada 2015 -2016, dar şi din înscrisurile aflate la dosarul de executare silită.

Prejudiciul creat de către inculpaţii A. şi M. reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 12.706,5 RON.

21. Dosar de executare nr. 5/2014 înregistrat la "II. – Societate Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti" din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 21.07.2016

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea XXX., prin mandatar S.C. Colectare Recuperare Creanţe CRC S.R.L., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2014 la "II. – Societate Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti", împotriva debitoarei YYY. din mun. Bacău, str. x nr. 25/A/17, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei situat în mun. Bacău, str. x nr. 25/A/17, jud. Bacău, respectiv un apartament cu trei camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 52.958, 27 euro şi 8.664,60 RON reprezentând alte cheltuieli.

Imobilul a fost evaluat la suma de 168.100 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 126.075 RON, iar ulterior cu 50 %, fiind stabilit la suma de 84.050 RON.

Au fost organizate mai multe licitaţii publice, participând la acestea mai mulţi inculpaţi din prezenta cauză, interesaţi să adjudece imobilul la un preţ cât mai avantajos.

Astfel, au depus oferte de participare inculpaţii: A., HHHHHHHH., F., R., H., I. şi ZZZZ..

Creditorul a comunicat iniţial executorului judecătoresc că nu este de acord cu adjudecarea acestui imobil sub preţul de 30.000 euro, după care a acceptat o ofertă de 127.000 RON, trimisă de către un licitator.

La termenul din data de 13.04.2016 acest licitator nu s-au prezentat, iar inculpaţii indicaţi mai sus, cu excepţia inculpatului HHHHHHHH., care nu a fost prezent, au oferit preţuri sub pretenţiile creditorului, procedura de executare silită fiind suspendată.

Executorul judecătoresc a dispus reevaluarea imobilului, stabilindu-se valoarea de 158.700 RON prin raportul de evaluare din data de 17.06.2016.

Procedura de executare silită a fost reluată, fapt pentru care a fost organizată o nouă licitaţie publică la data de 07.07.2016. La acest termen la care preţul de pornire a licitaţie a fost de 100% nu s-a prezentat conform practicii niciun licitator. Din acest motiv, executorul judecătoresc a dispus reducerea preţului de pornire conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 119.025 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 07.07.2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 21.07.2016.

La acest nou termen de licitaţie cu preţul de pornire redus s-au prezentat la sediul executorului judecătoresc inculpaţii: A., M., I. şi J., precum şi alte două persoane.

Astfel, inculpaţii A., M., I. şi J., au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare.

Inculpatul J. a participat la licitaţia publică din data de 21.07.2016 în calitate de mandatar al concubinei sale, martora RRRRRRRRR., în baza procurii autentificate sub nr. x/15.06.2015 la MMMMM..

Inculpatul A. a oferit suma de 95.000 RON, inculpatul M., conform indicaţiilor fiului său a oferit suma de 91.000 RON, inculpatul J. a oferit suma de 100.000 RON, iar inculpatul I. a oferit suma de 105.000 RON. Ceilalţi doi participanţi au oferit sume mult mai mici, respectiv 82.000 RON şi respectiv 84.000 RON.

Toţi licitatorii au oferit preţuri sub preţul de pornire a licitaţiei, fapt pentru care reprezentantul creditorului prezent la licitaţie a comunicat că suma minimă pentru care se poate adjudeca acest imobil este de 127.000 RON, aşa cum se transmisese şi la un termen anterior.

În aceste condiţii, inculpaţii A., I. şi J. au purtat o serie de discuţii legate de cine să adjudece imobilul chiar cu preţul minim acceptat de către creditor, respectiv de 127.000 RON. Inculpatul M., tatăl inculpatului A. nu participa la astfel de discuţii, el procedând de maniera în care îi solicita fiul său.

Din declaraţia inculpatului J. rezultă faptul că a intervenit în aceste discuţii chiar şi inculpatul D. care l-ar fi sunat pe inculpatul J. şi i-ar fi cerut să-l lase pe inculpatul A. să adjudece.

În urma discuţiilor purtate la sediul biroului executorului judecătoresc, inculpaţii: A., I. şi J. au stabilit ca acesta din urmă să adjudece, urmând ca ceilalţi doi inculpaţi să primească o sumă de bani de la adjudecatar.

Pe cale de consecinţă, inculpatul J. a mai scris o ofertă de participare în care a menţionat faptul că este dispus să ofere suma de 127.000 RON, ofertă pe care i-a predat-o executorului judecătoresc.

Executorul judecătoresc a deschis licitaţia pornind de la preţul cel mai mare oferit, respectiv suma de 127.000 RON. La prima strigare ceilalţi doi participanţi care oferiseră sume mici s-au retras împreună cu inculpatul M., inculpatul A. a oferit şi el suma de 127.000 RON, iar inculpatul I. s-a abţinut.

La cea de a doua strigare s-au retras inculpaţii A. şi I., iar inculpatul J. a mai oferit 100 RON peste oferta iniţială, fiind declarat adjudecatar.

Din declaraţia inculpatului A. rezultă faptul că participanţii la licitaţie ar fi primit o sumă de bani cuprinsă intre 1.000 şi 2.000 euro de la inculpatul J., pentru faptul că s-a ajuns la înţelegerea ca el să adjudece la un preţ mai mic.

Inculpatul I. nu recunoaşte existenţa vreunei înţelegeri cu ocazia participării la această licitaţie publică.

Fiind audiat în cauză, inculpatul J. a recunoscut faptul că le-a dat inculpaţilor A. şi I. câte 200 euro, însă precizează că această sumă i-a fost percepută de cei doi inculpaţi după terminarea licitaţiei: " s-au ţinut de capul meu să le fac o cinste întrucât au fost băieţi buni şi nu au ridicat preţul de adjudecare" .

Curtea a precizat că existenţa unei înţelegeri prealabile între cei trei inculpaţi, inculpatul A. hotărând şi pentru tatăl său, inculpatul M., rezultă din modul de desfăşurare a licitaţiei, din declaraţiile inculpatului A., din monitorizările intruzive efectuate în cauză în luna aprilie 2016, care arată modul în care inculpaţii ajungeau la astfel de înţelegeri şi chiar din declaraţia inculpatului J. care recunoaşte că la o licitaţie ulterioară a primit bani de la inculpatul I. pentru a-l lăsa să adjudece la un preţ convenabil.

În faţa instanţei inculpaţii A., M., şi J. au recunoscut săvârşirea faptei.

Întrucât inculpaţii A. şi M. nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct B2 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen cu privire la ambii inculpaţi.

Cum inculpaţii I. şi J. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. B16 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen cu privire la ambii inculpaţi.

22. Dosar de executare nr. 1/E/2016 înregistrat la SSSSSS., licitaţie din data de 01.09.2016

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea EEEEEEEEEE. admisă prin încheierea din data de 06.01.2016 a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2016 al SSSSSS. prin care s-a încuviinţat executarea silită împotriva debitorului Cabinet Individual de Avocatură FFFFFFFFFF. cu sediul în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită asupra imobilului "Construcţii administrative şi social culturale - Spaţiul cu destinaţia cabinet de avocatură şi birou notarial în suprafaţă utilă de 22,08 mp şi suprafaţă construită de 25,95 mp, situat în Bacău, str. x, apt. 2, jud. Bacău" proprietatea debitorului, imobilul fiind urmărit pentru o datorie în cuantum de 142.072 RON datorată creditorului de către debitor conform contractului de credit nr. x/12.07.2006 şi cheltuieli de executare în sumă de 8.324 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 86.640 RON iar la licitaţia din data de 01.08.2016 nu s-a prezentat nicio persoană, drept pentru care preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 64.980 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 01.08.2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 01.09.2016.

Fiind interesaţi de adjudecarea imobilului la un preţ convenabil, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii A. şi D. s-au hotărât să participe la licitaţia organizată în data menţionată mai sus.

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% şi au depus ofertele la biroul executorului judecătoresc, inculpatul A. în calitate de împuternicit pentru GGGGGGGGGG. şi HHHHHHHHHH. oferind suma de 65.000 RON, iar inculpatul D. suma de 65.000 RON.

La licitaţie s-au mai înscris şi numitul IIIIIIIIII., precum şi PPPPPPP. în calitate de reprezentant al S.C. TTTTTTTTT. S.R.L, cu care inculpaţii s-au mai întâlnit şi la o altă licitaţie publică. Deoarece imobilul prezenta interes deosebit pentru membrii grupării, inculpatul D. aflat în înţelegere cu inculpatul A., i-a solicitat şi numitului JJJJJJJJJJ. să participe la licitaţia publică, pentru a se asigura că va adjudeca imobilul cu orice preţ, recipisele inculpatului D. şi ale numitului JJJJJJJJJJ. fiind consecutive şi achitate la aceiaşi unitate bancară.

Inculpaţii A., D. sau numitul JJJJJJJJJJ. nu au reuşit să adjudece imobilul deşi au încercat îndepărtarea prin corupere a numitei PPPPPPP., cu care se întâlniseră la o licitaţie anterioară ce a avut loc la RRRRRR. din mun. Bacău şi unde inculpaţii au încercat de asemenea să ajungă la o înţelegere cu aceasta, martora fiind declarată adjudecatară pentru suma de 90.600 RON plus TVA.

S-a menţionat că, din convorbirile telefonice purtate de către inculpaţii D. şi A., sau cele purtate de inculpatul D. cu numitul JJJJJJJJJJ., rezultă dincolo de orice îndoială faptul că aceştia au încercat să adjudece imobilul, chiar prin îndepărtarea martorei PPPPPPP., regretând pierderea suferită la licitaţia din data de 01.09.2016, fiind redate aceste convorbiri.

Întrucât inculpatul D. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct B3 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen .

23. Dosar de executare nr. 197/2016 înregistrat la ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 07.09.2016

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul KKKKKKKKKK. din mun. Bacău, str. x nr. 1/D/3, jud. Bacău a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2016 la ZZZ. împotriva debitoarei AAAA. din mun. Bacău, str. x nr. 11/A/10, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei situat în mun. Bacău, str. x nr. 9/C/9, jud. Bacău, respectiv un apartament cu două camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 9.800 euro, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 40.000 euro şi întrucât la licitaţia din data de 17.08.2016 nu s-au prezentat licitatori, preţul de pornire a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 30.000 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 17.08.2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 07.09.2016.

La acest nou termen de licitaţie cu preţul de pornire redus s-au prezentat la sediul executorului judecătoresc inculpaţii A., H., I. şi J., precum şi martora NNNNNNN., mama inculpatului A..

Astfel, inculpaţii A., H., I., J. şi martora NNNNNNN. au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare.

Inculpatul A. a participat la licitaţia publică din data de 07.09.2016 în calitate de mandatar al numitului GGGGGGGGGG., în baza procurii autentificate sub nr. x/29.08.2016 la LLLLLLLLLL..

Inculpatul I. a participat la licitaţia publică din data de 07.09.2016 în calitate de mandatar al numitei BBBB., în baza procurii autentificate sub nr. x/04.05.2016 la EEEEEEEE..

Inculpatul A. şi mama sa au oferit suma de 89.000 RON, inculpatul J. a oferit suma de 100.000 RON, inculpatul H. a oferit suma de 100.000 RON, iar inculpatul I. a oferit suma de 100.500 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 30.000 euro.

Din declaraţia inculpatului J., confirmată de către inculpatul A., rezultă faptul că înainte de începerea licitaţiei inculpatul I. le-a spus că vrea ca de această dată el să adjudece imobilul, oferindu-le celorlalţi 3 inculpaţi suma de 1.500 euro.

Inculpaţii s-au înţeles în sensul adjudecării imobilului de către inculpatul I. cu un preţ sub preţul de pornire a licitaţiei, convenind şi să se efectueze câţiva paşi de licitări şi supralicitări.

În aceste condiţii, inculpatul H. s-a retras încă dinainte de a începe licitaţia, martora NNNNNNN. a oferit sume de bani la fiecare strigare egale cu cele oferite de către fiul său A. şi în cele din urmă a fost declarată adjudecatară numita BBBB. prin mandatar I. pentru suma de 104.000 RON.

Inculpaţii H. şi I. nu au recunoscut existenţa unei conivenţe între participanţii la licitaţia din data de 07.09.2016, declaraţia acestora fiind contrazisă de materialul probator administrat în cauză.

Astfel, în modalitatea expusă mai sus, a fost declarat adjudecatar inculpatul J. cu două luni înainte şi inculpatul F. cu câteva luni înainte, cu ocazia participării la alte licitaţii publice unde a fost licitator şi inculpatul I..

Inculpatul I. recunoaşte faptul că a primit o sumă de bani pentru a se retrage de la licitaţie doar în cazul adjudecării imobilului de către inculpatul F., motivat de faptul că au fost dispuse măsuri intruzive în cauză.

Mai mult, cu ocazia desfăşurării acelei licitaţii publice care a avut loc la II., inculpatul D. discuta cu inculpatul H. căruia îi dădea detalii legate de evoluţia evenimentelor, acesta din urmă neînţelegând de ce licitatorii nu ajung la o înţelegere.

Modalitatea în care s-a desfăşurat acea licitaţie publică şi faptul că participanţii au fost aceeaşi, coroborat cu declaraţiile inculpaţilor J. şi A., arată faptul că şi în cazul licitaţiei din data de 07.09.2016 inculpaţii au ajuns la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare. Astfel, este evident faptul că inculpatul I. ar fi fost dispus să ofere pentru imobil cu cel puţin 1.500 euro mai mult decât preţul cu care a adjudecat.

Cum inculpaţii H., I. şi J. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. B pentru inculpatul H. respectiv, la pct. B16 pentru ceilalţi doi inculpaţi, din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen cu privire la cei trei inculpaţi.

24. Dosar nr. x/2012 al B.E.J. AA., licitaţie din data de 10.01.2014

În perioada 2011-2012, persoana vătămată YYYYYY. a împrumutat mai multe sume de bani, în total aproximativ 35.000 de euro de la inculpatul Y.. Conform înţelegerii, persoana vătămată îi plătea inculpatului o dobândă de 10% pe lună din suma împrumutată. Pentru garantarea acestor sume de bani, YYYYYY. sau soţia acestuia i-au emis inculpatului pe numele concubinei acestuia MMMMMMMMMM., ori pe numele martorului NNNNNNNNNN., bilete la ordin având ca emitent societatea S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L. Persoana vătămată avea nevoie de sumele de bani împrumutate pentru desfăşurarea activităţii în cadrul societăţii.

Întrucât S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L. a intrat în procedura insolvenţei, persoana vătămată nu a mai reuşit să-i achite inculpatului Y. dobânda lunară şi nici să-i restituie împrumutul acordat.

În aceste condiţii, pentru a avea garanţia recuperării împrumutului, inculpatul Y. s-a întâlnit cu soţia numitului YYYYYY. şi i-a cerut acesteia să meargă la BNP MMMMM., pentru a încheia un contract de fideiusiune.

ZZZZZZ. a fost de acord cu încheierea acestui contract, inculpatul Y. fiind însoţit de către inculpatul Z..

Ulterior, la sfârşitul lunii noiembrie 2012, inculpatul Y., în calitate de procurator al creditoarei MMMMMMMMMM., a solicitat executarea silită a S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L. în baza biletului la ordin în valoare de 257.400 RON.

A fost înregistrat astfel dosarul de executare silită nr. x/2012 la B.E.J. AA..

După începerea executării silite, numita ZZZZZZ. s-a întâlnit la biroul executorului judecătoresc AA. cu inculpatul Y., şi în prezenţa executorului judecătoresc au stabilit o sumă de aproximativ 162.000 euro ca evaluare a imobilului din com. Hemeiuş, sat Lilieci, jud. Bacău, unde locuia persoana vătămată cu familia.

Cu această ocazie, inculpatul Y. a comunicat numitului YYYYYY. faptul că are la dispoziţie un termen de 6 luni pentru restituirea sumelor de bani datorate, în caz contrar urmând a continua executarea silită.

Întrucât nu a primit sumele de bani împrumutate, inculpatul Y. a solicitat în calitate de procurator continuarea executării silite în dosarul de executare nr. 813/2012.

Executorul judecătoresc a dispus efectuarea evaluării imobilului, fiind stabilit de către evaluator un preţ de 81.653 euro, care a fost preţul de pornire al licitaţiei.

La primul termen de vânzare nu s-a prezentat niciun licitator, fapt pentru care licitaţia a fost amânată pentru data de 10.01.2014, urmând ca preţul de pornire să fie redus cu 25% conform dispoziţiilor legale în materie, respectiv la suma de 61.239,75 euro.

Întrucât era interesat să recupereze sumele de bani împrumutate persoanei vătămate YYYYYY., inculpatul Y. a luat decizia de a adjudeca prin interpus imobilul din com. Hemeiuş, sat Hemeiuş, jud. Bacău, la un preţ derizoriu, care să-i permită la o vânzare ulterioară obţinerea unui profit considerabil.

În aceste condiţii i-a contactat pe inculpaţii Z. şi RRRRRRR., cărora le-a prezentat intenţiile sale, aceştia fiind de acord să-l ajute.

Pe cale de consecinţă, pentru termenul din data de 10.01.2014, inculpatul le-a dat sumele de bani necesare achitării cauţiunii inculpaţilor Z. şi RRRRRRR., după care s-a prezentat împreună cu aceştia la biroul inculpatei AA., executor judecătoresc în cadrul B.E.J. AA..

Inculpatul Y. a intrat în biroul executorului judecătoresc împreună cu inculpaţii licitatori Z. şi RRRRRRR..

Inculpatul Y., procurator al creditorului din dosarul de executare silită, a scris atât oferta inculpatului RRRRRRR., cât şi oferta inculpatului Z., pe aceasta din urmă chiar semnând-o. Acest fapt rezultă din studierea tuturor înscrisurilor întocmite şi semnate de către inculpatul Y. în dosarul de executare silită nr. x/2012 al AA., fiind evident faptul că scrisul de pe cele două oferte şi semnătura de pe oferta inculpatului NNNNNNNNNN. îi aparţin acestuia.

Cei trei inculpaţi au ieşit în afara sediului, iar la un moment dat şi-a făcut apariţia inculpatul D. care a intrat în biroul executorului judecătoresc şi a depus o ofertă de participare la licitaţie cu suma de 35.000 euro. Constatând acest fapt, inculpata AA. l-a anunţat printr-un sms pe inculpatul Y. că a venit un licitator. Inculpatul D. a ieşit afară şi a aşteptat începerea licitaţiei, ocazie cu care a fost abordat de către inculpatul Y., care i-a prezentat intenţiile sale şi i-a cerut să ajungă la o înţelegere, în sensul modificării ofertei cu o sumă inferioară şi retragerii din licitaţie. Inculpatul D. a fost de acord cu propunerea inculpatului Y., primind de la acesta suma de 1.000 euro. Întrebându-l pe inculpatul Y. dacă executorul judecătoresc este de acord să-i dea înapoi oferta pentru modificarea acesteia, D. a fost asigurat de faptul că nu va fi nicio problemă cu dna executor, întrucât licitaţia este aranjată.

Cei patru inculpaţi au intrat în biroul inculpatei AA., birou în care a intrat şi martorul NNNNNNNNNN., creditor de asemenea în dosarul de executare silită.

Inculpatul D. a modificat prin tăiere oferta de participare de 35.000 euro, oferind suma de 10.000 euro.

Ulterior, fără a avea loc o licitaţie propriu zisă, executorul judecătoresc l-a declarat adjudecatar pe inculpatul Z. pentru suma de 13.200 euro.

Astfel, deşi a existat o ofertă iniţială a inculpatului D. cu peste 25.000 de euro mai mare, inculpata AA. a dispus adjudecarea imobilului din com. Hemeiuş, satul Hemeiuş, jud. Bacău la un preţ derizoriu, cunoscând faptul că participanţii la licitaţie sunt în înţelegere, şi acceptând ca imobilul să fie adjudecat de către creditor prin interpuşi sub preţul de pornire de 75% din evaluare.

Fiind audiat în cursul urmării penale, inculpatul D. a confirmat situaţia de fapt expusă mai sus.

În instanţă inculpatul a declarat că recunoaşte doar patru dintre infracţiunile de deturnare a licitaţiilor publice.

Inculpatul A. a declarat, cu ocazia formulării unui denunţ, faptul că aflându-se la restaurantul Mioriţa din mun. Bacău în luna ianuarie 2014, inculpatul Y. i-a arătat un mesaj primit de la inculpata AA. prin care era atenţionat de faptul că au sosit licitatori, respectiv inculpatul D..

Acest aspect este confirmat cu ocazia audierii şi de către inculpatul D., în urma primirii acestui mesaj inculpatul Y. abordându-l pe inculpatul D. pentru perfectarea înţelegerii.

Inculpatul RRRRRRR. a declarat, în cursul urmăririi penale, faptul că ofertele depuse în dosarul de executare silită au fost scrise de către inculpatul Y. în prezenţa inculpatei AA.. Mai mult, a arătat inculpatul că Y. i-a relatat că trebuie doar să semneze nişte acte, licitaţia fiind aranjată. Inculpatul RRRRRRR. confirmă faptul că la un moment dat, fiind afară, inculpatul Y. s-a exprimat în sensul că mai este un licitator, fapt care confirmă declaraţiile inculpaţilor D. şi A. cu privire la primirea unui mesaj de la inculpata AA..

Inculpata AA. nu a recunoscut faptul că l-ar fi ajutat pe inculpatul Y. să adjudece prin interpus imobilul din com. SSSSSSS., sat Lilieci, jud. Bacău şi să realizeze înţelegerea între licitatori pentru denaturarea preţului de adjudecare, susţinând că nu a cunoscut despre existenţa vreunei înţelegeri între participanţii la licitaţie.

Inculpata a recunoscut că i-a trimis un mesaj inculpatului Y. prin care îl anunţa că au venit licitatori, însă aceasta ar fi practica biroului pentru a anunţa creditorul despre posibilitatea adjudecării imobilului.

Inculpata nu a anunţat prin sms sau prin telefon însă şi creditorul ipotecar PPPPPPPPPP., despre apariţia inculpatului D., în condiţiile în care interesul major era acestui creditor întrucât suma obţinută din executare îi revenea.

S-a arătat că, raportat la declaraţia inculpatului RRRRRRR., care a precizat că ofertele de participare la licitaţie ale acestuia şi ale inculpatului Z. au fost scrise, în prezenţa inculpatei AA., de inculpatul Y., la declaraţiile inculpaţilor A. şi D. şi la declaraţiile martorului NNNNNNNNNN., şi nu în ultimul rând la modul în care s-a desfăşurat licitaţia din data de 10.01.2014 şi preţul derizoriu de adjudecare a imobilului, rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpata AA. l-a ajutat pe inculpatul Y. să realizeze pe de o parte înţelegerea între participanţii la licitaţia organizată în dosar de executare nr. 813/2012, şi să adjudece prin interpus un imobil evaluat la peste 80.000 de euro cu suma de 13.200 euro.

Ulterior adjudecării imobilului, la numai o lună de la licitaţie, inculpatul Z. a vândut pentru suma de 30.925 euro imobilul numitului QQQQQQQQQQ., în prezent decedat, cumnatul inculpatului Y..

Din verificările efectuate în baza de date REVISAL rezultă că acesta nu a realizat venituri în perioada 2011-2016 decât din vânzarea acestui imobil şi a unui imobil cumpărat de la inculpatul Y..

S-a menţionat că QQQQQQQQQQ. era cioban şi nu avea posibilităţile necesare achiziţionării unui astfel de imobil, însă inculpatul Y. a urmărit încheierea mai multor contracte de vânzare cumpărare succesive care să îngreuneze posibilitatea anulării actelor subsecvente licitaţiei din data de 10.01.2014.

Creditorul ipotecar al imobilului, PPPPPPPPPP. a solicitat ulterior în instanţă anularea procesului-verbal de licitaţie, iar Judecătoria Bacău a admis acţiunea prin sentinţa civilă nr. 3718/16.06.2014 arătând faptul că: "executorul judecătoresc a declarat în mod greşit ca adjudecatar pe intimatul Z., iar prin aceasta rezultă în mod evident că vor fi prejudiciaţi atât creditorul cât şi debitorul. În această situaţie, executorul judecătoresc ar fi trebuit să închidă licitaţia publică din data de 10.01.2014 având în vedere caracterul derizoriu al ofertelor, hotărârea sa fiind pe deplin justificată în fapt şi în drept, urmând să întocmească un refuz de executare în condiţiile art. 53 din Legea nr. 188/2000 şi să oprească licitaţia, în sensul refuzului de continuare a acesteia şi al neadjudecării în condiţiile date."

De altfel, analizând mai multe dosare de executare silită au fost identificate situaţii în care executorii judecătoreşti au procedat de maniera indicată de instanţa de judecată mai sus.

Ulterior, instanţele de judecată au anulat şi contractele de vânzare cumpărare subsecvente, părţile fiind repuse în situaţia anterioară, înainte de licitaţia din data de 10.01.2014, astfel încât prejudiciul în cuantum de 48.039,75 euro a fost recuperat.

În mod evident, cumpărătorul QQQQQQQQQQ. a fost reprezentat în cadrul acestor litigii de către inculpatul Y., care în dosarul de executare silită a depus o cerere la data de 29.04.2014 prin care solicita deblocarea contului debitorului, deşi practic creditorul urmăritor pe care-l reprezenta nu încasase nicio sumă de bani şi ar fi trebuit să fie interesat de continuarea executării.

Din declaraţia persoanei vătămate YYYYYY. rezultă faptul că s-a întâlnit cu inculpatul Y. după licitaţia din data de 10.01.2014, acesta comunicându-i faptul că a petrecut până dimineaţă la restaurantul Mioriţa, acest aspect fiind confirmat şi de către inculpatul A. cu care YYYYYY. nu se cunoaşte. Şi acest aspect arată că declaraţiile inculpaţilor A., D., RRRRRRR. şi ale martorilor NNNNNNNNNN. şi ale persoanei vătămate YYYYYY. se coroborează.

Curtea a constatat că această licitaţie a avut loc anterior datei de 01.02.2014 şi a dispus soluţie de achitare pentru săvârşirea de către inculpatul Y. infracţiunii de instigare la deturnarea licitaţiilor publice, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

Aceeaşi soluţie a fost pronunţată şi faţă de inculpatul Z., pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, faptă din 10.01.2014, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

O soluţie similară a fost şi faţă de inculpata AA., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, faptă din 10.01.2014, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

C. Infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice reţinute exclusiv în sarcina membrilor grupării E.

25. Dosar de executare nr. 82/2012 înregistrat la V. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 17.04.2013

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul IIII. S.A., cu sediul în Bucureşti, şoseaua x, a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al V. împotriva debitorilor RRRRRRRRRR. şi SSSSSSSSSS. şi a debitorilor garanţi E. şi TTTTTTTTTT., cu ultimul domiciliu cunoscut în Bacău, str. x.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor garanţi, format din teren curţi construcţii în suprafaţa de 400 mp, situat în mun. Bacău, str. x, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 193.519,04 CHF, reprezentând credit şi speze bancare din convenţia de credit x/2007 şi 12781.

Imobilul a fost evaluat la suma de 23.200 euro sau echivalentul în RON din ziua plăţii de către evaluatorul expert UUUUUUUUUU..

Conform publicaţiei de vânzare din data de 15.03.2013, executorul judecătoresc a organizat o licitaţie pentru data de 17.04.2013.

Inculpatul E. nu-şi dorea să piardă acest imobil executat silit întrucât era alăturat pensiunii VVVVVVVVVV. proprietatea acestuia, pe terenul în suprafaţă de 400 m.p. fiind amplasată parcarea pensiunii.

Inculpatul E. a fost ajutat de către executorul judecătoresc V. prin intermediul inculpatului Q., pentru ca în raportul de evaluare a terenului să fie trecută o sumă redusă.

În cadrul dosarului de executare, inculpatul V. a întocmit la data de 03.12.2012 un proces-verbal de situaţie în care a consemnat în mod nereal că pe terenul executat silit s-ar afla parţial o pensiune şi o parcare.

La dosarul de executare nu au fost identificate anexele la raportul de evaluare, acestea fiind solicitate evaluatorului UUUUUUUUUU.. Din analiza acestora rezultă acelaşi aspect reţinut de către inculpatul V. raportat la amplasarea imobilului. Mai mult, terenul din str. x a fost comparat cu oferte din zona străzilor Republicii, Narcisa şi Mărăşeşti care nu au o poziţie centrală, evaluatorul stabilind raportat la toate elementele constatate faptul că valoarea unui metru pătrat pentru terenul executat silit ar fi de 58 euro, iar valoarea unui metru pătrat pentru o suprafaţă de teren din zona străzii Mărăşeşti ar fi de 70 de euro.

Ulterior, liderul grupării infracţionale le-a cerut inculpaţilor R. şi XXXXXXX. să participe în înţelegere la licitaţia din data de 17.04.2013, inculpatul E. stabilind cine să adjudece şi cu ce sumă.

Inculpatul XXXXXXX. a participat la licitaţia publică în calitate de mandatar al inculpatei T., conform procurii autentificate sub nr. x/15.24.2013.

Pentru a crea o aparenţă de legalitate, inculpatul E. a fost reprezentat la licitaţia publică de către inculpatul Q., în calitate de avocat.

Participanţii au achitat la data de 15.04.2013 cauţiunea în valoare de 10% din preţul de pornire al licitaţiei şi au depus câte o ofertă de preţ astfel: XXXXXXX. a oferit suma de 23.300 euro, iar R. a oferit suma de 23.250 euro.

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 17.04.2013, la ora stabilită pentru începerea licitaţiei publice, s-au prezentat la sediul executorului judecătoresc cei doi inculpaţi şi numitul WWWWWWWWWW. în calitate de administrator al S.C. XXXXXXXXXX. S.R.L., martor în cauză, care, deşi a achitat cauţiunea de 10% a declarat la începutul licitaţiei ca se retrage şi doreşte restituirea acesteia.

La prima strigare inculpatul XXXXXXX. îşi menţine oferta de 23.300 euro iar inculpatul R. îşi menţine de asemenea oferta de 23.250 euro, declarând, aşa cum consemnează executorul judecătoresc V., că nu doreşte sa liciteze mai mult. Mai departe, s-au făcut următoarele două strigări în mod formal, fiind declarată adjudecătoare inculpata T., prin procurator XXXXXXX..

Privitor la fapta de fals intelectual prev. de art. 321 din C. pen., faptă din 03.12.2012, reţinută în sarcina inculpatului V., Curtea a constatat că a intervenit prescripţia răspunderii penale, întrucât termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 03.12.2012 şi s-ar fi împlinit la data de 02.12.2017.

Având în vedere că inculpatul V. nu a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a încetat procesul penal pornit împotriva acestui inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prev. de art. 321 din C. pen.

26. Dosar de executare nr. 203/2012 înregistrat la V. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 25.04.2013.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea IIII. S.A., cu sediul în Bucureşti, şos. x, a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al V. împotriva debitorilor garanţi E. şi TTTTTTTTTT. domiciliaţi în Bacău, str. x.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x nr. 3/D/3, jud. Bacău, respectiv un apartament cu trei camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 74.901,02 CHF şi cheltuieli de executare în cuantum de 8385 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 18.03.2013, executorul judecătoresc a organizat o licitaţie pentru data de 25.04.2013, iar preţul de pornire a licitaţiei a fost stabilit la suma de 35.900 euro echivalentul în RON la ziua plaţii, de către expert evaluator UUUUUUUUUU..

Fiind interesat de adjudecarea acestui imobil, inculpatul Q. a luat legătura cu inculpatul E., garantul din dosar stabilind ca în modalitatea folosită pentru adjudecarea terenului din mun. Bacău, str. x să adjudece imobilul inculpatul Q., tatăl inculpatului Q..

Inculpatul E. a fost de acord şi i-a solicitat din nou ajutorul inculpatului XXXXXXX., care de această dată a participat la licitaţia din data de 25.04.2013 în calitate de mandatar al inculpatei U. în baza procurii autentificate sub nr. x/24.04.2013, concubina liderului grupării infracţionale.

Pe de altă parte, inculpatul Q. i-a solicitat tatălui său, inculpatul Q. să participe şi să adjudece imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 3/D/3, jud. Bacău.

Inculpaţii participanţi la licitaţie au depus oferte de preţ identice respectiv 35.900 euro, licitaţia fiind una formală, inculpatul Q. fiind declarat adjudecatar pentru suma de 36.150 euro.

Inculpatul XXXXXXX. a confirmat situaţia de fapt expusă mai sus.

Astfel, Curtea a reţinut că inculpatul Q. a acţionat conform solicitărilor fiului său, inculpatul Q., aspect ce rezultă din înscrisurile existente la dosarul de urmărire penală, respectiv procuri notariale prin care acesta i-a împuternicit de-a lungul timpului pe alţi membri ai grupării infracţionale să participe la licitaţii publice: G., O., contract de împrumut încheiat cu numitul GGGG. în care se consemna în fals faptul că inculpatul i-ar fi împrumutat martorului suma de 30.000 euro.

Curtea a constatat că această licitaţie a avut loc anterior datei de 01.02.2014 şi a dispus o soluţie de achitare prin extragerea acestui act material din forma continuată a infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. sub forma instigării reţinută în sarcina inculpaţilor E. şi Q. şi prin pronunţarea unei soluţii de achitare pentru săvârşirea acestei infracţiuni în forma autoratului de inculpatul Q. în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

27. Dosar de executare nr. 27/2011 înregistrat la EEEEE. din oraşul Buhuşi, jud. Bacău., licitaţie din data de 05.06.2013.

În baza titlului executoriu contract de credit bancar cu ipotecă nr. x din data de 25.06.2008 încheiat de NNNN. S.A. cu debitorii DDDDDDD. şi EEEEEEE., creditorul S.C. PPPPP. S.R.L. a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorilor, fiind înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2011 la EEEEE. din or. Buhuşi, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 145.917,91 euro.

Imobilul a fost evaluat la suma de 111.773 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii publice la care nu s-au prezentat ofertanţi, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 83.829,75 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 29.04.2013, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 05.06.2013.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, inculpaţii F., E. şi G., au stabilit în prealabil care ar fi preţul pentru care adjudecarea imobilului ar fi o afacere profitabilă, după care au stabilit ca la licitaţie să participe F. şi E., ultimul în calitate de procurator al inculpatului G..

Pe cale de consecinţă, în data de 04.06.2013, cu o zi înainte de licitaţie, a fost încheiată la Birou Notar Public DD. din mun. Bacău, procura autentificată sub nr. x, prin care inculpatul G. îl împuternicea pe inculpatul E. să participe şi să adjudece în numele său imobile în cadrul unor licitaţii publice organizate de către executorii judecătoreşti.

Intenţionând să adjudece imobilul sub preţul de pornire a licitaţiei, era absolut necesară prezenţa a cel puţin doi inculpaţi, pentru a putea fi astfel "respectate" dispoziţiile legale în materie, în situaţia în care nu s-ar mai fi prezentat şi alte persoane interesate de imobil.

Inculpatul E. şi inculpatul F. s-au deplasat împreună în mun. Buhuşi, şi au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, condiţie sine qua non pentru a putea participa.

Analizând recipisele depuse la dosarul de executare silită de către cei doi inculpaţi, s-a constatat faptul că sumele au fost consemnate la aceeaşi unitate XXXXXXXX. din oraşul Buhuşi, în data de 04.06.2013, la orele 13:13 şi respectiv, 13:19, fiind eliberate recipisele de consemnare cu nr. x.

Cei doi inculpaţi au depus odată cu recipisele şi câte o ofertă, inculpatul G. oferind prin mandatarul său inculpatul E. suma de 77.000 RON, iar inculpatul F. suma de 77.500 RON. Cele două oferte de participare la licitaţie par a fi fost scrise de către aceeaşi persoană, respectiv de către inculpatul F..

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 05.06.2013, la ora stabilită pentru începerea licitaţiei publice, s-au prezentat la sediul executorului judecătoresc alte 6 persoane şi inculpaţii E. şi F..

Urmare a efectuării celor 3 strigări succesive, inculpatul F. a fost declarat adjudecatar, acesta oferind cel mai mare preţ respectiv suma de 78.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 83.829,75 RON şi mult sub preţul de evaluare.

De asemenea, a arătat că existenţa unei înţelegeri prealabile între inculpaţii E., G. şi F., în sensul denaturării preţului de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 11/B/1, jud. Bacău, rezultă din declaraţiile inculpaţilor F. şi G. care confirmă existenta unei colaborări în acest sens, din faptul că au fost achitate cauţiunile la interval scurt de timp la aceeaşi unitate bancară şi din modul în care a fost vândut ulterior imobilul adjudecat.

Astfel, din declaraţia martorei YYYYYYYYYY. rezultă faptul că imobilul a fost adjudecat de către fiul şi fiica sa prin intermediul agenţiei imobiliare administrată de către inculpatul E., care a încasat un comision de 500 euro, martora precizând şi că suma plătită inculpatului F. a fost de 25.000 euro şi nu de 20.000 euro cum s-a menţionat în contractul de vânzare cumpărare încheiat la biroul notarial, aşa cum a cerut inculpatul F..

Prejudiciul creat de către inculpaţii E., F. şi G., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 5.829,75 RON, inculpaţii obţinând ulterior din valorificarea imobilului aproximativ 6.500 euro.

28. Dosar de executare nr. 30/ex/2013 înregistrat la CCCC. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 26.05.2014.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea ZZZZZZZZZZ. din Bacău, a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. 30/ex/2013 al CCCC. împotriva debitorului DDDD., din mun. Bacău, str. x nr. 62/C/10, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, respectiv o casa cu 3 camere şi terenul aferent în suprafaţă de 299 mp, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 73.603 RON, reprezentând sultă.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 02.04.2014, executorul judecătoresc a organizat licitaţia pentru imobilul respectiv în data de 26.05.2014, preţul de începere a licitaţiei fiind în cuantum de 113.234 RON, suma stabilită prin expertiză de către expertul tehnic AAAAAAAAAAA..

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, inculpaţii E. şi R. au hotărât să participe împreună şi în înţelegere la licitaţia din data de 26.05.2014.

Participanţii au achitat la data de 26.05.2014 cauţiunea în valoare de 10% din preţul de pornire al licitaţiei şi au depus câte o ofertă de preţ astfel: E. a oferit suma de 113.234 RON iar R. a oferit aceeaşi suma de 113.234 RON.

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 26.05.2014, la ora stabilită pentru începerea licitaţiei publice, s-au prezentat la sediul executorului judecătoresc cei doi inculpaţi.

La prima strigare inculpatul E. îşi menţine oferta de 113.234 RON iar inculpatul R. oferă preţul de 113.400 RON. Mai departe, s-au făcut următoarele două strigări în mod formal deoarece, inculpatul E. nu a supralicitat iar inculpatul R. şi-a menţinut oferta de preţ, fiind declarat adjudecatar.

Existenţa unei înţelegeri prealabile între inculpaţii E. şi R., rezultă din studierea recipiselor privind plata cauţiunii de participare la licitaţie ale căror serii sunt consecutive (R. recipisa seria x nr. x, iar E. seria x nr. x), din monitorizările intruzive ulterioare licitaţiei efectuate în perioada 2015-2016 şi din rulajele de cont existente la dosarul cauzei.

Cum inculpaţii E. şi R. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată.

În concluzie, Curtea a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 10.06.2016 şi s-ar împlinit la data de 09.08.2021 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 09.10.2021 în cazul inculpatului E..

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul R., termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 14.04.2016 şi s-ar împlinit la data de 13.04.2021 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 13.06.2021.

În consecinţă, Curtea a încetat procesul penal pornit împotriva inculpaţilor E. şi R. pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

29. Dosar de executare nr. 746/2012 înregistrat la ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 29.07.2014.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul HHHHHHH. din Bacău, str. x nr. 1/D/1, a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al ZZZ. împotriva debitorului EEEE. din mun. Oneşti.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Oneşti, str. x nr. 6/A/53, jud. Bacău, constând intr-o garsonieră de 20,58 mp utili, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 3550 euro, reprezentând împrumut nerestituit la care se adaugă suma de 4281,30 cu titlu de penalităţi de întârziere.

Imobilul a fost evaluat la suma de 20.000 RON (preţ stabilit pe cale amiabilă de către cele doua părţi) şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 15.000.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 23.06.2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 29.07.2014.

Fiind interesat de adjudecarea acestui imobil inculpatul E. le-a cerut inculpaţilor FFFF. şi F. să participe la licitaţia publică din data de 29.07.2014. Liderul grupării infracţionale a stabilit cine va adjudeca şi cu preţ imobilul executat silit, punând la dispoziţia celor doi inculpaţi sumele necesare achitării cauţiunilor.

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare astfel:

FFFF. a oferit suma de 7.000 RON, iar F. a oferit suma de 5.000 RON, oferte sub preţul de pornire a licitaţiei.

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 29.07.2014, la prima strigare FFFF. a oferit suma de 7000 RON, iar inculpatul F. a oferit suma de 5.000 RON. La a doua strigare, inculpatul FFFF. a oferit suma de 8500 RON, iar inculpatul F. a oferit suma de 8000 RON. La a treia strigare, inculpatul FFFF. a oferit suma de 10.000 RON, iar F. a oferit suma de 8000 RON, inculpatul FFFF. fiind declarat adjudecatar.

Fiind audiaţi în cauză, inculpaţii F. şi FFFF. au confirmat situaţia de fapt expusă mai sus.

Prejudiciul cauzat prin deturnarea preţului de adjudecare a imobilului de către inculpaţii E., FFFF. şi F., reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare este în cuantum de 5.000 RON.

La data de 05.08.2015, inculpatul FFFF. a vândut imobilul prin contractul nr. x la BBBBBBBBBBB. pentru suma de 17.7650 RON, gruparea infracţională realizând un profit de 7.650 RON.

Având în vedere că inculpatul F. nu a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestui inculpat, întrucât termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 14.06.2016 şi s-ar împlinit la data de 13.08.2021 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 13.10.2021.

În consecinţă, Curtea a încetat înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului F. pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice.

Privitor la inculpatul E. care a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct C28 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen .

Inculpatul FFFF. a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 4/2019 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2017.

30. Dosar de executare nr. 543/2013 înregistrat la V., licitaţie din data de 03.10.2014

Inculpatul Q. l-a reprezentat în calitate de avocat pe martorul GGGG. într-un dosar de natură penală în care acesta din urmă a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de emitere de file de XXXXXXXX. fără disponibil în cont.

În cursul anului 2013, în timp ce procesul era încă pe rolul instanţelor, inculpatul şi martorul s-au întâlnit, numitul GGGG. relatându-i inculpatului despre faptul că imobilul său din com. Hemeiuş este executat silit de către bancă şi că îşi va pierde casa.

În aceste condiţii, inculpatul Q. i-a promis că îl va ajuta în sensul că-i va scoate imobilul de sub executarea băncii, urmând ca la vânzarea acestuia martorul să primească şi el o sumă de bani.

Inculpatul Q. nu i-a explicat martorului în detaliu toată procedura, însă după un timp i-a cerut să meargă la notariat cu tatăl său, inculpatul Q. şi să încheie cu acesta un contract de împrumut, prin care să se ateste că inculpatul Q. i-ar fi împrumutat martorului o sumă de bani.

Martorul s-a conformat şi la data de 01.10.2013 s-a deplasat împreună cu inculpatul Q. la Biroul Notarial EE. unde au semnat contractul de împrumut autentificat sub nr. x, în care s-a consemnat în mod nereal că inculpatul Q. i-a împrumutat martorului GGGG. suma de 30.000 euro cu termen scadent 08.10.2013, deci doar o săptămână.

Inculpatul Q. s-a deplasat apoi la biroul inculpatului V., executor judecătoresc şi a depus la data de 01.11.2013 cererea de executare silită în numele tatălui său inculpatul Q., pe care de altfel a şi semnat-o în locul acestuia.

Inculpatul a solicitat bineînţeles punerea în executare a contractului de împrumut încheiat anterior.

Inculpatul V. a admis cererea şi a dispus deschiderea dosarului de executare silită nr. x/2013 împotriva debitorului GGGG..

Executorul judecătoresc a dispus evaluarea imobilului din com. Hemeiuş, sat Hemeiuş, jud. Bacău, respectiv teren în suprafaţă de 826 m.p. şi construcţie P+M cu nr. cadastral x. Din raportul întocmit de către numitul CCCCCCCCCCC. rezultă faptul că acest imobil a fost evaluat la suma de 61.997 euro.

La data de 05.05.2014 inculpatul V. a organizat prima licitaţie publică pentru acest imobil la preţul de evaluare, după care conform prevederilor legale preţul de pornire a licitaţiei a fost redus cu 25% şi respectiv 50%.

Inculpatul a amânat licitaţia publică în două rânduri la cererea inculpatului Q., iar la data de 03.09.2014 a întocmit publicaţia de vânzare prin care a stabilit ca termen de licitaţie data de 03.10.2014, preţul de pornire a licitaţiei fiind stabilit la suma de 30.998,50 euro, reprezentând 50% din preţul de evaluare.

Inculpatul Q. i-a relatat inculpatului E. condiţiile în care se desfăşoară executarea silită, iar acesta le-a cerut inculpaţilor F. şi G. să participe la licitaţia din data de 03.10.2014.

Pentru a fi sigur de faptul că la licitaţia din data de 03.10.2014 nu vor mai fi prezente şi alte persoane interesate de adjudecarea imobilului şi care prin licitaţie să crească preţul de adjudecare, inculpatul Q. i-a cerut inculpatului V. să nu efectueze publicitatea conform prevederilor legale.

Inculpatul V. a fost de acord şi prin încălcarea dispoziţiilor art. 845 alin. (8) şi (9) raportat la art. 838 alin. (4) din C. proc. civ., nu a publicat un extras din publicaţia din data de 03.09.2014 într-un ziar local. Deşi la un termen anterior pentru data de 03.06.2014 efectuase publicitatea şi în Registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite, pentru termenul din data de 03.10.2014 inculpatul nu a mai publicat un extras din publicaţie în acest registru sau într-un ziar local.

Pe cale de consecinţă, la dosarul de executare silită nu a fost identificată dovada efectuării acestor forme de publicitate.

Accesarea site-ului pe care figurau aceste publicaţii, ori ziarele locale erau cele mai uzitate moduri în care persoanele interesate aflau despre existenţa unor licitaţii publice, şi nu prin citirea afişelor de la sediul executorului, de la sediul Primăriei sau al Judecătoriei.

Inculpaţii G. şi F. au fost înştiinţaţi cu privire la data şi ora la care urma să aibă loc licitaţia publică de către inculpatul E., acesta primind informaţia la rândul său de la inculpatul V. prin intermediul inculpatului Q..

Cei doi inculpaţi licitatori au achitat cauţiunea de 10 % din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus ofertele de participare la licitaţie conform indicaţiilor primite, ambii oferind suma de 24.000 euro.

Înainte de începerea licitaţiei, inculpatul V. a primit pe mail cererea de suspendare a executării silite formulată de către creditorul ipotecar OOO. S.R.L. prin mandatar DDDDDDDDDDD..

Inculpatul V. a respins cererea creditorului ipotecar întrucât în conformitate cu dispoziţiile legale acesta dobândea calitatea de creditor intervenient în acest dosar de executare silită şi nu avea posibilitatea legală a creditorului urmăritor (în acest caz inculpatul Q.) de a cere suspendarea executării silite.

Acest fapt arată că doar persoane cu o anumită pregătire juridică ar fi fost în măsură să gândească activitatea infracţională laborioasă în care să anuleze posibilitatea creditorului ipotecar de a controla preţul de adjudecare a imobilului executat silit.

Deşi creditorul ipotecar formulase cerere de executare silită încă din anul 2012 împotriva debitorului GGGG., fiind înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al BBBBB., executarea silită a aceluiaşi debitor pentru acelaşi imobil în baza unui contract de împrumut fictiv, într-un termen relativ scurt faţă de regula executărilor silite, l-a transformat pe acesta într-un creditor intervenient, care deşi în urma executării urma să primească suma de bani obţinută înaintea creditorului urmăritor, nu putea să ceară suspendarea executării silite în situaţia în care nu ar fi fost mulţumit de preţul oferit de către participanţi.

Creditorul urmăritor Q. nu a avut bineînţeles nicio nemulţumire legată de ofertele participanţilor la licitaţie, care pentru a crea o aparenţă de legalitate şi pentru a nu fi anulată licitaţia pentru un preţ derizoriu, au licitat până la suma de 28.000 euro oferită de inculpatul F. care a fost declarat adjudecatar.

Diferenţa de preţ a fost achitată la data de 23.10.2014 în contul executorului judecătoresc de către inculpatul G., suma de bani fiindu-i pusă la dispoziţie acestuia de către inculpatul E..

Faptul că inculpatul V. cunoştea despre înţelegerea dintre inculpaţii Q., E., G. şi F. şi i-a ajutat pe aceştia prin încălcarea dispoziţiilor legale în materie să denatureze preţul de adjudecare a imobilului executat silit, rezultă din următoarea situaţie:

- deşi inculpaţii G. şi F. au depus ofertele de participare la licitaţie în chiar ziua acesteia, de la biroul executorului judecătoresc BBBBB. s-a trimis un mail către reprezentantul creditorului ipotecar cu o zi înainte, acesta fiind sfătuit să se înscrie cât mai urgent cu creanţa la V. întrucât "pentru licitaţia de mâine există cumpărător". Ori acest fapt nu putea fi cunoscut la biroul executorului judecătoresc BBBBB. decât urmare a unei informaţii primite de la inculpatul V..

Inculpaţii E. şi F. s-au ocupat în perioada următoare de amenajarea imobilului, de efectuarea unor dezmembrări ale terenului, iar ulterior imobilul a fost vândut cu suma de 42.000 euro martorului EEEEEEEEEEE., profitul în sumă de 14.000 euro fiind împărţit între inculpaţii E., F. şi Q..

Inculpatul Q., deşi practic nu a încasat în cont nicio sumă de bani în urma executării silite, nu a solicitat continuarea executării.

Inculpatul V. a declarat faptul că lipsa publicităţii în ziar şi în registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite se poate datora volumului mare de muncă şi nu ca urmare a unei intenţii de a ajuta debitorul din dosar. Declaraţia acestuia nu este sinceră având în vedere faptul că lipsa publicităţii în această formă a fost identificată în alte 2 dosare de executare silită ale aceluiaşi executor judecătoresc şi care au prezentat interes pentru aceeaşi grupare infracţională.

Mai mult, la aceste licitaţii publice membrii grupării infracţionale îşi făceau apariţia cunoscând data şi ora licitaţiei, deşi din declaraţiile acestora rezultă faptul că aveau cunoştinţă despre licitaţiile la care participau prin accesarea site-ului pe care erau afişate publicaţiile de vânzare.

Prejudiciul creat de către inculpaţi prin deturnarea licitaţiei publice este în cuantum de 2.998,50 euro.

Având în vedere că inculpatul F. nu a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestui inculpat pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, pentru considerentele arătate la pct. C29 la care face trimitere.

Privitor la inculpatul V., care a solicitat pronunţarea unei soluţii de încetare a procesului penal ca urmare a împlinirii termenului prescripţiei generale, Curtea a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de deturnarea a licitaţiilor publice de 5 ani a început a curge la data de 28.11.2014 şi s-a împlinit la data de 27.11.2019.

Termenul de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de abuz în serviciu, art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) din C. pen., de 8 ani, a început a curge la data de 28.11.2014 şi s-ar fi împlinit la data de 27.11.2022 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 27.01.2023, în cazul inculpatului V..

Privitor la inculpatul E. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii, pe baza declaraţiilor inculpaţilor G. şi F., că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, ce absoarbe actul material de instigare, făcând trimitere la pct C28 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen .

Privitor la inculpatul Q., care a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 09.07.2014 şi s-a împlinit la data de 08.09.2019.

Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva Q., urmare a a constatatrii, pe baza materialului probator anterior descris, în special, pe baza declaraţiilor inculpaţilor G. şi F., că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de acest inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, ce absoarbe în conţinutul său prezentul act material de instigare.

Privitor la infracţiunile de instigare la determinare la fals intelectual, art. 47 din C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) din C. pen. cu referire la art. 321 din C. pen., şi uz de fals prev de art. 323 din C. pen., Curtea a constatat de asemenea că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

În consecinţă, Curtea a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului Q. pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la determinare la fals intelectual prev de art. 47 din C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) din C. pen. cu referire la art. 321 din C. pen., şi uz de fals, art. 323 din C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Contrar susţinerilor inculpatului, existenţa unui contract de împrumut, pe care martorul GGGG. recunoaşte că l-a semnat, nu este de natură a face dovada inexistenţei infracţiunii de instigare la determinare la fals intelectual prev. de art. 47 din C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) din C. pen., în contextul în care atât împrumutatul cât şi împrumutătorul neagă predarea banilor. Astfel, martorul GGGG. a susţinut că acest aspect este neadevărat întrucât nu a primit vreo sumă de bani şi nici nu ar fi trebuit să primească, aşa cum îi spusese Q..

Inculpatul Q. a precizat cu ocazia audierii din cursul urmăririi penale că suma cu care martorul GGGG. îi era dator nu era atât de mare ca cea inserată în contract, iar martorul nu avea nicio datorie faţă de inculpatul Q.. Ori, declaraţiile date de inculpat pot fi folosite şi împotriva sa conform dispoziţiilor art. 83 C. proc. pen., în măsura în care se coroborează cu alte probe, condiţie îndeplinită.

Inculpatul Q., deşi practic nu a încasat în cont nicio sumă de bani în urma executării silite, nu a solicitat continuarea executării. Ori, această pasivitate nu se explică decât prin faptul că împrumutul a fost unul fictiv, contractul de împrumut fiind încheiat la solicitarea inculpatului Q., în vederea obţinerii unui titlu executoriu, care să poată fi pus în executarea în scopul evident al paralizării executării silite pornite de bancă.

De asemenea, Curtea a reţinut că există diferenţe semnificative intre declaraţiile inculpatului Q. date în cursul urmăririi penale şi cele date în cursul cercetării judecătoreşti, diferenţe care nu se justifică decât de dorinţa inculpatului de a fi exonerat de răspunderea penală.

În concluzie, reţinând că inculpatul Q. nu a reuşit să facă dovada netemeiniciei acuzaţiilor de instigarea la determinare la fals intelectual şi uz de fals, Curtea a dispus o soluţie de încetarea a procesului penal.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul G., Curtea a constatat că a solicitat pronunţarea unei soluţii de încetare a procesului penal ca urmare a împlinirii termenului prescripţiei generale.

În concluzie, Curtea a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 14.06.2016.şi s-ar împlinit la data de 13.06.2021 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 13.08.2021.

În consecinţă, Curtea a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului G. pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice şi a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Referitor la acuzaţia de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice reţinută în sarcina inculpatului Q., faptă constând în aceea că urmare a încheierii contractului de împrumut autentificat sub numărul x/01.10.2013 de către BNP EE., i-a ajutat pe inculpaţii G. şi F. să deturneze licitaţia organizată la data de 03.10.2013 în dosar de executare nr. 543/2013 al V., dosar de executare deschis urmare a folosirii contractului de împrumut menţionat mai sus, Curtea a constatat că se impune pronunţarea unei soluţii de achitare întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

31. Dosar de executare nr. 123/EXE/2013 înregistrat la II. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 15.10.2014

În baza sentinţei civile nr. 4523 din 25.05.2011 pronunţată în dosarul x/2008 de către Judecătoria Bacău, creditoarea FFFFFFFFFFF. a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorului HHHH. fiind înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 la II. din mun. Bacău, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Bacău, str. x cel Mare, bl. 10/E/et. 4 jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 16.797,50 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 45.500 RON (valoare fără TVA), iar după organizarea primei licitaţii, preţul de pornire a fost redus cu 25%, fiind stabilit la suma de 34.125 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 16.09.2014, executorul judecătoresc a organizat o licitaţie pentru data de 15.10.2014.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil, inculpatul E. le-a solicitat inculpaţilor F. şi FFFF. să participe la licitaţia din data de 15.10.2014, stabilind persoana adjudecatarului şi preţul de adjudecare.

Conform recipiselor existente la dosarul de executare silită şi care atestă depunerea în contul executorului judecătoresc a cauţiunii de 10%, sumele de bani au fost depuse la un interval de câteva minute de către inculpaţii F. şi FFFF., la aceeaşi sucursală, fapt denotă că deplasarea la bancă s-a făcut împreună, inculpaţii acţionând pentru un interes comun.

Inculpatul F. a oferit suma de 18.000 RON pentru adjudecarea imobilului, iar inculpatul FFFF. suma de 20.000 RON.

Licitaţia din data de 15.10.2014 a fost una formală întrucât la prima strigare licitatorii şi-au menţinut ofertele, iar la a doua strigare inculpatul F. s-a retras, inculpatul FFFF. oferind suma de 21.000 RON adjudecând imobilul în cauză pentru suma de 21.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 34.125 RON.

Fiind audiaţi în cauză, inculpaţii F. şi FFFF. au recunoscut situaţia de fapt expusă mai sus.

Inculpatul FFFF. a vândut ulterior imobilul prin mandatar G., membrii grupării infracţionale obţinând suma de 10.000 euro de la martora GGGGGGGGGGG. şi realizând astfel un profit de peste 5.000 euro.

Având în vedere că inculpatul F. nu a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestui inculpat, pentru considerentele arătate la pct. C29, la care face trimitere.

32. Dosar de executare nr. 706/2014 înregistrat la V., licitaţie din data de 28.11.2014

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea IIII. S.A., cu sediul în Bucureşti, şos. x, a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2014 al V. împotriva debitoarei U. din mun. Bacău, str. x nr. 6/B/12, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei situat în mun. Bacău, str. x nr. 6/B/12, jud. Bacău, respectiv un apartament cu două camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 65.035,96 CHF şi cheltuieli de executare în cuantum de 11.156,56 RON.

Imobilul mai sus menţionat era proprietatea inculpatei U., concubina inculpatului E..

Având în vedere modalităţile anterioare prezentate în care inculpatul E. a reuşit să-şi recupereze prin deturnarea licitaţiilor publice imobilele executate silit, obţinând sume considerabile din revânzarea acestora, în timp ce creditorii ipotecari s-au înregistrat cu pierderi, inculpata U. a luat decizia de a proceda de aceeaşi manieră, cu ajutorul firesc al concubinului său.

Pentru a crea o aparenţă de legalitate, inculpata U. a rugat-o pe prietena sa martora YYYYYYY. să accepte a figura ca administrator la o societate nou înfiinţată, pe care să fie adjudecat imobilul executat silit.

Martora YYYYYYY. a acceptat să o ajute însă i-a precizat faptul că nu ştie cum să procedeze în situaţia în care va fi nevoită să participe la licitaţia publică ce urma a fi organizată.

Martora YYYYYYY. s-a deplasat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Neamţ, aceasta având domiciliul în mun. Piatra Neamţ şi a înfiinţat persoana juridică S.C. JJJJ. S.R.L., conform indicaţiilor primite de la inculpata U.. Denumirea societăţii a fost cea indicată de aceeaşi inculpată, JJJJ. fiind numele fiicei sale, iar denumirea JJJJ. este apropiată de cea a societăţii NNNNNN. administrată în fapt de către inculpatul E. şi în drept de către sora acestuia inculpata T..

Executorul judecătoresc V. a organizat o licitaţie publică în dosarul nr. x/2001 la data de 14.11.2014, publicaţia în extras fiind publicată şi în Registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite, fără a efectua publicitatea şi într-un ziar local, conform prevederilor art. 838 din C. proc. civ. în vigoare la data înregistrării cererii de executare silită.

Nicio persoană interesată nu s-a prezentat la termenul din data de 14.11.2014 la care preţul de pornire a licitaţiei a fost de 31.000 euro, acelaşi cu preţul evaluării efectuate în cauză, fapt pentru care prin publicaţia de vânzare din data de 14.11.2014 şi prin procesul-verbal de licitaţie din aceeaşi dată s-a stabilit un nou termen de licitaţie pentru data de 28.11.2014, termen la care preţul de pornire a fost redus cu 25%, fiind stabilit la suma de 23.400 euro

Pentru a fi sigur de faptul că la licitaţia din data de 28.11.2014 nu vor mai fi prezente şi alte persoane interesate de adjudecarea imobilului şi care prin licitaţie să crească preţul de adjudecare, inculpatul E. i-a cerut inculpatului V. prin intermediul avocatului său, inculpatul Q. care avea o relaţie mai apropiată cu executorul judecătoresc să nu efectueze publicitatea conform prevederilor legale.

Inculpatul V. a fost de acord şi prin încălcarea dispoziţiilor art. 845 alin. (8) raportat la art. 838 alin. (4) din C. proc. civ., nu a publicat un extras din publicaţia din data de 14.11.2014 în Registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite, deşi în conţinutul acesteia se arată faptul că publicitatea a fost efectuată şi în acest mod.

Pe cale de consecinţă, la dosarul de executare silită nu a fost identificată dovada efectuării acestei forme de publicitate.

Accesarea site-ului pe care figurau aceste publicaţii era cel mai uzitat mod în care persoanele interesate aflau despre existenţa unor licitaţii publice, şi nu prin citirea afişelor de la sediul executorului, de la sediul Primăriei sau al Judecătoriei.

Acest aspect fiind pus la punct de către liderul grupării infracţionale pentru concubina sa, era nevoie de participarea unor persoane de încredere la licitaţia din data de 28.11.2014.

Inculpatul E. a apelat pe de o parte la inculpatul F., cumătrul său, iar pe de altă parte la fostul său angajat, inculpatul O..

Acesta s-a deplasat în mun. Piatra Neamţ împreună cu inculpatul O. unde s-au întâlnit cu martora YYYYYYY.. Aceasta a semnat procura autentificată sub nr. x/24.11.2014 la HHHHHHHHHHH. prin care în calitate de administrator al S.C. JJJJ. S.R.L. l-a împuternicit pe inculpatul O. să cumpere imobile în numele societăţii.

Aşa cum rezultă din declaraţia martorei YYYYYYY., ştampila societăţii şi actele de înfiinţare au fost în permanenţă în posesia inculpaţilor E. şi U..

Acest fapt rezultă şi din studierea înscrisului intitulat delegaţie din data de 27.11.2014 depus cu ocazia participării la licitaţia din data de 28.11.2014, care este scris de către inculpatul F. şi nu de către martorul YYYYYYY..

În aceste condiţii, la licitaţia din data de 28.11.2014, au depus oferte de participare, aşa cum s-a stabilit de către inculpaţii E. şi U., doar inculpatul F. şi inculpatul O., în calitate de mandatar al S.C. JJJJ. S.R.L.

Ambii inculpaţi au oferit suma de 23.400 euro şi au depus şi recipisele care atestau achitarea cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, care au numere consecutive.

Întrucât inculpatul V. nu era prezent la birou la ora la care trebuia să aibă loc licitaţia, aceasta a fost condusă de către martora W. - executor stagiar la acelaşi birou.

Aceasta nu a verificat dacă procedura de efectuare a publicităţii este îndeplinită, fiind solicitată de către inculpatul V. doar să efectueze licitaţia publică şi să întocmească procesul-verbal de licitaţie.

La licitaţia din data de 28.11.2014 a participat şi debitoarea inculpată U..

Licitaţia fiind deschisă, inculpatul F. a declarat că se retrage întrucât ar fi luat la cunoştinţă despre faptul că a fost depusă o contestaţie la executare. Având în vedere faptul că debitoarea din dosar şi care formulase anterior contestaţie la executare era cumătra sa, motivul invocat de către inculpat a fost unul menit a crea o aparenţă de legalitate, licitaţia publică fiind una formală.

S.C. JJJJ. S.R.L, prin mandatar O., a fost declarată adjudecatară pentru suma de 23.400 euro, reprezentând preţul de pornire a licitaţiei.

După adjudecarea imobilului, acesta a fost închiriat în regim hotelier de către inculpata U. care a obţinut venituri din această activitate după care, inculpata s-a hotărât să-l vândă la începutul anului 2016.

Imobilul a fost vândut martorului IIIIIIIIIII. pentru suma de 35.000 euro, acesta precizând că a negociat cu inculpatul E. acest preţ, inculpatul semnând ulterior contractul de vânzare cumpărare în calitate de reprezentant legal al S.C. JJJJ. S.R.L.

Inculpatul F. a confirmat situaţia de fapt expusă mai sus, inculpata U. a recunoscut nuanţat săvârşirea infracţiunii, iar inculpatul O. a avut o atitudine nesinceră. Inculpatul E. nu a mai dorit să facă declaraţii în cauză după a a reţinutrea acestuia, la data de 23.09.2016.

Inculpaţii E. şi U. au obţinut astfel un profit de 11.600 euro, în condiţiile în care WWWWWW. prin mandatar JJJJJJJJJJJ. S.R.L. a comunicat executorului judecătoresc că în dosarul de executare nr. 706/2014 debitul inculpatei U. după adjudecarea imobilului este în cuantum de 42.814,74 CHF.

Astfel, inculpaţii au beneficiat pe de o parte de suma de bani împrumutată de la IIII. S.A. în anul 2008, iar ulterior au obţinut şi profit din revânzarea imobilului adjudecat prin deturnarea licitaţiei publice.

Având în vedere că inculpaţii F. şi O. nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestor doi inculpaţi, pentru considerentele arătate la pct. B11 (inculpatul x) şi C29 (inculpatul x), la care face trimitere.

Cum inculpaţii E. şi U. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la C28 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen cu privire la inculpatul E..

Curtea a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 31.10.2014 şi s-ar împlinit la data de 30.10.2020 dacă curgerea termenului prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 30.12.2020.

În consecinţă, întrucât s-a împlinit termenul general de prescripţie, Curtea a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatei U. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la deturnarea licitaţiilor publice, înlăturând dispoziţiile art. 35 alin. (1) C. pen. privind a a reţinutrea formei continuate a infracţiunii, având în vedere că pentru primul act material de deturnare a licitaţiilor publice din data de 25.04.2013, s-a dispus o soluţie de achitare, fapta nefiind prevăzută de legea penală.

33. Dosar de executare nr. 49/2012 înregistrat la TTTTTT. din mun. Iaşi, jud. Iaşi, licitaţie din data de 01.10.2015

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul KKKK., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al TTTTTT. din mun. Iaşi, jud. Iaşi împotriva debitorilor KKKKKKKKKKK. şi LLLLLLLLLLL. din mun. Iaşi, str. x, jud. Iaşi.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor, respectiv casă de locuit şi teren aferent, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 1.267.756,26 RON, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 737.289 RON conform raportului de expertiză şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 552.966,75 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 16.09.2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 01.10.2015.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul E. i-a solicitat suspectului ZZZZZZZ., asociat împreună cu concubina inculpatului E. la S.C. MMMMMMMMMMM. S.R.L., S.C. NNNNNNNNNNN. S.R.L. şi S.C. OOOOOOOOOOO. S.R.L., să-l însoţească la licitaţia din data de 01.10.2015.

Inculpatul E. a participat la licitaţia din data de 01.10.2015 în calitate de procurator al părinţilor săi, inculpatul CC. şi numita PPPPPPPPPPP., în baza procurii notariale autentificate sub nr. x/30.09.2015 la DD..

Inculpatul a achitat cauţiunea de peste 50.000 RON direct din contul numitei PPPPPPPPPPP. pe care era împuternicit, iar suspectul ZZZZZZZ. a achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei la KKKK. Sucursala Iaşi.

Cei doi inculpaţi s-au deplasat la biroul executorului judecătoresc unde au depus recipisele şi ofertele de participare la licitaţie, inculpatul ZZZZZZZ. oferind suma de 440.000 RON, iar inculpatul E. suma de 500.000 RON.

La licitaţia publică din data de 01.10.2015 s-au prezentat alţi doi licitatori care au oferit suma de 450.000 RON şi respectiv 500.000 RON.

Cei 4 licitatori au licitat până la suma de 520.000 RON, la care inculpatul E., suspectul ZZZZZZZ. şi unul dintre licitatori s-au retras, fiind declarat adjudecatar numitul AAAAAAAA..

Infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice în forma înţelegerii între participanţi în scopul deturnării preţului de adjudecare se consumă în momentul în care participanţii au ajuns la această înţelegere, indiferent dacă aceasta a condus şi în fapt la denaturarea efectivă a preţului de adjudecare urmare a unor împrejurări necunoscute licitatorilor.

Înţelegerea frauduloasă dintre inculpatul E. şi suspectul ZZZZZZZ., deşi realizată în scopul denaturării preţului de adjudecare a licitaţiei, nu a condus la rezultatul dorit urmare a participării la licitaţie a unui licitator de bună credinţă care a oferit un preţ mai mare decât aceştia.

Martorul ZZZZZZZ. nu a recunoscut faptul că ar fi fost în înţelegere cu inculpatul E., deşi acesta administra în fapt societăţile la care primul inculpat avea calitatea de asociat. Mai mult, raportat la veniturile suspectului ZZZZZZZ., suma de 440.000 RON oferită la această licitaţie era una uriaşă.

Cum inculpatul E. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct C28 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

34. Dosar de executare nr. 208/2013 şi nr. 208/2014, înregistrate la V., licitaţii din datele de 14.05.2014 şi 20.10.2014

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea KKKK. Sucursala Piatra Neamţ a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al V. împotriva debitoarei LLLL. din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, respectiv teren construcţii în suprafaţă de 497,83 m.p. şi vilă în regim P+1E în suprafaţă construită de 96,71 m.p., imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 68.737 euro reprezentând împrumut nerestituit şi 8.436 RON cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat conform raportului de evaluare întocmit în cauză la suma de 77.900 euro şi întrucât acesta nu a fost adjudecat cu ocazia primei licitaţii publice organizate, preţul de pornire a fost redus cu 25% conform prevederilor legale, fiind stabilit la suma de 58.425 euro.

Expertul judecătoresc a stabilit un nou termen de licitaţie la data de 25.04.2014, ocazie cu care au depus recipise privind plata cauţiunii inculpaţii F. şi G.. Licitaţia a fost amânată pentru termenul din data de 14.05.2014, întrucât nu se realizase procedura de publicitate cu Primăria Bacău.

Inculpatul E., liderul grupării infracţionale era interesat să achiziţioneze o vilă pe raza mun. Bacău, fapt pentru care împreună cu inculpaţii G. şi F. a studiat piaţa imobiliară şi a identificat acest imobil executat silit de către inculpatul V..

Inculpatul E. a stabilit cu ceilalţi doi inculpaţi să participe la licitaţiile publice ce vor fi organizate în acest dosar de executare silită, urmând ca imobilul să fie adjudecat de către inculpatul G. pe numele inculpatului CC., tatăl inculpatului E..

Pe cale de consecinţă, chiar la data la care inculpaţii au depus recipise de participare pentru prima dată în acest dosar respectiv 25.04.2014, a fost întocmită la DD. procura autentificată sub nr. x prin care inculpatul CC. îl împuternicea pe inculpatul G. să cumpere imobile în numele său, în condiţiile în care le va aprecia ca fiind cele mai favorabile.

Pentru a fi sigur de faptul că la licitaţia din data de 14.05.2014 nu vor mai fi prezente şi alte persoane interesate de adjudecarea imobilului şi care prin licitaţie să crească preţul de adjudecare, inculpatul E. i-a cerut inculpatului V. prin intermediul avocatului său, inculpatul Q. care avea o relaţie mai apropiată cu executorul judecătoresc să nu efectueze publicitatea conform prevederilor legale.

Inculpatul V. a fost de acord şi prin încălcarea dispoziţiilor art. 845 alin. (8) raportat la art. 838 alin. (4) din C. proc. civ., nu a publicat un extras din publicaţia din data de 25.04.2014 într-un ziar de circulaţie naţională. Mai mult, inculpatul nu a publicat un extras din publicaţia din data de 25.04.2014 nici în Registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite, deşi în conţinutul acesteia se arată faptul că publicitatea a fost efectuată şi în acest mod, iar pentru termenul anterior aceasta fusese efectuată.

La dosarul de executare silită a fost identificată doar o adresă către Redacţia QQQQQQQQQQQ. fără o dovadă de primire şi fără dovada publicării în ziar a publicaţiei, dar doar pentru termenul de licitaţie din data de 25.04.2014. Pentru termenul de licitaţia din data de 14.05.2014 nu există dovada efectuării publicităţii la ziar şi nici în Registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite.

Mai mult, conform dispoziţiilor art. 838 alin. (4) din C. proc. civ. în vigoare la data înregistrării cererii de executare silită, dacă valoarea imobilului executat silit depăşea suma de 250.000 RON, era obligatorie sub sancţiunea nulităţii publicarea în extras într-un ziar de circulaţie naţională şi doar sub această sumă într-un ziar local.

Ori, valoarea imobilului executat silit a fost stabilită la suma de 77.900 euro, valoare care depăşeşte suma de 250.000 RON.

Accesarea site-ului pe care figurau aceste publicaţii ori studierea ziarelor era cel mai uzitat mod în care persoanele interesate aflau despre existenţa unor licitaţii publice, şi nu prin citirea afişelor de la sediul executorului, de la sediul Primăriei sau al Judecătoriei.

Acest aspect fiind pus la punct, inculpatul E. le-a cerut inculpaţilor F., cumătrul său şi inculpatului G., finul său, să participe la licitaţia din data de 14.05.2014 pentru a adjudeca imobilul pe numele tatălui liderului grupării infracţionale.

Cei doi inculpaţi au fost anunţaţi de către inculpatul E. cu privire la data şi ora licitaţiei, au achitat din nou cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus ofertele de participare.

Inculpatul G. a oferit suma de 58.500 euro, iar inculpatul F. a oferit conform înţelegerii o sumă mai mică respectiv 55.000 euro.

Licitaţia a fost una formală, inculpatul G. fiind declarat adjudecatar în calitate de mandatar al inculpatului CC. pentru suma oferită iniţial, respectiv 58.500 euro.

În perioada următoare, inculpatul E. a încercat să intre în posesia imobilului adjudecat silit, deplasându-se împreună cu ceilalţi doi inculpaţi licitatori la locuinţa persoanei vătămate LLLL.. Inculpatul E. chiar i-a oferit acesteia o sumă de bani pentru a părăsi imobilul, însă s-a lovit de refuzul debitoarei care a formulat contestaţie la executare, arătând faptul că executorul judecătoresc a executat pe de o parte doar o parte din construcţie, iar pe de altă parte nu a executat şi cota parte din drumul de acces către imobil.

Reprezentat fiind de către inculpatul Q. în calitate de avocat, între inculpatul CC. şi numita LLLL. au existat mai multe litigii, inculpatul E. formulând chiar plângere penală faţă de numita LLLL. pentru nerespectarea hotărârilor judecătoreşti.

Din referatul organelor de poliţie pus la dispoziţie de către numita LLLL. cu ocazia audierii, din declaraţiile inculpaţilor G. şi F. şi chiar din declaraţiile inculpatei U., rezultă faptul că imobilul executat silit în dosarul nr. x/2013 îi aparţinea în fapt inculpatului E. şi nu tatălui acestuia inculpatul CC..

În aceste condiţii, executorul judecătoresc V. a continuat executarea silită a numitei LLLL. pentru suprafaţa de 44,94 m.p. teren reprezentând cota parte din drumul de acces comun către imobilul din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Prin încheierea nr. 208/29.09.2014, executorul judecătoresc a evaluat imobilul la suma de 1.640 RON, organizând prima licitaţie publică la data de 20.10.2014.

Debitoarea LLLL. a discutat cu mai multe persoane interesate de cumpărarea casei şi a terenului aferent, deşi casa fusese adjudecată anterior de către inculpatul CC.. Astfel, s-au arătat interesaţi de cumpărarea casei martorii RRRRRRRRRRR. şi SSSSSSSSSSS., debitoarea LLLL. comunicându-le că dacă intenţionează să cumpere casa, trebuie să participe la licitaţia pentru calea de acces din data de 20.10.2014.

Fiind absolut necesară adjudecarea cotei din drumul de acces pentru a putea intra astfel şi în posesia imobilului pe care anterior îl adjudecase, inculpatul G. a fost anunţat de către inculpatul E. cu privire la data şi ora la care va avea loc chiar prima licitaţie publică organizată pentru calea de acces, în vederea adjudecării acesteia pe numele inculpatului CC..

Inculpaţii nu s-au aşteptat însă ca alte persoane să fie interesate să adjudece o cale de acces către un imobil deja executat silit şi adjudecat de către o altă persoană.

Astfel, la licitaţia din data de 20.10.2014, s-au prezentat inculpatul G. în calitate de procurator al inculpatului CC. şi martorii RRRRRRRRRRR. şi SSSSSSSSSSS..

Licitaţia a pornit de la preţul de evaluare, respectiv 1.640 RON şi a ajuns până la suma de fabuloasă de 1.000.000 RON, echivalentul a 230.000 euro, sumă oferită de inculpatul G. şi pentru care inculpatul CC. a fost declarat adjudecatar.

După încheierea licitaţiei, inculpatul G. l-a sunat pe inculpatul E. şi i-a relatat cele întâmplate.

Realizând faptul că a adjudecat o casă cu teren cu 58.500 euro şi calea de acces către aceasta cu 230.000 euro, inculpatul E. i-a transmis inculpatului că va vedea ce va face pentru remedierea situaţiei.

Astfel din declaraţia inculpatului G. rezultă faptul că inculpatul E. s-a exprimat în sensul că "este belea, adică situaţia este nasoală şi ..că va vedea el ce face".

Inculpatul E. l-a contactat telefonic pe prietenul său, inculpatul DD., notar public, căruia i-a cerut ajutorul şi l-a rugat să-i autentifice o declaraţie de revocare a procurii în baza căreia inculpatul G. participase la licitaţia din data de 20.10.21014.

Inculpatul DD. a fost de acord, iar inculpatul E. l-a sunat pe inculpatul G. explicându-i faptul că va trebui să meargă la notariat pentru a lua o declaraţie de revocare a procurii care să o prezinte executorului judecătoresc.

Inculpatul G. i-a comunicat executorului judecătoresc faptul că ar fi fost sunat de către inculpatul CC., fapt neadevărat, care i-ar fi transmis că procura este revocată.

Executorul judecătoresc a acţionat în conformitate cu dispoziţiile legale şi a întocmit procesul-verbal de licitaţie declarându-l adjudecatar pe inculpatul CC., acesta fiind semnat de către toţi participanţii.

Inculpatul G. a menţionat o obiecţiune în dreptul semnăturii invocând şi faptul că a crezut că a licitat suma de 10.000 RON şi nu 1.000.000 RON, fapt pentru care ar dori ca imobilul să fie adjudecat de următorul licitator.

Inculpatul E. i-a cerut tatălui său CC. să se deplaseze la biroul inculpatului DD. unde să semneze declaraţia de revocare a procurii nr. 77/25.04.2014.

Inculpatul CC. s-a deplasat la sediul notarului public unde a scris cererea de revocare a procurii aşa cum i-a cerut fiul său şi a semnat declaraţia pe care inculpatul DD. a autentificat-o cu nr. x înscriind în fals data de 17.10.2014.

Inculpatul G. s-a deplasat la notariat pentru a lua declaraţia de revocare nr. 359 pe care a prezentat-o ulterior executorului judecătoresc V..

Inculpatul V. a consemnat pe declaraţia de revocare faptul că a fost primită la orele 12:27 în data de 20.10.2014.

Fiind solicitate date de la Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale – TTTTTTTTTTT. s-a comunicat prin adresa nr. x/07.11.2016 faptul că declaraţia nr. 359/17.10.2014 de revocare a procurii nr. 77/25.04.2014 a fost înregistrată în evidenţele registrului la orele 12:18:16 în data de 20.10.21014, deci în aceeaşi perioadă în care a ajuns în posesia executorului judecătoresc.

Ori, în condiţiile în care licitaţia din data de 20.10.2014 a început la orele 10:00 şi s-a încheiat la orele 10:30 conform procesului-verbal de licitaţie, la ora de încheiere inculpatul E. discutând deja cu inculpatul G. şi implicit cu inculpatul DD. despre revocarea procurii, neintroducerea în baza de date a declaraţiei de revocare decât după aproape două ore, se explică doar prin faptul că aceasta nu era întocmită, inculpatul DD. nu se afla la birou şi inculpatul CC. se afla în com. Traian, fapt care a presupus o perioadă de timp.

Din declaraţiile martorei UUUUUUUUUUU., angajată a biroului notarial în acea perioadă, rezultă faptul că fiind prezentă la serviciu, înregistrarea în baza de date a TTTTTTTTTTT. s-ar fi făcut de urgenţă pentru o procură întocmită cu 3 zile înainte şi care ar fi produs deja consecinţe.

În conformitate cu normele metodologice privind registrele unice ţinute de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, termenul în care se răspunde la o cerere de interogare transmisă prin intermediul formularelor electronice cum este cazul declaraţiei de revocare nr. 359, este în timp real.

Rezultă aşadar că singura explicaţie pentru care declaraţia a fost introdusă în baza de date la două ore după încheierea licitaţiei din data de 20.10.2014 este faptul că aceasta nu era întocmită la momentul la care licitaţia a avut loc.

Notarul public care a autentificat declaraţia prin care a revocat procura are obligaţia comunicării datelor până la orele 16:00 a zilei în care a efectuat autentificarea, prin fax sau e-mail, către RNPR care îi va elibera dovada că a primit comunicarea.

Inculpatul DD. nu a procedat la vreo astfel de comunicare, singura înregistrare fiind cea din data de 20.10.2014.

De altfel, notarul avea posibilitatea introducerii directe în baza de date TTTTTTTTTTT. a declaraţiei de revocare a procurii fără a aştepta înregistrarea acesteia de către operator. Aceasta era şi procedura de lucru în cadrul biroului notarial, confirmată de către martora UUUUUUUUUUU., care a declarat faptul că ea se ocupa de introducerea în baza de date a unor astfel de declaraţii de revocare a procurilor, primind un certificat de înregistrare în timp real.

Fiind audiat în cauză în calitate de suspect/inculpat, atât în cursul urmăririi penale cât şi al cercetării judecătoreşti, inculpatul DD. a susţinut faptul că probabil datorită volumului de muncă declaraţia de revocare a inculpatului CC. nu a fost comunicată în data de 17.10.2014 până la orele 16:00, fapt pentru care a fost comunicată în următoarea zi lucrătoare, adică luni 20.10.2014.

Curtea a constatat astfel, o discrepanţă evidentă între declaraţia dată în cursul urmăriri penale unde inculpatul DD. a susţinut că probabil datorită volumului de muncă declaraţia de revocare a inculpatului CC. nu a fost comunicată în data de 17.10.2014 până la orele 16:00, fapt pentru care a fost comunicată în următoarea zi lucrătoare, adică luni 20.10.2014, pentru ca în faţa instanţei să susţină cu totul altceva, respectiv că declaraţia de revocare a fost întocmită vineri seara, în afara orelor de program, în prezenţa d-lui CC. care a semnat-o, în acelaşi timp cu cererea de autentificare. Am tăiat o chitanţă, dl. x a achitat onorariul, după care a plecat fără să primească declaraţia, urmând ca aceasta să fie ridicată luni dimineaţa de fiul său sau de o persoană trimisă de acesta. A rămas să o ridice E. luni dimineaţă aceasta fiind voinţa lui CC..

Curtea a constatat că susţinerile inculpatului DD. privind nevinovăţia sa, sunt neîntemeiate.

Din declaraţia martorei UUUUUUUUUUU. rezultă că înregistrarea în baza de date a unei astfel de declaraţii se făcea de urgenţă, iar certificatul era primit în timp real indiferent de ziua şi ora la care se făcea înregistrarea, chiar şi după încheierea programului.

Din chiar declaraţiile inculpatului, care nu converg, rezultă că deşi putea remite inculpatului CC. declaraţia de revocare a procurii, în ziua de vineri 17.10.2014, nu a făcut acest lucru, urmând ca această declaraţie să fie ridicată luni dimineaţă de inculpatul E. sau cineva trimis de acesta, aspect ce relevă faptul că această declaraţie nu exista vineri 17.10.2014.

Mai mult, neintroducerea declaraţiei de revocare într-un interval de 3 zile, nici măcar luni dimineaţa la începerea programului, cu după 2 ore de la încheierea licitaţiei nu poate fi explicată decât aşa cum s-a arătat mai sus prin faptul că declaraţia de revocare a fost întocmită în data de 20.10.2014 şi datată în fals cu data de 17.10.2014, pentru a arăta că inculpatul G. nu ar mai fi avut mandat să participe la licitaţia din data de 20.10.2014.

Mai mult din carnetul chitanţier ridicat în original de la inculpatul DD. rezultă faptul că în data de 17.10.2014 nu a mai întocmit niciun alt act în cadrul biroului, situaţie valabilă şi pentru perioada 18.10 – 28.10.2014.

Acest aspect arată faptul că inculpatul nu a avut activitate la biroul notarial şi nu avea niciun motiv pentru care să întârzie înregistrarea declaraţiei de revocare.

Analizând cererea formulată de către inculpatul CC. şi datată în fals cu data de 17.10.2014 s-a constatat faptul că nu au fost invocate motive temeinic justificate pentru ca actul notarial să fie întocmit în afara programului de lucru, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 82 din Legea nr. 36/1995.

De altfel, logica firească a lucrurilor nu indică niciun motiv plauzibil pentru care inculpatul CC. să revoce procura nr. 77/25.04.2014, cu excepţia anulării procesului-verbal de licitaţie, de fapt fiul său E. fiind cel mai interesat să adjudece calea de acces, după ce în baza aceleiaşi procuri adjudecase imobilul din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Ori, în situaţia în care manifestarea de voinţă a inculpatului CC. ar fi avut loc în data de 17.10.2014, nu se explică motivul pentru care nu a participat personal la licitaţia din data de 20.10.2014 şi nici motivul pentru care nu l-a anunţat pe inculpatul G. cu privire la revocarea procurii.

Materialul probator administrat în cauză arată dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpatul CC. nu lua decizii pentru membrii grupării infracţionale, aceştia fiind coordonaţi de către inculpatul E..

Ori, în condiţiile în care rezultă cu certitudine faptul că imobilul adjudecat silit îi aparţinea în fapt acestuia şi l-a trimis pe inculpatul G. să participe la licitaţia din data de 20.10.2014, discutând chiar în dimineaţa licitaţiei publice despre calea de acces, inculpatul CC. nu putea acţiona peste interesul fiului său, fără ştirea acestuia.

Din monitorizările intruzive efectuate în cauză rezultă faptul că inculpaţii E. şi G. comunicau chiar şi în timpul licitaţiilor publice prin sms, acesta din urmă ţinându-l la curent pe liderul grupării infracţionale cu tot ce se întâmplă la licitaţie.

Or, în aceste condiţii, este certă imposibilitatea situaţiei în care inculpatul CC. să revoce procura inculpatului G., iar inculpatul E. să nu cunoască acest fapt şi mai mult să nu i-l comunice inculpatului G..

Inculpatul DD. a invocat faptul că inculpatul E. este doar un client al notariatului, aspect contrazis de către martorele VVVVVVVVVVV. şi UUUUUUUUUUU., actuala şi respectiv fosta angajată a biroului notarial, dar mai ales de către măsurile intruzive efectuate în cauză.

La două zile după licitaţia din data de 20.10.2014, inculpatul V. a verificat dacă declaraţia de revocare este înregistrată în baza de date TTTTTTTTTTT. şi a luat decizia anulării procesului-verbal de licitaţie, cu încălcarea dispoziţiilor legale.

Astfel, anularea unui act emis de către executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită, după ce acesta a fost întocmit, cu excepţia îndreptărilor de erori materiale, nu se poate realiza decât pe calea contestaţiei la executare de către instanţa de judecată.

Inculpatul Q. a formulat o astfel de contestaţie la Judecătoria Bacău, invocând faptul că inculpatul G. nu a avut reprezentarea sumei oferite şi nu a avut mandat de la inculpatul CC. prin revocarea procurii. Judecătoria Bacău a respins contestaţia prin sentinţa civilă nr. 7187/16.12.2014, însă ulterior, Tribunalul Bacău a admis apelul luând act de faptul că acţiunea a rămas fără obiect prin anularea procesului-verbal de licitaţie, fără a se pronunţa cu privire la legalitatea anulării împotriva căreia nu fusese formulată contestaţie.

Curtea a constatat că toată această activitate infracţională la care au participat inculpaţii E., CC., DD. şi V. se explică prin faptul că în situaţia în care procesul-verbal de licitaţie nu era anulat, iar inculpatul CC. rămânea adjudecatar ar fi fost obligat să plătească diferenţa uriaşă de preţ, de aproximativ 230.000 euro pentru o cale de acces.

Conform dispoziţiilor legale în materie, în situaţia în care acesta nu achita diferenţa de preţ în termen de 30 de zile, s-ar fi organizat o nouă licitaţie publică, de la preţul de adjudecare de 1.000.000 RON, iar în situaţia în care se adjudeca sub acest preţ diferenţa era imputată inculpatului.

Or, în opinia Curţii, acest fapt explică demersurile inculpaţilor pentru a face tot posibilul să anuleze această licitaţie.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a reţinut că sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunilor de fals intelectual reţinută în sarcina inculpatului DD. şi a infracţiunilor de instigare la fals intelectual prev. de art. 47 din C. pen. raportat la art. 321 din C. pen., instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 din C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. - actul material din datele de 14.05.2014, deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. - actul material de instigare din data de 14.05.2014, fiind absorbit în forma continuată a acestei infracţiuni, în sarcina inculpatului E., însă, răspunderea penală a acestor inculpaţi nu mai poate fi angajată, întrucât s-a împlinit termenul general de prescripţie, făcând trimitere la pct. C28 din sentinţă în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

Privitor la inculpatul DD., Curtea a reţinut că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 20.10.2014 şi s-a împlinit la data de 19.10.2019 în cazul inculpatului DD..

Cum inculpaţii F. şi G. nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestor inculpaţi (act material de deturnare a licitaţiilor publice din data de 14.05.2014, pentru considerentele arătate la pct. C29 respectiv C30, la care face trimitere.

35. Dosar de executare nr. 165/2014 înregistrat la MMMM. din mun. Iaşi, jud. Iaşi, licitaţie din data de 02.06.2016

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul NNNN. S.A. prin WWWWWWWWWWW., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2014 al MMMM. împotriva debitorilor OOOO. şi PPPP. din sat Lunca Cetăţuii, com. Ciurea, jud. Iaşi.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului locuinţa şi terenul aferent, proprietatea debitorilor garanţi, situat în sat Lunca Cetăţuii, com. Ciurea, jud. Iaşi, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 68.534,63 euro, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 226.766 RON de către expert XXXXXXXXXXX. şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 170.074,50 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 05.05.2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 02.06.2016.

Interesat de achiziţionarea acestui imobil s-a arătat inculpatul E. care a participat la licitaţie în calitate de mandatar al numitei QQQQ., conform procurii speciale autentificată cu nr. x solicitându-i angajatului său, inculpatul BB., să participe împreună şi în înţelegere la licitaţia organizată în data de 02.06.2016 .

Inculpatul E. discutase şi cu numitul CCCCCCCC. pentru a participa la această licitaţie publică, renunţând la acesta şi solicitându-l pe celălalt angajat al său, inculpatul BB..

În ziua de 01.06.2016, la ora 22:12:45, E. aflat la postul telefonic cu numărul x primeşte un mesaj de la postul telefonic y utilizat de CCCCCCCC. cu următorul conţinut: "x. Maine la ce ora trebuie depusa recipisa?"

În ziua de 01.06.2016, la ora 22:25:00, E. aflat la postul telefonic cu numărul x trimite un mesaj la postul telefonic y utilizat de CCCCCCCC. cu următorul conţinut: "0.9"

În ziua de 01.06.2016, la ora 22:26:00, E. aflat la postul telefonic cu numărul x primeşte un mesaj de la postul telefonic y utilizat de CCCCCCCC., cu următorul conţinut: "vii la 8:00 sa ma iei?"

În ziua de 01.06.2016, la ora 22:26:15, E. aflat la postul telefonic cu numărul x trimite un mesaj la postul telefonic y utilizat de CCCCCCCC. cu următorul conţinut: "Da"

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de preţ astfel: inculpatul E. a oferit suma de 135.000 RON, iar inculpatul BB. a oferit aceeaşi suma, respectiv 135.000 RON .

Conform procesului-verbal de licitaţie din data de 02.06.2016, la prima strigare E., în calitate de procurator al numitei QQQQ. a oferit suma de 135.200 RON iar inculpatul BB. declară ca nu plăteşte mai mult şi se retrage, martora QQQQ. fiind declarată adjudecătoare.

Monitorizările intruzive efectuate în cauză relevă faptul că deşi adjudecat pe numele martorei QQQQ., verişoara concubinei liderului grupării infracţionale, imobilul aparţinea în fapt inculpatului E..

Prejudiciul cauzat prin activitatea infracţională a inculpaţilor E. şi BB., reprezentând diferenţa dintre preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare a imobilului este în cuantum de 34.874,50 RON.

Cum inculpaţii E. şi BB. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. C28 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen cu privire la inculpatul E.

Privitor la inculpatul BB., Curtea a constatat că a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. faptă din data de 02.06.2016, termenul de prescripţie generală a răspunderii penale a început să curgă de la data săvârşirii infracţiunii, respectiv 02.06.2016 şi s-ar împlinit la data de 01.06.2021 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 01.08.2021 în cazul inculpatului BB..

În consecinţă, Curtea a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului BB. pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

36. Dosar de executare nr. 2099/2013 înregistrat la RRRR. şi BBBBBBBB. din mun. Iaşi, jud. Iaşi, licitaţie din de 09.03.2016

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul S.C. OOO. S.R.L., în calitate de cesionar în drepturi al IIII. S.A. cu sediul în Bucureşti, sos. x, a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al RRRR. şi BBBBBBBB., împotriva debitorilor SSSS. şi TTTT., mun. Iaşi, str. x (fosta str. x), jud. Iaşi.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului locuinţa şi terenul aferent, proprietatea debitorilor garanţi, situat în mun. Iaşi, str. x, jud. Iaşi, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 141.228,85 CHF, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 317.870 RON de către expert XXXXXXXXXXX. şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imbilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 238.402,50 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 08.02.2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 09.03.2016.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul E. i-a solicitat suspectului ZZZZZZZ., asociat împreună cu concubina inculpatului E. la S.C. MMMMMMMMMMM. S.R.L., NNNNNNNNNNN. S.R.L. şi S.C. OOOOOOOOOOO. S.R.L., să participe la licitaţia din 03.02.2016.

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus oferte de participare la biroul executorului judecătoresc.

Inculpatul E. a oferit suma de 202.000 RON, iar suspectul ZZZZZZZ. suma de 180.000 RON, oferte sub preţul de pornire a licitaţiei.

Executorul judecătoresc a suspendat executarea silită la cererea creditorului, nemulţumit de preţurile oferite de către licitatori.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 08.02.2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 09.03.2016.

Înţelegând faptul că nu poate adjudeca imobilul sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul E. i-a solicitat martorei UUUU., sora concubinei sale să participe la licitaţia din data de 09.03.2016 şi să ofere preţul de pornire a licitaţiei.

Astfel, în lipsa altor participanţi, la data de 09.03.2016 martora UUUU. a fost declarată adjudecatoare a imobilului sus amintit pentru suma de 238.000 RON.

Deşi atât suspectul ZZZZZZZ. cât şi martora au invocat faptul că îşi doreau să se mute la casă şi au participat la licitaţie în interes propriu, inculpatul CCCCCCCC. a arătat cu ocazia audierii că i s-a solicitat de către inculpatul E. să facă publicitate pentru vânzarea acestui imobil care a fost de altfel vizionat de câţiva clienţi.

Cum inculpatul E. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată 9 act material din data de 02.02.2016), făcând trimitere la pct. C28 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen

37. Dosar de executare nr. 834/2015 înregistrat la UUUUUU. şi DDDDDDDD. din mun. Iaşi, jud. Iaşi licitaţie din data de 10.06.2016

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul YYYYYYYYYYY., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2015 al UUUUUU. şi DDDDDDDD. din mun. Iaşi, jud. Iaşi împotriva debitorilor ZZZZZZZZZZZ., AAAAAAAAAAAA., BBBBBBBBBBBB. şi CCCCCCCCCCCC. din mun. Iaşi, str. x, jud. Iaşi.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor, respectiv apartament cu 3 camere situat în mun. Iaşi, str. x, jud. Iaşi, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 25.937,85 RON, reprezentând împrumut nerestituit.

Imobilul a fost evaluat la suma de 131.155 RON de către executorul judecătoresc şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 98.366,25 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 17.05.2016, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 10.06.2016.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul E. i-a solicitat inculpatului CCCCCCCC., angajatul său, să-l însoţească la licitaţia din data de 10.06.2016.

Cei doi inculpaţi s-au deplasat împreună la BBBBBBBBB. din mun. Iaşi unde au achitat cauţiunea de 10%, fiind emise recipise cu nr. consecutive.

Ulterior, cei doi inculpaţi s-au deplasat la biroul executorului judecătoresc unde au depus recipisele şi ofertele de participare la licitaţie, inculpatul CCCCCCCC. oferind suma de 80.000 RON, iar inculpatul E. suma de 70.000 RON.

La licitaţia publică din data de 10.06.2016 s-a prezentat şi un alt licitator de bună credinţă, numitul DDDDDDDDDDDD., care a oferit suma de 98.400 RON, reprezentând preţul de pornire a licitaţiei, cu mult peste ofertele celor doi inculpaţi aflaţi în înţelegere.

În aceste condiţii, inculpaţii E. şi CCCCCCCC. au realizat că nu pot adjudeca imobilul sub preţul de pornire aşa cum stabiliseră, fapt pentru care s-au retras.

Infracţiunea de deturnare a licitaţiei publice în forma înţelegerii între participanţi în scopul deturnării preţului de adjudecare se consumă în momentul în care participanţii au ajuns la această înţelegere, indiferent dacă aceasta a condus şi în fapt la denaturarea efectivă a preţului de adjudecare urmare a unor împrejurări necunoscute licitatorilor.

Înţelegerea frauduloasă dintre inculpatul E. şi inculpatul CCCCCCCC. deşi realizată în scopul denaturării preţului de adjudecare a licitaţiei, nu a condus la rezultatul dorit urmare a participării la licitaţie a unui licitator de bună credinţă care a oferit preţul de pornire a licitaţiei.

Cum inculpatul E. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată 9 act material din data de 02.02.2016), făcând trimitere la pct. C28 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

38. Dosar de executare nr. 28/2013 înregistrat la GG., licitaţie din data de 09.07.2014

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul Cabinet Avocat EEEEEEEEEEEE. din mun. Bacău, str. x nr. 86/A/14, jud. Bacău, a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al GG. împotriva debitorului S.C. VVVV. S.R.L. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, respectiv un apartament cu două camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 7.875,47 RON reprezentând onorariu avocat neachitat şi cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 184.700 RON echivalentul a 41.400 euro şi întrucât nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit pentru suma de 138.525 RON, echivalentul a 31.050 euro.

Executorul judecătoresc a stabilit un nou termen pentru organizarea licitaţiei publice la data de 09.07.2014.

Fiind interesată de achiziţionarea acestui imobil asupra căruia fusese instituit sechestru asigurator la cererea Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Bacău, unitate la care îşi desfăşoară activitatea în calitate de economist inspector superior, martora WWWW. a luat legătura cu inculpatul Q.. Martora şi inculpatul se cunoşteau prin prisma faptului că aveau copii la aceeaşi grădiniţă, iar o cunoştinţă a martorei i l-a recomandat pe inculpat în sensul că acesta poate să o ajute.

Martora a luat legătura cu inculpatul Q. şi l-a rugat să o reprezinte la licitaţia publică ce urma a avea loc în data de 09.07.2014, motivat de faptul că urma să plece în concediu în acea perioadă.

Inculpatul Q. a fost de acord să o ajute fapt pentru care a fost emisă procura autentificată sub nr. x/04.07.2014 la FFFFFFFFFFFF., prin care martora îl împuternicea pe inculpat să adjudece imobilul executat silit pe numele său.

Martora i-a comunicat inculpatului şi care este suma maximă dispusă să o ofere pentru acest imobil.

Intenţionând să adjudece acest imobil la un preţ cât mai mic, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul Q. a apelat la inculpatul E. pe care l-a rugat să vorbească cu inculpatul F., în sensul să-l însoţească la licitaţie şi să-l ajute în acest fel să adjudece imobilul.

Inculpaţii F. şi Q. s-au deplasat la sediul executorului judecătoresc în data de 09.07.2014, unde au depus recipisele care atestau plata cauţiunii în cuantum de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi ofertele de participare.

Conform înţelegerii, inculpatul F. a oferit suma de 22.000 euro, iar inculpatul Q. suma de 24.000 euro. Conform practicii membrilor grupului infracţional, urma ca inculpatul F. să se retragă, iar inculpatul Q. să adjudece cu un preţ apropiat celui oferit iniţial.

Înţelegerea celor doi inculpaţi a fost afectată parţial de prezenţa la licitaţie a martorului GGGGGGGGGGGG. care a participat în calitate de mandatar al numitului HHHHHHHHHHHH..

Cei doi inculpaţi l-au abordat pe martor înainte de începerea licitaţiei şi au încercat să-l determine să se retragă lucru cu care martorul nu a fost de acord.

În aceste condiţii licitaţia publică a fost deschisă şi martorul GGGGGGGGGGGG. a licitat până la suma de 28.700 euro, oferită de inculpatul F.,când a hotărât să se retragă.

După retragerea martorului GGGGGGGGGGGG., cei doi inculpaţi au avut din nou posibilitatea să acţioneze conform înţelegerii anterioare, iar pentru a crea aparenţa de legalitate inculpatul Q. a oferit suma de 28.850 euro, cu 50 de euro mai mult decât inculpatul F., fiind declarat adjudecatar în calitate de mandatar al martorei WWWW..

Fiind audiat în cauză, martorul GGGGGGGGGGGG. a precizat faptul că a fost abordat de către inculpatul Q. care i-a lăsat să se înţeleagă că ar aprecia ulterior dacă s-ar retrage din licitaţie.

Cum inculpatul Q. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. C30 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen .

D. Infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice reţinute exclusiv în sarcina membrilor grupării WWWWWWW.

Având în vedere că în prezenta cauză Curtea a fost investită şi cu soluţionarea laturii civile a cauzei, privindu-i pe toţi inculpaţii trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 225/d/p/2015 din data de 31.05.2017, al Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bacău, a prezentat pe scurt şi licitaţiile la care au luat parte membrii grupării infracţionale WWWWWWW..

39. Dosar de executare nr. 284/2013, înregistrat la B.E.J. HHH. din mun. Bacău, jud. Bacău, licictaţie din data de 27.11.2014.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul NNNN. S.A., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013, al B.E.J. HHH., împotriva debitorilor XXXX. şi YYYY..

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv apartament cu două camere situat în mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 14.704,08 euro, reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare în cuantum de 5.768,70 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 86.459 RON, conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 64.844,25 RON.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil chiar şi la preţul de pornire a licitaţiei inculpatul WWWWWWW. le-a solicitat angajaţilor săi ZZZZ. şi NNNNN. să participe la licitaţia publică din data de 27.11.2014, acesta punându-le la dispoziţie sumele de bani necesare pentru achitarea cauţiunii.

Inculpaţii NNNNN. şi ZZZZ. s-au deplasat la Agenţia Vasile Alecsandri a WW., din mun. Bacău, unde au achitat cauţiunea de 10% pentru a putea participa la licitaţia organizată de către executorul judecătoresc.

Unitatea de credit a emis recipisele de consemnare nr. 1743 şi nr. 1744 din data de 26.11.2014.

Inculpatul NNNNN. a depus la HHH. o ofertă de 64.000 RON pentru imobil, iar inculpatul ZZZZ. a depus o ofertă cu preţul de pornire a licitaţiei în cuantum de 64.844,25 RON.

Licitaţia a fost una formală, inculpatul NNNNN. retrăgându-se la a doua strigare, fără a oferi vreo sumă de bani în plus faţă de oferta iniţială.

Imobilul a fost adjudecat cu preţul de pornire a licitaţiei de inculpatul ZZZZ..

Inculpatul ZZZZ. a participat la licitaţia din data de 27.11.2014, în calitate de procurator al numitului IIIIIIIIIIII., acesta din urmă fiind declarat adjudecatar.

După adjudecarea imobilului de inculpatul ZZZZ. executorul judecătoresc a continuat procedura executării silite, suma obţinută în urma adjudecării nefiind suficientă pentru a acoperi datoriile debitorilor.

Astfel, pe de o parte inculpaţii au realizat un profit consistent la revânzarea apartamentului, iar pe de altă parte debitoarea YYYY. a achitat în continuare suma de 6.000 RON, iar soacra acesteia, garant la contractul de împrumut o sumă apropiată.

40. Dosar de executare nr. 388/2013, înregistrat la B.E.J. HHH., din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 15.01.2015

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul NNNN. S.A., prin mandatar JJJJJJJJJJJJ. S.R.L., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013, al B.E.J. HHH., împotriva debitoarei AAAAA..

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei, respectiv apartament cu 1 cameră şi dependinţe, situat în mun. Piatra Neamţ, str. x, jud, jud. Neamţ, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 21.633,58 euro, reprezentând împrumut nerestituit, la care s-au adăugat cheltuielile de executare, în cuantum de 6.582,90 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 39.959 RON, conform încheierii executorului judecătoresc din data de 04.11.2014 şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus, conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 29.969,25 RON.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil inculpatul WWWWWWW. şi inculpatul ZZZZ. au hotărât să participe la licitaţia publică din data de 15.01.2015.

Inculpaţii au intenţionat să adjudece imobilul sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpatul ZZZZ. oferind suma de 21.000 RON, iar inculpatul WWWWWWW. suma de 27.500 RON.

Deşi în oferta depusă inculpatul ZZZZ. a oferit suma de 21.000 RON, la începerea licitaţiei publice acesta a revenit şi a oferit preţul de pornire a licitaţiei, acest fapt fiind generat de pretenţiile creditorului.

Inculpatul WWWWWWW. şi-a menţinut oferta fapt pentru care executorul judecătoresc l-a declarat adjudecatar pe inculpatul ZZZZ..

Deşi nu au reuşit să adjudece imobilul sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii au fost mulţumiţi şi cu preţul de pornire, licitaţia din data de 15.01.2015 fiind una formală, inculpaţii fiind în înţelegere cu privire la preţul de adjudecare înainte de începerea acesteia.

41. Dosar de executare nr. 3/2012, înregistrat la B.E.J. BBBBB. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 21.11.2014.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul NNNN. S.A. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al BBBBB., împotriva debitoarei CCCCC..

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei respectiv apartament cu două camere situat în mun. Piatra Neamţ, str. x nr. 144/A/22, jud. Neamţ, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 50.938,78 euro şi 9.338,08 RON, reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 84.040 RON, conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 63.030 RON.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei inculpatul WWWWWWW. le-a solicitat angajaţilor săi ZZZZ. şi NNNNN. să-l însoţească la licitaţia publică din data de 21.11.2014.

Inculpatul WWWWWWW. a depus doar oferta pentru imobil în valoare de 38.000 RON, inculpatul NNNNN. a depus cauţiunea de 10%, fără a depune oferta, iar inculpatul ZZZZ. a depus cauţiunea de 10% şi oferta pentru imobil în cuantum de 35.000 RON.

Analizând recipisele existente la dosarul de executare silită Curtea a reţinut că acestea au numerele 10634/20.11.2014 şi nr. 10635/20.11.2014, aspect care denotă faptul că inculpaţii NNNNN. şi ZZZZ. s-au deplasat împreună la NNNN. pentru achitarea cauţiunii.

Inculpaţii au avut o înţelegere în sensul adjudecării imobilului sub preţul de pornire a licitaţiei, apropiat de preţul oferit de inculpatul WWWWWWW.. Însă, urmare a faptului că la licitaţia din data de 21.11.2014 s-a prezentat şi reprezentantul creditorului, înţelegerea inculpaţilor nu s-a mai realizat, preţul oferit neacoperind pretenţiile creditorului.

Pe cale de consecinţă, inculpaţii NNNNN. şi ZZZZ. şi-au retras cauţiunile, licitaţia fiind amânată la o dată ulterioară.

Executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie publică pentru data de 13.03.2015, inculpatul ZZZZ. depunând o nouă ofertă în valoare de 40.000 RON încă din data de 20.02.2015.

Pentru termenul din data de 13.03.2015, inculpatul WWWWWWW. a discutat cu inculpatul DDDDD., de profesie zugrav şi care efectua reparaţii în imobilele adjudecate de gruparea infracţională condusă de către inculpatul WWWWWWW.. Întrucât inculpatul DDDDD. îl rugase pe inculpatul WWWWWWW. să-l ajute pentru adjudecarea unui imobil la un preţ avantajos, liderul grupării infracţionale i-a prezentat posibilitatea adjudecării imobilului din mun. Piatra Neamţ la licitaţia din data de 13.03.2015.

Întrucât cunoştea care sunt pretenţiile creditorului urmare a participării la licitaţia din data de 21.11.2014, inculpatul WWWWWWW. i-a comunicat inculpatului DDDDD. suma pe care să o înscrie în oferta prezentată la biroul executorului judecătoresc.

Inculpatul DDDDD. s-a deplasat din mun. Piatra Neamţ în mun. Bacău, unde la biroul executorului judecătoresc BBBBB. s-a întâlnit cu inculpatul ZZZZ., prezent pentru a-l ajuta să adjudece cu preţul stabilit în ofertă. Astfel, fără prezenţa inculpatului ZZZZ., inculpatul DDDDD. nu putea adjudeca imobilul sub preţul de pornire a licitaţiei în cuantum de 63.030 RON.

Fără experienţă în participarea la licitaţiile publice, inculpatul DDDDD. a fost ajutat de inculpatul ZZZZ., cu care s-a deplasat la NNNN. pentru achitarea cauţiunii de 10%, recipisele emise de către unitatea bancară fiind bineînţeles consecutive ca număr.

Analizând oferta depusă de către inculpatul DDDDD. se a constatat faptul că la numărul de telefon este înscris cel al inculpatului ZZZZ. şi nu cel al titularului ofertei.

Mai mult, inculpatul ZZZZ. a participat la licitaţia din data de 21.01.2015 în dosar nr. x/2012 al II. în calitate de mandatar al inculpatului DDDDD., aspect care arată faptul că cei doi inculpaţi se cunoşteau prin intermediul inculpatului WWWWWWW..

Licitaţia din data de 13.03.2015 a fost una formală, inculpatul DDDDD. oferind suma de 50.500 RON pentru care a şi fost declarat adjudecatar, inculpatul ZZZZ. neoferind o sumă mai mare decât oferta iniţială.

Prejudiciul creat de către inculpaţii ZZZZ. şi DDDDD., reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare este în cuantum de 12.530 RON.

Imobilul adjudecat de inculpatul DDDDD. a fost oferit spre vânzare de acesta prin intermediul agenţiei imobiliare MMMMMMMM., administrată în fapt de către inculpatul WWWWWWW., aşa cum se proceda în toate cazurile în care membrii grupării infracţionale adjudecau imobile.

Agenţia imobiliară a fost contactată de către martorul KKKKKKKKKKKK. care s-a arătat interesat de achiziţionarea imobilului din mun. Piatra Neamţ str. x nr. 144/, jud. Neamţ.

Astfel, a fost încheiat antecontractul de vânzare cumpărare la sediul agenţiei între martorul KKKKKKKKKKKK. şi inculpatul DDDDD., fiind menţionată suma de 16.500 euro ca preţ al vânzării.

Martorul a predat inculpatului avansul în sumă de 2.000 RON şi a achitat şi agenţiei o taxă de 250 euro

La data de 04.06.2015, cu ocazia încheierii contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x la BNP LLLLLLLL., inculpatul DDDDD. a declarat în fals în calitate de vânzător al imobilului din mun. Piatra Neamţ, str. x nr. 144/, jud. Neamţ, faptul că preţul vânzării imobilului şi pe care l-a primit de la cumpărător este de 11.000 euro, inculpatul primind în fapt suma de 16.500 euro.

Inculpatul a ascuns astfel parţial sursa impozabilă şi s-a sustras de la plata integrală a impozitului pe venitul rezultat din transferul proprietăţii, cauzând bugetului de stat un prejudiciu în cuantum de 705,60 RON.

Inculpatul DDDDD. a realizat un profit urmare a adjudecării şi revânzării imobilului din mun. Piatra Neamţ în cuantum de 5.000 euro.

42. Dosar de executare nr. 44/2013, înregistrat la B.E.J. EEEEE. din oraşul Buhuşi, jud. Bacău, licitaţie din data de 19.10.2015.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul NNNN. S.A., prin mandatar S.C. PPPPP. S.R.L., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al EEEEE., din oraşul Buhuşi, jud. Bacău, împotriva garanţilor ipotecari FFFFF. şi GGGGG..

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv suprafaţa de 610 m.p. teren şi construcţie la sol de 65,62 m.p. situate în com. Letea Veche, sat VVVVVVV., jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 73.680,98 euro şi 2.659,45 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 148.193 RON, conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării mai multor licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 50%, fiind stabilit la suma de 74.096,5 RON.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil chiar şi la preţul de pornire a licitaţiei inculpatul WWWWWWW. le-a solicitat angajaţilor săi ZZZZ. şi NNNNN. să participe la licitaţia publică din data de 19.10.2015, acesta punându-le la dispoziţie sumele de bani necesare pentru achitarea cauţiunii.

Inculpatul ZZZZ. a participat la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 44/2013, în calitate de mandatar al inculpatului WWWWWWW., în baza procurii notariale autentificate sub nr. x/22.05.2013 de către BNP LLLLLLLL..

Inculpaţii WWWWWWW. şi ZZZZ. cunoşteau faptul că imobilul nu poate fi adjudecat sub preţul de pornire a licitaţiei, fapt pentru care inculpatul NNNNN. a depus la biroul executorului judecătoresc recipisa care atesta plata cauţiunii şi oferta egală cu preţul de pornire a licitaţiei, iar inculpatul ZZZZ. o ofertă cu 3,5 RON mai mare!

Licitaţia din data de 19.10.2015 a fost de asemenea una formală, cei doi inculpaţi menţinându-şi ofertele depuse iniţial, inculpatul WWWWWWW. fiind declarat adjudecatar, prin mandatar ZZZZ..

Imobilul adjudecat la data de 19.10.2015 şi pentru care a fost emis actul de adjudecare din data de 21.10.2015 a fost vândut ulterior de inculpatul ZZZZ., în calitate de mandatar al inculpatului WWWWWWW., martorului LLLLLLLLLLLL., pentru suma de 32.750 euro, inculpaţii realizând, astfel, un profit de aproximativ 16.000 euro.

43. Dosar de executare nr. 73/2012, înregistrat la V., din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 10.12.2015

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul IIII. S.A., care a cesionat creanţa către OOO. S.R.L., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al V. din mun. Bacău, jud. Bacău, împotriva debitorilor garanţi ipotecari HHHHH. şi IIIII. din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv apartament cu patru camere situat în mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 393.041,14 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare, în cuantum de 9.335,70 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 41.200 euro, conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 30.900 euro.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil inculpatul WWWWWWW. le-a solicitat angajaţilor săi inculpaţii ZZZZ. şi NNNNN. să participe la licitaţia publică din data de 10.12.2015, acesta punându-le la dispoziţie sumele de bani necesare pentru achitarea cauţiunii.

Inculpatul ZZZZ. a participat la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 73/2012, în calitate de mandatar al numitei JJJJJ., mama inculpatului WWWWWWW., în baza procurii notariale autentificate sub nr. x/14.08.2014 de către BNP LLLLLLLL..

Inculpaţii WWWWWWW., ZZZZ. şi NNNNN. cunoşteau faptul că imobilul nu poate fi adjudecat sub un anumit preţ comunicat de creditor executorului judecătoresc.

Astfel, creditorul a comunicat pe mail executorului judecătoresc V., inculpat în prezenta cauză faptul că este de acord cu adjudecarea imobilului în situaţia în care i se distribuie suma de 19.900 euro, în caz contrar solicitând suspendarea procedurii de executare.

Pe cale de consecinţă, executorul judecătoresc a adăugat la acest preţ suma de 9.335,70 RON, echivalentul a 2.100 euro şi le-a comunicat inculpaţilor ZZZZ. şi NNNNN. care este preţul minim de adjudecare, respectiv 22.000 euro.

Inculpatul ZZZZ. a oferit suma de 22.000 euro menţionată în oferta de participare la licitaţie, iar inculpatul NNNNN., conform indicaţiilor primite suma de 20.000 euro.

Prezenţa inculpatului NNNNN. era absolut necesară pentru ca imobilul să fie adjudecat sub preţul de pornire, acesta participând în baza înţelegerii anterioare şi nu pentru a adjudeca acest imobil.

Licitaţia a fost una formală, cei doi inculpaţi menţinându-şi ofertele depuse iniţial, numita JJJJJ. fiind declarată adjudecatar, prin mandatar ZZZZ..

44. Dosar de executare nr. 224/2012, înregistrat la KKKKK., din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, licitaţie din 11.02.2015

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul S.C. MMMMMMMMMMMM. S.R.L. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al KKKKK., din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, împotriva debitoarei MMMMM., din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei, respectiv apartament cu o cameră, situat în mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de aproximativ 11.000 RON, din care la momentul organizării licitaţiei mai era de achitat suma de 7.102,88 RON reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare în cuantum de 1.700 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 12.000 euro, conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 9.000 euro.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil inculpatul WWWWWWW. le-a solicitat angajaţilor săi inculpaţii ZZZZ. şi NNNNN. să participe la licitaţia publică din data de 11.02.2016, acesta punându-le la dispoziţie sumele de bani necesare pentru achitarea cauţiunii.

De această dată, inculpatul WWWWWWW. a stabilit ca inculpatul NNNNN. să fie cel care adjudecă, indicându-i suma pe care să o ofere. Inculpaţii NNNNN. şi ZZZZ. s-au deplasat împreună la Agenţia Mira a WW. S.A. din mun. Piatra Neamţ şi au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, aspect care rezultă din faptul că recipisele eliberate au numere consecutive.

Cei doi inculpaţi s-au deplasat la sediul executorului judecătoresc unde au depus ofertele de participare la licitaţie şi recipisele eliberate de agenţia băncii. Inculpatul ZZZZ. a oferit suma de 5.000 euro, iar inculpatul NNNNN. suma de 5.500 euro, oferte sub preţul de pornire a licitaţiei.

Licitaţia din data de 11.02.2016 a fost una formală, inculpatul NNNNN. adjudecând imobilul pentru suma de 6.000 euro.

45. Dosar de executare nr. 180/2012, înregistrat la KKKKK., din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, licitaţie din data de 23.02.2016

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul S.C. MMMMMMMMMMMM. S.R.L. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al KKKKK., din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, împotriva debitoarei OOOOO., din mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei, respectiv apartament cu o cameră, situat în mun. Piatra Neamţ, str. x, jud. Neamţ, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 38.342,08 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare, în cuantum de 4.816 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 50.500 RON, conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 37.875 RON.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil inculpatul WWWWWWW. le-a solicitat angajaţilor săi inculpaţii ZZZZ. şi NNNNN. să participe la licitaţia publică din data de 23.02.2016, acesta punându-le la dispoziţie sumele de bani necesare pentru achitarea cauţiunii.

Conform înţelegerii prealabile s-a stabilit ca inculpatul ZZZZ. să adjudece imobilul, dar în calitate de mandatar al inculpatului SSSSS..

Inculpaţii NNNNN. şi ZZZZ. s-au deplasat împreună la BBBBBBBBB. Bacău şi au achitat cauţ iuniea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, apoi s-au deplasat în mun. Piatra Neamţ la sediul executorului judecătoresc unde au depus ofertele de participare la licitaţie şi recipisele eliberate de agenţia băncii. Inculpatul ZZZZ. a oferit suma de 25.000 RON, iar inculpatul NNNNN. suma de 20.000 RON, oferte sub preţul de pornire a licitaţiei.

Analizând ofertele depuse de către cei doi licitatori se a constatat faptul că acestea sunt scrise identic la calculator, fiind bolduite aceleaşi pasaje şi fiind folosite aceleaşi caractere, ofertele prezentând aceleaşi caracteristici cu cele depuse în dosarul de executare nr. 224/2012 înregistrat la acelaşi executor judecătoresc.

Licitaţia din data de 23.02.2016 a fost una formală, inculpatul ZZZZ. adjudecând imobilul pentru suma de 28.500 RON. Deşi suma cu care s-a adjudecat imobilul este mai mare cu 3.500 RON decât suma oferită iniţial, cei doi inculpaţi au încercat să creeze aparenţa unei licitaţii reale, aceştia cunoscând preţul minim pentru care creditorul nu va cere suspendarea executării, tocmai în baza ofertelor anterioare trimise creditorului prin intermediul executorului judecătoresc.

46. Dosare de executare nr. 79-80/2012, înregistrat la EEEEE., din oraşul Buhuşi, jud. Bacău, licitaţie din data de 07.03.2016

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul S.C. PPPPP. S.R.L. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012, al EEEEE. din oraşul Buhuşi, jud. Bacău, împotriva debitorilor QQQQQ. şi NNNNNNNNNNNN., din com. FFFFFFFF., str. x, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv teren în suprafaţă de 525 m.p. şi o casă P plus 1, din com. FFFFFFFF., jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 27.001,44 euro, reprezentând împrumut nerestituit, 2009,47 euro şi 8.315 RON cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 159.721 RON şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 119.453,25 RON.

În modalitatea şi scopul indicat mai sus, inculpaţii: WWWWWWW., ZZZZ. şi NNNNN. s-au înţeles în sensul participării la licitaţia publică organizată în data de 07.03.2016 şi adjudecării imobilului sub preţul de pornire, la un preţ stabilit înainte de începerea licitaţiei.

Conform înţelegerii prealabile s-a stabilit ca inculpatul ZZZZ. să adjudece imobilul, dar în calitate de mandatar al martorului GGGGGGGG., care îl împuternicise pe inculpatul ZZZZ. să cumpere imobile pe numele său încă din data de 28.01.2016, prin procura autentificată sub nr. x la OOOOOOOOOOOO. din mun. Bacău.

Inculpaţii NNNNN. şi ZZZZ. s-au deplasat împreună la BBBBBBBBB. Bacău şi au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, apoi s-au deplasat în or. Buhuşi la sediul executorului judecătoresc unde au depus ofertele de participare la licitaţie şi recipisele eliberate de agenţia băncii. Inculpatul ZZZZ. a oferit suma de 80.000 RON, iar inculpatul NNNNN. suma de 65.000 RON, oferte sub preţul de pornire a licitaţiei.

Licitaţia din data de 07.03.2016 a fost una formală, inculpatul ZZZZ. adjudecând imobilul, în calitate de mandatar al numitului GGGGGGGG., pentru suma de 80.000 RON, sumă pe care de altfel a oferit-o încă de la început.

47. Dosar de executare nr. 585/2012, înregistrat la V. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 27.07.2016

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul IIII. S.A., care a cesionat creanţa către OOO. S.R.L., a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al V. împotriva debitorilor garanţi RRRRR. şi MMMMM., din com. Gircina, sat Almaş, jud. Neamţ.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilelor proprietatea debitorilor respectiv teren curţi construcţii în suprafaţă de 600 m.p. şi casă C1, situate în com. Gîrcina, sat Almaş, jud. Neamţ, imobile urmărite pentru un debit în cuantum de 32.640,49 CHF şi 11.548,58 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 34.900 euro, conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 26.175 euro.

Fiind interesat de achiziţionarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei inculpatul ZZZZ. i-a solicitat inculpatului SSSSS. să-l însoţească la licitaţia publică organizată în data de 27.07.2016.

Inculpatul ZZZZ. i-a explicat vărului său SSSSS. cum va proceda, transmiţându-i acestuia că imobilul va fi adjudecat pe numele său cu un preţ agreat de către creditor.

Inculpatul SSSSS. a fost de acord cu propunerea vărului său, cu scopul de a-l ajuta pe acesta.

Cei doi inculpaţi s-au deplasat la sediul KKKK. din mun. Bacău unde ZZZZ. a achitat ambele cauţiuni necesare pentru participarea la licitaţie, după care s-au deplasat la sediul executorului judecătoresc.

Inculpaţii au depus la dosar şi ofertele de participare, inculpatul SSSSS. inserând suma de 17.000 euro, iar inculpatul ZZZZ. suma de 15.000 euro.

Analizând oferta inculpatului SSSSS. se a constatat faptul că în josul paginii a fost menţionat numărul de telefon al inculpatului ZZZZ., cel care a organizat participarea la această licitaţie publică.

Oferta inculpatului SSSSS. a fost comunicată de către executorul judecătoresc creditorului care a transmis prin mail acceptul ca imobilul să fie vândut cu preţul de 17.000 euro.

Licitaţia desfăşurată în continuare a fost una formală, inculpaţii menţinându-şi ofertele iniţiale, executorul judecătoresc declarându-l adjudecatar pe inculpatul SSSSS..

48. Dosar de executare nr. 79/2014, înregistrat la TTTTT., din oraşul Tg. Neamţ, jud. Neamţ, licitaţie din data de 11.11.2016

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul NNNN. S.A. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2014 al TTTTT. împotriva debitoarei UUUUU..

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei respectiv apartament cu două camere, situat în mun. Piatra Neamţ, str. str. x, jud. Neamţ, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 30.466,22 euro, reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare în cuantum de 9.607,8 RON

Imobilul a fost evaluat la suma de 63.836 RON, conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 47.877 RON.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei inculpatul WWWWWWW. şi inculpatul DDDDD. au hotărât să participe la licitaţia din data de 11.11.2016.

Aşa cum a precizat şi anterior, Curtea a reţinut că, inculpatul DDDDD. este de profesie zugrav şi efectua reparaţii în imobilele adjudecate de gruparea infracţională condusă de către inculpatul WWWWWWW..

Inculpatul WWWWWWW. a depus oferta în valoare de 38.000 RON, iar inculpatul DDDDD. a oferit suma de 40.000 RON.

Licitaţia care a avut loc la sediul executorului judecătoresc a fost una formală, inculpatul DDDDD. adjudecând imobilul pentru suma de 41.000 RON, cu doar 1.000 RON mai mult decât oferta iniţială şi sub preţul de pornire a licitaţiei.

E. Infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice săvârşite împreună de membri ai celor trei grupări infracţionale.

49. Dosar de executare nr. 554/2012 înregistrat la GG. din mun. Bacău, jud. Bacău. licitaţie din data de 10.07.2013

În actul de sesizare s-a reţinu că, în baza mai multor titluri executorii respectiv contracte de credit încheiate de către creditorul PPPPPPPPPP. S.A. cu debitorii BBBBBBB. şi CCCCCCC., creditorul a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorilor, fiind înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 la GG. din mun. Bacău, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x nr. 1/A/11, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 571.437,63 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 152.330 RON, echivalentul a 34.500 euro şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii publice la care nu s-au prezentat ofertanţi, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 114.248 RON, echivalentul a 25.875 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 12.06.2013, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 10.07.2013.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, inculpaţii F., E. şi G., au stabilit în prealabil care ar fi preţul pentru care adjudecarea imobilului ar fi o afacere profitabilă, după care au stabilit ca la licitaţie să participe inculpatul F. şi inculpatul G. în calitate de reprezentant legal al persoanei juridice S.C. PPPPPPPPPPPP. S.R.L.

Imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 1/A/11, jud. Bacău a prezentat interes şi pentru gruparea condusă de către inculpaţii A. şi D., care au hotărât să participe la licitaţia din data de 10.07.2013 "cu ajutoare"(aşa cum se exprimă inculpatul GGG. într-o convorbire telefonică purtată cu inculpatul A. în data de 31.05.2016). Astfel, inculpatul A. a fost însoţit de către tatăl său, inculpatul M., iar inculpatul D. de către fratele său, inculpatul MMMMMMM..

Conform recipiselor existente la dosarul de executare silită şi care atestă depunerea în contul executorului judecătoresc a cauţiunii de 10%, sumele de bani au fost depuse la un interval de câteva minute de către inculpaţii F. şi G. şi respectiv de către inculpaţii D. şi MMMMMMM., la aceeaşi sucursală.

Acest fapt denotă că deplasarea la bancă s-a făcut împreună, F. şi G., pe de o parte şi inculpaţii x pe de altă parte având acţionând pentru un interes comun.

Inculpaţii A. şi M. au oferit suma de 75.000 RON pentru adjudecarea imobilului, inculpatul D. suma de 91.000 RON, inculpatul MMMMMMM. suma de 90.000 RON, inculpatul F. suma de 90.000 RON, iar inculpatul G. pentru persoana juridică S.C. PPPPPPPPPPPP. S.R.L. suma de 90.500 RON.

Întrucât la licitaţie s-au mai prezentat şi alte două persoane, dintre care una a oferit suma de 98.000 RON, executorul judecătoresc a început licitaţia de la această sumă, niciunul dintre licitatori neoferind preţul de pornire.

Se a constatat faptul că inculpatul G. a oferit pentru persoana juridică pe care o reprezenta suma de 98.100 RON, deci cu 100 RON mai mult decât preţul de la care s-a pornit licitaţia şi în mod subit toţi ceilalţi licitatori s-au retras, fără a mai licita.

Explicaţia acestui fapt este conivenţa participanţilor la licitaţie în sensul adjudecării imobilului de către inculpatul G., fără o licitaţie efectivă, dar în schimbul unor sume de bani pentru fiecare participant.

Fiind audiaţi în cauză, inculpatul A. şi inculpatul D. au declarat faptul că la această licitaţie publică s-a ajuns la o înţelegere între participanţi în sensul celor arătate mai sus, fiecare licitator primind câte o sumă de bani de la inculpatul G., al cărei cuantum nu şi-l mai amintesc.

Inculpatul F. a confirmat situaţia de fapt expusă mai sus, precizând şi că inculpatul E. a avut cunoştinţă despre modul în care a decurs licitaţia, despre sumele de bani date celorlalţi licitatori, ocupându-se împreună cu inculpatul G. şi cu inculpatul F. de vânzarea ulterioară a imobilului şi participând la împărţirea profitului.

De altfel, actul de adjudecare din data de 26.08.2013 pentru imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 1/A/11, jud. Bacău a fost semnat de către inculpatul E. în baza procurii autentificate sub nr. x/02.08.2013 la BNP DD..

Imobilul mai sus menţionat a fost vândut la data de 16.12.2013 cu suma de 105.000 RON conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2013 la QQQQQQQQQQQQ., realizându-se un profit în cuantum de 6.900 RON.

Curtea a constatat că această licitaţie a avut loc anterior datei de 01.02.2014 şi a dispus achitarea prin extragerea acestui act material din forma continuată a infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. reţinută în sarcina inculpaţilor F., E., G., A., D., M..

50. Dosar de executare nr. 575/2012 înregistrat la "II. – Societate Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti" din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 29.10.2013

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea RRRRRRRRRRRR. în baza sentinţei civile nr. 2643/2012 în cadrul dosarului civil nr. x/2012 a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 la "II. – Societate Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti" împotriva debitoarelor FFFFFFF. şi GGGGGGG., ambele din mun. Bacău, str. x nr. 11/A/1, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei situat în mun. Bacău, str. x nr. 11/A/1, jud. Bacău, respectiv o garsonieră, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 14868,44 RON şi 1981,13 RON reprezentând cheltuieli de executare.

Deoarece au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 49.500 RON.

Interesaţi de adjudecarea acestui imobil au fost atât membri ai grupării infracţionale conduse de către inculpaţii A. şi D., cât şi membri ai grupării infracţionale conduse de către inculpatul E..

Cu ocazia organizării licitaţiei publice din data de 29.10.2013, au depus recipisele care atestau achitarea cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi oferte inculpaţii E., D., A., J. şi F..

Inculpatul D. a oferit suma de 30.000 RON, inculpatul A. a oferit suma de 25.000, inculpatul E. a oferit suma de 30.000 RON, inculpatul F. a oferit suma de 20.000 RON, iar inculpatul J. a oferit suma de 30.000 RON.

La această licitaţie a participat şi numitul SSSSSSSSSSSS. care a oferit suma de 27.500 RON.

Toţi licitatorii au oferit preţuri sub preţul de pornire a licitaţiei, fapt pentru care executorul judecătoresc a procedat la vânzarea imobilului la cel mai mare preţ oferit de către licitatori.

În aceste condiţii, inculpaţii au purtat o serie de discuţii legate de cine să adjudece imobilul stabilindu-se ca inculpatul J. să adjudece imobilul, astfel că la prima strigare inculpatul A. a oferit suma de 25.000 RON, inculpatul F. 20.000 RON, numitul SSSSSSSSSSSS. suma de 27.500 RON, iar inculpaţii E., D. şi J. suma de 30000 RON.

La a doua strigare inculpatul F. şi numitul SSSSSSSSSSSS. s-au retras, iar ceilalţi inculpaţi şi-au menţinut ofertele.

La a treia strigare, inculpatul J. a oferit preţul de 30.500 RON, iar ceilalţi inculpaţi s-au retras subit, astfel ca inculpatul J. să poată adjudeca imobilul.

Înţelegerea între participanţi rezultă din înscrisurile identificate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatului J., respectiv recipisa de consemnare a cauţiunii nr. x/1 pe spatele căreia inculpatul a consemnat următoarele: "1120 euro –Cauţiune, 2000 euro –Bişniţari, 5750 euro –Achitare".

Fiind audiat în cauză, inculpatul A. a recunoscut existenţa înţelegerii la această licitaţie publică, declarând faptul că s-a stabilit ca în schimbul unei sume de bani pentru fiecare licitator să adjudece imobilul inculpatul J. cu un preţ apropiat ofertei iniţiale.

51. Dosar de executare nr. 239/2013 înregistrat la VVVVVV. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 30.10.2013

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea WWWWWW. S.A. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al VVVVVV. împotriva debitoarei S.C. TTTTTTTTTTTT. S.R.L. cu sediul în mun. Tulcea, str. x, jud. Tulcea.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea garanţilor ipotecari UUUUUUUUUUUU. şi AAAAAAA., situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 380.002 RON, reprezentând credit restant şi 11.800,57 RON cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 113.000 RON, şi întrucât la licitaţia din data de 12.09.2013 nu s-au prezentat licitatori, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus, conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 84.750 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 26.09.2013, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 30.10.2013.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, inculpaţii F. şi G., au hotărât să participe la licitaţia din data de 30.10.2013, inculpatul F. în calitate de mandatar al socrului său, martorul VVVVVVVVVVVV. cu procura nr. 3897/25.10.2013 autentificată la EEEEEEEE..

Imobilul din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău a prezentat interes şi pentru gruparea condusă de către inculpaţii A. şi D., care au hotărât să participe la licitaţia din data de 30.10.2013.

Inculpatul D. a participat în calitate de mandatar pentru numitul Grigoraş Romeo în baza procurii autentificate sub nr. x/30.10.2013 la Societatea Profesională Notarială WWWWWWWWWWWW. şi XXXXXXXXXXXX..

Inculpaţii au depus la biroul executorului judecătoresc recipisele care atestau achitarea cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de participare. Se a constatat faptul că inculpaţii F. şi G. pe de o parte şi inculpaţii A. şi D. pe de altă parte au achitat cauţiunile la aceeaşi unitate bancară la interval de 3-4 minute.

Sumele oferite de către inculpaţi au fost sub preţul de pornire a licitaţiei, aşa cum intenţionau şi să adjudece.

Astfel, inculpatul A. a oferit suma de 55.000 RON, inculpatul D. a oferit suma de 70.000 RON, inculpatul F. a oferit suma de 50.000 RON, iar inculpatul G. a oferit suma de 55.000 RON.

52. Dosar de executare nr. 265/2012 înregistrat la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti "QQQQQQ." din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 22.08.2013

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul YYYYYYYYYYYY. din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti "QQQQQQ." din mun. Bacău, jud. Bacău. împotriva debitorilor ZZZZZZZZZZZZ. din mun. Bacău, str. x nr. 13/B/18, jud. Bacău şi AAAAAAAAAAAAA. din mun. Bacău, str. x nr. 10/A/2, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x 10/A/2, jud. Bacău, respectiv un apartament cu 4 camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 29.500 euro, reprezentând împrumut nerestituit, 2.930,77 RON onorariu executare şi 60 RON taxă carte funciară.

Imobilul a fost evaluat la suma de 193.000 RON şi întrucât acesta nu a fost adjudecat cu ocazia primei licitaţii organizate, preţul de pornire a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 144.750 RON.

Imobilul a prezentat interes pentru mai multe persoane care s-au prezentat la licitaţiile organizate (cu excepţia celei la care preţul de pornire a fost de 100% din preţul de evaluare). Astfel, conform datelor expuse în publicaţia de vânzare, imobilul avea 4 camere, o suprafaţă construită de 103,80 m.p. şi una utilă de 77,84 m.p., era situat într-o zonă foarte bună a municipiului, starea generală a blocului foarte bună, număr de apartamente redus pe scară, curte împrejmuită, zonă liniştită, tâmplărie PVC, balcon închis cu tâmplărie PVC şi jaluzele interesate. Ori preţul de pornire de aproximativ 32.000 euro pentru un astfel de imobil era mult sub preţul de piaţă la nivelul anului 2013.

Pe cale de consecinţă, la termenul de licitaţie din data de 15.07.2013 s-au prezentat inculpaţii G. care a oferit suma de 110.000 RON, inculpatul F. care a oferit suma de 100.000 RON, inculpatul D. care a oferit suma de 110.000 RON şi inculpatul A. care a oferit suma de 120.000 RON.

Întrucât debitoarea ZZZZZZZZZZZZ. prezentă la acest termen şi-a luat angajamentul achitării cheltuielilor de executare până la data de 30.07.2013, creditorul YYYYYYYYYYYY. a solicitat acordarea unui nou termen, stabilit de către executorul judecătoresc pentru data de 22.08.2013.

Întrucât debitorii nu şi-au achitat obligaţiile, a fost organizată licitaţia publică din data de 22.08.2013 pentru imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 10/A/2, jud. Bacău.

La acest nou termen de licitaţie cu preţul de pornire redus s-au prezentat la sediul executorului judecătoresc inculpaţii A., F., D., precum şi numiţii BBBBBBBBBBBBB., CCCCCCCCCCCCC. şi DDDDDDDDDDDDD..

Astfel, inculpaţii şi celelalte persoane indicate au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare.

Inculpatul A. a oferit suma de 90.000 RON, inculpatul F. a oferit suma de 100.000 RON, inculpatul D. a oferit suma de 95.000 RON, numitul BBBBBBBBBBBBB. a oferit suma de 90.000 RON, numitul CCCCCCCCCCCCC. a oferit suma de 70.000 RON, iar numitul DDDDDDDDDDDDD. a oferit suma de 80.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei de 144.750 RON.

În urma celor 5 strigări efectuate de către executorul judecătoresc a fost declarat adjudecatar inculpatul F. pentru suma de 102.300 RON.

S-a constatat faptul că inculpatul A. s-a retras după ce a oferit suma de 101.200 RON, deşi la termenul anterior din data de 15.07.2013 oferise suma de 120.000 RON. De asemenea, inculpatul F. a adjudecat pentru suma de 102.300 RON, deşi la termenul din data de 15.07.2013 inculpatul G. cu care s-a deplasat împreună având acelaşi scop oferise suma de 110.000 RON.

Adjudecarea imobilului la un preţ foarte mic raportat la preţul de pornire a licitaţiei, la ofertele anterioare ale licitatorilor şi mai ales la valoarea de piaţă a imobilului a fost determinată de înţelegerea dintre participanţi în sensul stabilirii adjudecatarului şi a preţului de adjudecare, care a fost pe cale de consecinţă denaturat.

Din declaraţiile inculpaţilor F., A. şi D. rezultă faptul că au avut loc discuţii între toţi participanţii şi s-a stabilit cine să adjudece, respectiv inculpatul F., la un preţ convenabil, urmând ca acesta să plătească celorlalţi licitatori câte o sumă de bani.

Suma necesară pentru plata cauţiunii de 10% i-a fost dată inculpatului F. de către inculpatul E.. Întrucât nici cei doi inculpaţi şi nici inculpatul G. nu aveau disponibilităţi băneşti pentru a achita diferenţa de preţ în caz de adjudecare, inculpatul F. a participat la licitaţie în baza promisiunii că suma necesară va fi pusă la dispoziţie de către inculpatul Q., aşa cum i-a transmis inculpatul E..

Faptul că inculpatul F. a fost de acord să adjudece în schimbul achitării unei sume de bani către ceilalţi participanţi, chiar s-a oferit în acest sens conform declaraţiei inculpatului A., în condiţiile în care nu avea suma necesară pentru plata diferenţei de preţ, denotă faptul că a avut acordul inculpaţilor E. şi implicit al inculpatului Q. să procedeze de această manieră.

Inculpaţii A. şi D. au declarat faptul că au primit suma de bani de la inculpatul F. chiar la biroul executorului judecătoresc, inculpatul A. indicându-l pe inculpatul E. ca fiind persoana care a venit cu suma de bani ce a fost împărţită între licitatorii care s-au retras.

Per a contrario, inculpatul F. a precizat faptul că s-a deplasat împreună cu ceilalţi licitatori la pensiunea inculpatului E., unde acesta i-a dat suma de bani pe care a împărţit-o celorlalţi licitatori, respectiv 200 sau 300 euro de fiecare.

La data de 20.09.2013 cu ordinul de plată nr. x, inculpatul Q. a achitat diferenţa de preţ în cuantum de 87.800 RON în contul executorului judecătoresc, iar la data de 11.10.2013 inculpatul F. a fost declarat adjudecatar.

Pentru formalităţile de evacuare a foştilor proprietari, inculpatul F. a formulat acţiune, fiind reprezentat în procedură de către inculpatul Q. în calitate de avocat în Baroul Bacău.

După două luni de la adjudecare şi după ce procedura de evacuare a fost definitivată, imobilul a fost oferit la vânzare prin intermediul unei agenţii imobiliare, fiind vândut la data de 30.01.2014 cu suma de 55.000 euro.

Suma de bani a fost împărţită între inculpaţii Q., E., F. şi G., aceştia obţinând un profit de aproximativ 23.000 euro în doar 3 luni de zile de la adjudecare.

De cea mai mare parte a profitului a beneficiat inculpatul Q., aşa cum rezultă din declaraţia inculpatului F..

Astfel, legătura inculpatului Q. cu ceilalţi membri ai grupării, respectiv cu inculpaţii G., F. şi O. era ţinută exclusiv prin intermediul inculpatului E.. Acestui inculpat i-a cerut ajutorul inculpatul Q. în momentul în care a avut nevoie de inculpatul F. pentru a adjudeca un imobil sub preţul de pornire pentru martora WWWW., când a avut nevoie de inculpaţii F. şi G. pentru adjudecarea imobilului ce îi aparţinea debitorului GGGG., ori când tatăl său, inculpatul Q. i-a împuternicit pe inculpaţii O. şi G. să-i cumpere imobile pe numele său.

În aceste condiţii oferirea imobilului de către inculpatul F. pentru a fi cumpărat de către inculpatul Q., nu este reală, aşa cum nu sunt reale nici susţinerile inculpatului legate de condiţiile deplorabile în care se afla apartamentul din mun. Bacău, str. x nr. 10/a/2, jud. Bacău.

De altfel, inculpatul se contrazice în cuprinsul declaraţiei arătând pe de o parte că i s-a comunicat de către inculpatul F. că acest imobil i-ar fi aparţinut unei familii de interlopi, fapt care nu l-a deranjat, iar pe de altă parte că s-a răzgândit în momentul în care a văzut în imobil o serie de ordonanţe D.I.I.C.O.T. şi a realizat astfel că debitorii au probleme cu legea.

53. Dosar de executare nr. 214/2013, înregistrat la B.E.J. ZZZ., licitaţie din data de 24.01.2014

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea Casa de Ajutor Reciproc Moldova IFN, admisă prin încheierea din data de 15.04.2013, a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al ZZZ. împotriva debitorului EEEEEEEEEEEEE., din mun. Bacău, str. x nr. 121/A/12, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Bacău, str. x nr. 121/A/12, jud. Bacău, imobilul fiind urmărit pentru o datorie în cuantum de 43.490,29 RON datorată creditorului de către debitor.

Imobilul a fost evaluat la suma de 135.000 RON şi au fost organizate mai multe licitaţii publice în vederea adjudecării acestuia.

Preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 101.250 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 08.01.2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 24.01.2014.

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% şi au depus ofertele la biroul executorului judecătoresc, inculpatul A. oferind suma de 50.000 RON, iar inculpatul D. suma de 53.000 RON, jumătate din preţul de pornire a licitaţiei şi 40 % din preţul de evaluare al imobilului.

Aşa cum a precizat cu ocazia audierii, inculpatul A. a înţeles modul în care sunt organizate, în care se desfăşoară licitaţiile publice şi posibilitatea de a adjudeca imobile la un preţ avantajos sub preţul de pornire în baza unor înţelegeri prealabile între licitatori, de la inculpatul D..

Monitorizările intruzive efectuate în cauză au arătat faptul că şi în anii 2015 şi 2016 aceştia discutau despre licitaţiile la care urmau să participe, sumele pe care le oferă, problemele întâmpinate la licitaţii şi despre modalitatea participării cu "ajutoare" la licitaţiile publice. Cu atât mai mult, rezultă că în cursul anilor 2013 şi 2014, inculpatul A. participa la licitaţii publice împreună cu inculpatul D. în baza unor înţelegeri prealabile, menite să stabilească un preţ clar de adjudecare chiar înainte ca licitaţiile să aibă loc.

La licitaţia din data de 24.01.2014, cei doi inculpaţi s-au întâlnit cu inculpatul ZZZZ., agent imobiliar cu experienţă, care a menţionat în oferta depusă o sumă mai mare, respectiv 14.500 euro echivalentul a 62.520 RON.

Pe cale de consecinţă, întrucât niciunul dintre inculpaţi nu a oferit preţul de pornire a licitaţiei, aceasta a început de la suma cea mai mare oferită de către inculpatul ZZZZ.. Pasul de licitaţie a fost stabilit de către executorul judecătoresc la suma de 1.000 RON, în sensul că fiecare licitator putea creşte oferta cu minim această sumă.

Inculpatul A. a avut la această licitaţie o participare simbolică, prezenţa sa fiind doar pentru a-i asigura inculpatului D. posibilitatea adjudecării imobilului sub preţul de pornire. Astfel acesta a oferit la două strigări aceeaşi sumă de 50.000 RON, iar la ultima strigare s-a retras.

Inculpatul D. a oferit cu doar 450 RON mai mult decât oferise iniţial inculpatul ZZZZ., iar acesta din urmă s-a retras.

Modul de desfăşurare a licitaţiei, preţul de adjudecare şi legăturile ulterioare dintre cei trei inculpaţi care au mai ajuns la înţelegeri legate de cine să adjudece, de preţul de adjudecare şi de beneficiile fiecăruia, arată faptul că la data de 24.01.2014 inculpaţii: A., D. şi ZZZZ. au ajuns la o înţelegere, în sensul ca inculpatul D. să adjudece la un preţ mult redus faţă de preţul de pornire a licitaţiei.

Inculpatul D. a vândut imobilul adjudecat în modalitatea arătată mai sus după câteva luni, la data de 08.05.2014 pentru suma de 17.500 euro conform contractului de vânzare cumpărare nr. x/2014 la CCCCCCCCC..

55. Dosar de executare nr. 348/2013 înregistrat la ZZZ., licitaţie din data de 13.02.2014

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea S.C. VVVVV. S.R.L. admisă prin încheierea din data de 03.06.2013 a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al ZZZ. împotriva debitorului FFFFFFFFFFFFF. din mun. Bacău, str. x nr. 66/A/3, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului situat în mun. Bacău, str. x nr. 66/A/3, jud. Bacău, respectiv a unei cote de 1/2 din acest imobil urmărit pentru o datorie în cuantum de 53.096,46 RON datorată creditorului de către debitor.

Cota de 1/2 din imobil a fost evaluată la suma de 15.000 euro şi au fost organizate mai multe licitaţii publice în vederea adjudecării acestuia.

Preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 11.250 euro.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 24.01.2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 13.02.2014.

Fiind interesaţi de adjudecarea cotei de 1/2 din imobil la un preţ convenabil, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii F. şi G. s-au hotărât să participe la licitaţia organizată în data de 13.02.2014.

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% şi au depus ofertele la biroul executorului judecătoresc, ambii inculpaţi oferind suma de 20.000 RON, aproximativ 4.600 euro. Recipisele existente la dosarul de executare silită au numere consecutive la aceeaşi agenţie a XXXXXXXX. din mun. Bacău, ceea ce arată faptul că inculpaţii s-au deplasat împreună la bancă.

Cei doi inculpaţi s-au întâlnit la licitaţia publică din data de 13.02.2014 cu inculpatul A., care a oferit suma de 25.000 RON pentru cota de 1/2 din imobil.

Analizând procesul-verbal de licitaţie publică din data de 13.02.2014 se a constatat faptul că licitatorul A. a fost declarat adjudecatar pentru suma de 25.600 RON, suma fiind cu doar 600 RON mai mare decât cea oferită iniţial şi mult mai mică decât preţul de pornire a licitaţiei sau decât preţul de evaluare.

Astfel, inculpatul A. a adjudecat 1/2 dintr-un apartament cu trei camere din zona centrală a mun. Bacău cu aproximativ 6.000 euro, în condiţiile în care preţul de pornire a licitaţiei a fost de 11.250 euro, iar preţul de evaluare de 15.000 euro.

Din actele ridicate de la locuinţa inculpatului A. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, rezultă faptul că acesta a încheiat cu o persoană juridică S.C. GGGGGGGGGGGGG. S.R.L. administrată de către numitul FFFFFFFFFFFFF., debitor în dosarul de executare, contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/17.09.2014 pentru suma de 26.260 RON . Având în vedere preţul de vânzare stipulat în contract şi care este doar cu 660 RON mai mare decât preţul de adjudecare, rezultă faptul că participarea inculpatului A. la licitaţia din data de 13.02.2014 nu a fost pentru obţinerea unui beneficiu personal, ci pentru a-l ajuta pe debitor să reintre în proprietatea imobilului prin persoane interpuse, fapt interzis expres de către dispoziţiile legale în materie.

În opinia instanţei, interesul inculpatului A. pentru adjudecarea imobilului, faptul că anterior şi ulterior a mai avut întâlniri cu inculpaţii G. şi F. cu ocazia participării la licitaţiile publice ajungând la înţelegeri pentru denaturarea preţului de adjudecare, oferind sau primind sume de bani de la aceştia, colaborarea recunoscută a inculpaţilor G. şi F., arată faptul că şi la această licitaţie din data de 13.02.2014 inculpaţii au ajuns la o înţelegere în sensul adjudecării imobilului de către inculpatul A. la un preţ convenabil debitorului FFFFFFFFFFFFF..

Referitor la monitorizările intruzive, Curtea a arătat că inculpatul A. a mai procedat şi cu alte ocazii de această manieră, în sensul adjudecării unor imobile pentru debitori, exemplificând dicuţiile telefonice dintre A. şi HHHHHHHHHHHHH..

Prejudiciul creat de către inculpaţii A., F. şi G., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 24.912,5 RON.

Creditoarea S.C. VVVVV. S.R.L. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 24.776 RON.

Inculpatul A. a recunoscut săvârşirea infracţiunii cu ocazia audierilor efectuate.

Având în vedere că inculpaţii A., G. şi F. nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestor inculpaţi pentru considerentele arătate la pct. B2, C29 şi C30 la care face trimitere.

56. Dosar de executare nr. 281/2012, înregistrat la GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 17.02.2015.

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea WW. S.A. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al GG. împotriva debitoarei WWWWW. din mun. Bacău, str. x nr. 112/A/13, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei respectiv apartament cu 2 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 112/A/13, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 113.956,89 RON, reprezentând contravaloare debit şi dobânzi calculate până la data de 04.12.2012, onorariu şi cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 80.400 RON şi întrucât nu a fost adjudecat la prima licitaţie organizată, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 60.300 RON, echivalentul a 22.500 euro.

Ulterior, conform înţelegerii s-au prezentat în data de 17.02.2015 la sediul executorului judecătoresc şi au depus recipisele şi ofertele de participare, inculpatul A. consemnând suma de 49.000 RON, iar inculpatul M. suma de 50.000 RON.

Din actele identificate la locuinţa inculpatului A. cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare şi din înscrisurile puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, rezultă faptul că la data de 04.05.2015, inculpatul M. a vândut imobilul adjudecat cu suma de 99.446 RON, obţinând un profit de 49.446 RON.

Prejudiciul creat de către inculpaţii A. şi M. reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 48.586 RON.

Fiind audiaţi în cauză, inculpaţii confirmă situaţia de fapt expusă mai sus.

57. Dosar de executare nr. 386/2012, înregistrat la ZZZ., din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 17.03.2014

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea IIIIIIIIIIIII. Bacău a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012, al B.E.J. ZZZ. împotriva debitorilor YYYYY. şi ZZZZZ. din mun. Bacău, str. x nr. 166/C/12, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor situat în mun. Bacău, str. x nr. 166/C/12, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 5.946,32 RON, reprezentând cheltuieli de înta reţinutre restante.

Imobilul a fost evaluat la suma de 110.000 RON şi întrucât la licitaţia din data de 27.01.2014 nu s-au prezentat licitatori, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 82.500 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 31.01.2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 17.03.2014.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, inculpaţii F. şi G., au hotărât să participe la licitaţia din data de 17.03.2014, inculpatul F. în calitate de mandatar al fratelui său, martorul XXXXX. cu procura nr. 163/14.01.2014 autentificată la EEEEEEEE..

Imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 166/C/12, jud. Bacău a prezentat interes şi pentru gruparea condusă de către inculpaţii A. şi D., care au hotărât să participe la licitaţia din data de 17.03.2014, precum şi pentru inculpatul ZZZZ..

Inculpaţii au depus la biroul executorului judecătoresc recipisele care atestau achitarea cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de participare. Sumele oferite de către inculpaţi şi de către alţi doi licitatori participanţi au fost unele derizorii în raport cu preţul de pornire a licitaţiei şi mai ales în raport de evaluarea imobilului.

Astfel, inculpatul A. a oferit suma de 45.000 RON, inculpatul ZZZZ. a oferit suma de 50.000 RON, inculpatul D. a oferit suma de 42.500 RON, iar inculpaţii F. şi G. au oferit suma de 40.000 RON.

În urma efectuării celor trei strigări, imobilul a fost adjudecat de către numitul XXXXX., prin mandatar F., pentru suma de 53.000 RON. Se a constatat astfel, că de la cea mai mare ofertă de 50.000 RON, s-a mai licitat până la suma de 53.000 RON, în condiţiile în care preţul de pornire a licitaţiei a fost de 82.500 RON.

Imobilul mai sus menţionat a fost vândut la data de 11.06.2014 cu suma de 74.657 RON conform contractului de vânzare cumpărare nr. x încheiat la QQQQQQQQQQQQ..

Prejudiciul creat de către inculpaţii: F., G., A., D. şi ZZZZ., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 29.500 RON.

Având în vedere că inculpaţii A., F. şi G. nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaţilor, pentru considerentele arătate la pct. B2, C29 şi C30 la care face trimitere.

Cum inculpaţii D. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct B3 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

58. Dosar de executare nr. 34/2013, înregistrat la X., din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, licitaţie din data de 25.05.2015

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul JJJJJJJJJJJJJ. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al X. împotriva debitoarei AAAAAA., din mun. Bacău, str. x nr. 117/C/22, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei respectiv apartament cu 2 camere, situat în mun. Bacău, str. x nr. 117/C/22, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 42.336 RON, reprezentând sultă la care s-au adăugat cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 111.100 RON, conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 83.325 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 27.04.2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 25.05.2015.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil la un preţ avantajos, sub preţul de pornire a licitaţiei, inculpaţii: D., K. şi A., au hotărât să participe împreună la licitaţia din data de 25.05.2015.

Cei trei inculpaţi s-au deplasat împreună în mun. Piatra Neamţ, unde au achitat la Sucursala BBBBBBBBB. din mun. Piatra Neamţ câte 8.400 RON fiecare, reprezentând cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei.

Recipisele de consemnare eliberate celor trei inculpaţi cu această ocazie au aceeaşi serie şi terminaţiile numerelor 358, 359 şi 361, ceea ce înseamnă că inculpaţii au ajuns în acelaşi timp la sucursala din mun. Piatra Neamţ întrucât s-au deplasat din mun. Bacău în mun. Piatra Neamţ împreună, stabilind să participe la această licitaţie în prealabil.

Inculpaţii s-au întâlnit la biroul executorului judecătoresc şi cu inculpaţii: ZZZZ., O. şi HHHHHHHH., interesaţi de asemenea de adjudecarea acestui imobil.

Inculpatul O. a participat la licitaţia din data de 25.05.2015 de această dată în calitate de mandatar al inculpatului FFFF., în baza procurii autentificate sub nr. x/25.05.2015 de către EEEEEEEE..

Inculpatul ZZZZ. a participat la licitaţia din data de 25.05.2015, de această dată, în calitate de mandatar al numiţilor BBBBBB. şi CCCCCC., în baza procurii autentificate sub nr. x/06.07.2014 de către LLLLLLLL..

Numitul HHHHHHHH. a participat la licitaţia din data de 25.05.2015, de această dată, în calitate de mandatar al numitei KKKKKKKKKKKKK., în baza procurii autentificate sub nr. x/20.01.2015 de către EEEEEEEE..

Inculpatul A. a oferit suma de 60.000 RON, inculpatul ZZZZ. a oferit suma de 80.000 RON, iar i HHHHHHHH. a oferit suma de 70.000 RON, sub preţul de pornire a licitaţiei.

Inculpaţii D., K. şi O. au oferit suma de 83.325 RON, reprezentând preţul de pornire a licitaţiei.

Creditorul JJJJJJJJJJJJJ. comunicase executorului judecătoresc faptul că solicită suspendarea executării în situaţia în care nu sunt oferte peste preţul de pornire a licitaţiei.

Pe cale de consecinţă, o eventuală înţelegere între participanţi, în sensul adjudecării imobilului sub preţul de pornire a licitaţiei nu mai era posibilă, însă au avut loc discuţii, stabilindu-se ca imobilul să fie adjudecat de către inculpatul ZZZZ. la un preţ apropiat celui de pornire a licitaţiei.

Pe cale de consecinţă, la prima strigare inculpaţii: A., HHHHHHHH. şi K. s-au retras. La cea de a doua strigare s-a retras şi inculpatul D., iar la cea de a treia strigare, inculpatul O. a oferit suma de 83.700 RON şi s-a retras, fiind declarat adjudecatar inculpatul ZZZZ., pentru suma de 84.000 RON, cu 625 RON mai mare decât preţul de pornire a licitaţiei.

Din declaraţiile inculpatului A. şi ale inculpatului D. rezultă faptul că la licitaţia organizată în dosar nr. x/2013 al X. s-a ajuns la o înţelegere între participanţi, fiecare licitator primind suma de 350 euro de la inculpatul ZZZZ., conform declaraţiei lui A., pentru ca acesta să adjudece la un preţ apropiat celui de pornire a licitaţiei.

Inculpaţii O. şi HHHHHHHH. nu au recunoscut faptul că ar fi participat la o astfel de înţelegere, deşi primul a rămas până la sfârşit în licitaţie cu adjudecatarul şi a licitat doar 375 RON peste oferta iniţială.

Din declaraţia martorului BBBBBB. rezultă faptul că, la solicitarea inculpatului WWWWWWW., l-a împuternicit pe inculpatul ZZZZ. să cumpere imobile pe numele său, după care a mai semnat o procură, la cererea inculpatului ZZZZ., de vânzare a unui imobil din mun. Bacău, fără a avea cunoştinţă despre această tranzacţie şi fără a primi sume de bani de la cei doi inculpaţi.

Din înscrisurile ridicate de la O.C.P.I. Neamţ rezultă faptul că la data de 19.08.2015 inculpatul ZZZZ. a vândut imobilul adjudecat cu suma de 137.000 RON, realizând un profit în cuantum de 53.000 RON.

Curtea a reţinut că licitaţia desfăşurată la data de 25.05.2015 denotă că membrii celor doua grupări infracţionale(WWWWWWW. şi E.), dar şi gruparea LLLLLLLLLLLLL., care fac obiectul prezentei cauze, au colaborat şi au ajuns la înţelegere, cu scopul denaturării preţului de pornire a licitaţiei organizată de X..

Inculpaţii A. şi D. au recunoscut comiterea faptei.

Având în vedere că inculpaţii A., O. şi K. nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, făcând trimitere la pct. B2, B11 şi B 13 din sentinţă în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

Cum inculpatul D. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. B3 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen .

59. Dosar de executare nr. 77/2013 şi 89/EX/2014 înregistrat la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti II. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 03.11.2014

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea MMMMMMMMMMMMM. şi de către creditorul NNNNNNNNNNNNN. au fost înregistrate dosarele de executare silită nr. x/2013 şi y/2014 ale Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti II. din mun. Bacău, jud. Bacău, împotriva debitorului XXXXXX. din mun. Bacău, str. x nr. 1/A/2, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu 3 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 1/A/2, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 37.978,50 RON, reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 91.920 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii fără ca imobilul să fie adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 68.940 RON.

Imobilul a prezentat interes pentru mai multe persoane, inclusiv inculpaţi din prezenta cauză. Astfel, la licitaţia anterioară adjudecării au participat inculpaţii G., F. şi D., iar la licitaţia din data de 03.11.2014 au participat inculpaţii G., D., O. şi A., împreună cu alte două persoane.

Inculpaţii au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus ofertele de participare.

Inculpatul A. a oferit suma de 32.000 RON, inculpatul D. în calitate de mandatar al numitei OOOOOOOOOOOOO. suma de 34.000 RON, iar inculpaţii G. în calitate de reprezentant legal al persoanei juridice S.C. PPPPPPPPPPPP. S.R.L. şi inculpatul O. au oferit suma de 38.000 RON. Ceilalţi doi participanţi la licitaţie au oferit sume sub 30.000 RON.

Se a constatat faptul că inculpaţii intenţionau să adjudece imobilul cu 3 camere cu câteva mii de euro, mult sub preţul de pornire a licitaţiei.

La licitaţia din data de 03.11.2014 a participat şi creditorul NNNNNNNNNNNNN. care la începerea licitaţiei a precizat că doreşte să adjudece imobilul în contul creanţei, fapt care a creat nemulţumiri în rândul inculpaţilor. Aceştia au încercat să-l convingă pe martor să-i lase pe ei să adjudece, (aspect care arată faptul că aceştia ajunseseră la o înţelegere), pentru un preţ apropiat de valoarea debitului, urmând să-i achite martorului eventuale cheltuieli suplimentare.

Martorul NNNNNNNNNNNNN. nu a fost de acord cu propunerea şi pe cale de consecinţă a fost declarat adjudecatar pentru suma de 68.940 RON.

Inculpaţii A., D., O. şi G. nu au recunoscut existenţa unei înţelegeri cu ocazia licitaţiei din data de 03.11.2014 în scopul denaturării preţului de adjudecare a imobilului.

Având în vedere că inculpaţii A., O. şi G. nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, făcând trimitere la pct. B2, B11 şi C30 din sentinţă în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

Cum inculpatul D. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct B3 din prezentele considerente în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

60. Dosar de executare nr. 18/2012 înregistrat la BBBBB. din mun. Bacău, jud. Bacău licitaţie din data de 02.10.2014

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea NNNN. S.A. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012 al BBBBB. împotriva debitoarei S.C. PPPPPPPPPPPPP. S.R.L. Cluj Napoca.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei situat în mun. Bacău, str. x nr. 6/D/4 jud. Bacău, respectiv un apartament cu două camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 85.156,39 RON şi cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 70.637 RON, şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 52.977,75 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 03.09.2014, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 02.10.2014.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, pentru care inculpatul G. a mai participat la una dintre licitaţiile anterioare, inculpaţii F. şi G., au hotărât să participe la licitaţia din data de 02.10.2014, inculpatul G. în calitate de mandatar al inculpatului FFFF. cu procura nr. 2791/25.08.2014 autentificată la EEEEEEEE..

Imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 6/D/4, jud. Bacău a prezentat interes şi pentru gruparea condusă de către inculpaţii A. şi D., precum şi pentru inculpatul J.. Astfel, inculpaţii J. şi A. au participat la licitaţii anterioare, oferind preţuri apreciate ca nesatisfăcătoare de către reprezentantul creditorului, iar inculpatul D. a participat atât la o licitaţie anterioară cât şi la cea din data de 02.10.2014.

Inculpatul D. a participat la licitaţia din data de 02.10.2014 în calitate de mandatar al numitei OOOOOOOOOOOOO., cumnata sa, cu procura autentificată sub nr. x/13.06.2014 la QQQQQQQQQQQQQ..

Inculpaţii au depus la biroul executorului judecătoresc recipisele care atestau achitarea cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de participare. Sumele oferite de către inculpaţi au fost inferioare ofertelor depuse la termenele anterioare şi care au fost refuzate de către creditor. Bineînţeles, recipisele inculpaţilor G. şi F. sunt consecutive ca număr, fapt care atestă încă odată că aceştia aveau înţelegeri prealabile cu privire la denaturarea preţului de adjudecare a imobilelor executate silit în cadrul licitaţiilor publice la care participau.

Inculpatul F. a oferit suma de 33.000 RON plus TVA, inculpatul G. a oferit suma de 35.350 plus TVA, iar inculpatul D. a oferit suma de 34.000 RON plus TVA.

În urma efectuării celor trei strigări, imobilul a fost adjudecat de către inculpatul FFFF. prin mandatar G. pentru suma de 35.500 RON plus TVA.

S-a constatat aşadar faptul că nu a avut loc o licitaţie efectivă, inculpatul G. adjudecând imobilul cu o sumă mai mare cu 150 RON decât oferta iniţială, şi la un preţ mult mai mic decât preţul de pornire a licitaţiei, rezultând existenta unei înţelegeri între participanţi pentru a se denatura preţul de adjudecare.

Întrucât după data la care a avut loc licitaţia debitoarea a achitat debitul restant, adjudecatarul FFFF. nu a mai depus în contul executorului judecătoresc diferenţa de preţ, fiind încheiată astfel executarea silită, iar inculpaţii fiind astfel privaţi de produsul activităţii infracţionale.

Având în vedere că inculpaţii A., F. şi G. nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, făcând trimitere la pct. B2, C29 şi C30 din sentinţă în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

Cum inculpaţii D. şi J. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. B3 şi pct. B16 din sentinţă în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

61. Dosar de executare nr. 94/2014, înregistrat la S.C. DDDDDD. şi Ciobanu, licitaţie din data de 14.10.2014.

În baza titlului executoriu contract de credit ipotecar nr. C2202/2900/5450 din 22.05.2007, încheiat de SSS. S.A., cu debitorii FFFFFF. şi GGGGGG., ambii din mun. Bacău, str. x nr. 9/A/7, jud. Bacău, creditorul EEEEEE. a solicitat încuviinţarea executării silite a debitorilor, fiind înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2014 la S.C. DDDDDD. şi Ciobanu din mun. Oneşti, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor FFFFFF. şi GGGGGG. situat în mun. Bacău, str. x nr. 9/A/7, jud. Bacău, imobilul fiind urmărit pentru o datorie în cuantum de 81045,77 CHF datorată creditorului de către debitori.

Imobilul a fost evaluat la suma de 162.360 RON, echivalentul în RON la data plăţii a sumei de 81045,77 CHF şi au fost organizate mai multe licitaţii publice în vederea adjudecării acestuia. Conform prevederilor legale, preţul de pornire a licitaţiei a fost redus cu 25%, fiind stabilit la suma de 121770 RON.

Analizând înscrisurile existente în dosarul de executare silită, Curtea a constatat faptul că imobilul a prezentat interes pentru inculpaţii ZZZZ. şi NNNNN..

Fiind interesaţi de adjudecarea acestui imobil sub preţul de pornire a licitaţiei, ZZZZ. şi NNNNN. s-au deplasat în data de 14.10.2014 la biroul executorului judecătoresc, unde au depus recipisele care atestau plata cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de participare.

Inculpatul ZZZZ. a oferit suma de 90.000 RON, iar inculpatul NNNNN. a oferit suma de 80.000 RON, sumele fiind apropiate ca valoare dar mult sub preţul de pornire a licitaţiei.

Totodată, la licitaţie a mai participat şi numitul RRRRRRRRRRRRR., împuternicit al S.C. SSSSSSSSSSSSS. S.R.L., care a oferit 115.659 RON, conform ofertei de participare depusă la biroul executorului judecătoresc.

În aceste condiţii, inculpatul NNNNN. a oferit suma de 115.700 RON, cu 41 RON mai mult decât suma oferită de către S.C. SSSSSSSSSSSSS. S.R.L., fiind declarat adjudecatar.

Imobilul a fost vândut ulterior la data de 12.03.2015, conform contractului de vânzare cumpărare nr. x, încheiat la TTTTTTTTTTTTT. şi UUUUUUUUUUUUU. pentru suma de 151.310 RON, membrii grupării realizând un profit în cuantum de 35.610 RON.

Inculpaţii ZZZZ. şi NNNNN. au fost condamnaţi prin sentinţa penală nr. 4 din data de 14 ianuarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

62. Dosar de executare nr. 478/2013, înregistrat la B.E.J. V., din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 16.01.2015

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea KKKK. - Sucursala Neamţ, a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al V. împotriva debitorului HHHHHH..

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea garantului ipotecar HHHHHH., situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 34.703 euro, conform Contractului de credit nr. x/2008 şi 8.577 RON cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 77.900 euro, şi întrucât la licitaţia din data de 21.02.2014 nu s-au prezentat licitatori, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 75%, fiind stabilit la suma de 15.000 euro.

Aşa cum rezultă din dosarul de executare silită, au fost organizate mai multe licitaţii, conform publicaţiilor de vânzare pe tot parcursul anului 2014, nefiind licitatori interesaţi, care să ofere preţul de pornire, executorul judecătoresc organizând o nouă licitaţie pentru data de 16.01.2015.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, inculpaţii F. şi G., au hotărât să participe la licitaţia din data de 16.01.2015, inculpatul G., în calitate de mandatar al inculpatului FFFF., cu procura nr. 2791/25.08.2014, autentificată la EEEEEEEE..

Imobilul din mun. Bacău, str. x, nr. 128/B/20, jud. Bacău a prezentat interes şi pentru inculpaţii ZZZZ. şi NNNNN., care au hotărât să participe la licitaţia din data de 16.01.2015.

Inculpatul ZZZZ. a participat în calitate de mandatar pentru inculpatul SSSSS. în baza procurii autentificate sub nr. x/16.01.2014 la VVVVVVVVVVVVV..

Astfel, inculpatul G., mandatar pentru inculpatul FFFF., a oferit suma de 12.500 euro, inculpatul F. a oferit suma de 12.800 euro, inculpatul NNNNN. a oferit suma de 12.000 euro, iar inculpatul ZZZZ., în calitate de mandatar pentru inculpatul SSSSS., a oferit suma de 14.000 euro.

Dacă inculpaţii stabiliseră înainte de începerea licitaţiei preţul de adjudecare a imobilului, diferit în funcţie de gruparea infracţională din care făceau parte, în momentul în care s-au întâlnit la biroul executorului judecătoresc toţi patru au discutat şi au ajuns la o înţelegere privind persoana care să adjudece la un preţ cât mai apropiat de ofertele promovate.

În urma efectuării celor trei strigări, imobilul a fost adjudecat de inculpatul SSSSS., prin mandatar ZZZZ., conform înţelegerii dintre inculpaţi, pentru suma de 14.000 euro, sumă identică cu oferta iniţială depusă. Bineînţeles că pentru a se crea aparenţa unei licitaţii reale, netrucată, inculpaţii au oferit la prima şi a doua strigare sumele din ofertele de cumpărare, iar la ultima strigare aceştia s-au retras, cu excepţia inculpatului ZZZZ., care şi-a menţinut oferta de 14.000 euro.

Prejudiciul creat de către inculpaţii: F., G., NNNNN. şi ZZZZ., reprezentând diferenţa între preţul de adjudecare şi preţul de pornire a licitaţiei este de 1.000 euro.

Ulterior, imobilul a fost vândut pentru suma de 98.000 RON de inculpatul ZZZZ., prin contractul de vânzare cumpărare nr. x/26.05.2015 încheiat la FFFFFFFFFFFF., realizându-se un profit în cuantum de aproximativ 7.777 euro.

Având în vedere că inculpaţii F. şi G. nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, făcând trimitere la pct C29 şi C30 din sentinţă în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

63. Dosar de executare nr. 98/2012, înregistrat la S.P.C.E.J. II., din mun. Bacău, jud. Bacău,licitaţie din data de 21.01.2015

În baza cererii de executare silită formulată de creditoarea WWWWWWWWWWWWW. S.A. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2012, împotriva debitorilor garanţi ipotecari XXXXXXXXXXXXX., şi YYYYYYYYYYYYY..

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea codebitoarei YYYYYYYYYYYYY., situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, respectiv un apartament cu două camere, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 39.857,69 euro şi 9.420,41 RON reprezentând cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 87.750 RON (fără TVA), şi întrucât la licitaţia din data de 15.12.2014 nu au fost depuse oferte şi nu s-au prezentat cumpărători, a fost stabilit un nou termen la care licitaţia va începe de la preţul 75% din preţul de pornire respectiv 65.812,50 (fără TVA) RON.

Fiind interesaţi de achiziţionarea acestui imobil, inculpaţii F. şi G., au hotărât să participe la licitaţia din data de 21.01.2015, inculpatul G. în calitate de mandatar al inculpatului FFFF., cu procura nr. 2791/25.08.2014 autentificată la EEEEEEEE..

Imobilul din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău a prezentat interes şi pentru gruparea condusă de inculpatul D., precum şi pentru inculpatul ZZZZ.. La licitaţie a participat şi numitul TTTTTTT., fratele inculpatului H., iar inculpatul ZZZZ. a participat în calitate de procurator pentru inculpatul DDDDD.. Totodată la licitaţie a participat şi martora ZZZZZZZZZZZZZ., în calitate de procurator pentru numita AAAAAAAAAAAAAA..

Inculpaţii au depus la biroul executorului judecătoresc recipisele care atestau achitarea cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei, precum şi ofertele de participare. Toţi inculpaţii şi participanţii au făcut oferte egale sau peste preţul de pornire, cea mai mare ofertă fiind a inculpatului F. în sumă de 65.900 RON, preţ de la care a pornit licitaţia.

Martora ZZZZZZZZZZZZZ. a susţinut declaraţia soţului său, arătând că inculpaţii prezenţi la licitaţie erau în înţelegere şi au încercat să o convingă în sensul renunţării la adjudecarea imobilului.

În urma efectuării celor trei strigări, imobilul a fost adjudecat de către numita ZZZZZZZZZZZZZ., în calitate de procurator pentru AAAAAAAAAAAAAA., pentru suma de 78.050 RON plus TVA.

64. Dosar de executare nr. 102/2013, al BBBBB. din mun. Bacău, licitaţie din data de 26.02.2015

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul OOO. S.R.L. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al BBBBB. împotriva debitorilor IIIIII. şi JJJJJJ. din mun. Bacău, str. x nr. 33/A/18, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorilor respectiv apartament cu 2 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 33/A/18, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 78.942,17 CHF reprezentând împrumut nerestituit şi 4.363,49 RON reprezentând cheltuieli de executare şi onorariu.

Imobilul a fost evaluat la suma de 158.777 RON conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 100.100 RON.

Executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie publică pentru data de 26.02.2015.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil au fost atât membri ai grupării infracţionale conduse de către inculpaţii A. şi D., cât şi inculpatul R. membru al grupării infracţionale conduse de către inculpatul E..

La biroul executorului judecătoresc s-au prezentat în data de 26.02.2015 inculpaţii A., MMMMMMM. şi R., precum şi numitul HHHHHHHH..

Inculpatul A. a oferit suma de 90.000 RON, inculpatul R. a oferit suma de 90.000 RON, inculpatul D. a oferit suma de 95.000 RON, iar numitul HHHHHHHH. a oferit în calitate de mandatar al numitei KKKKKKKKKKKKK. suma de 100.000 RON.

Înainte de începerea licitaţiei, executorul judecătoresc a comunicat participanţilor faptul că imobilul este locuit şi că este semidecomandat şi nu decomandat aşa cum apărea în publicaţia de vânzare.

În aceste condiţii, numitul HHHHHHHH. a precizat că nu mai este interesat de imobil şi că intenţionează să se retragă.

Inculpaţii A. şi D. au discutat cu inculpatul R. şi au stabilit ca imobilul să fie adjudecat de către inculpatul R., fără ca ceilalţi doi inculpaţi să crească ofertele iniţiale, bineînţeles în schimbul unei sume de bani. Inculpaţii nu puteau adjudeca imobilul sub preţul de pornire întrucât creditorul ar fi depus cerere de suspendare, însă s-au înţeles ca inculpatul R. să adjudece imobilul oferind chiar preţul de pornire.

Licitaţia a fost una formală, inculpaţii A., D. şi numitul HHHHHHHH. retrăgându-se, iar inculpatul R. a oferit suma de 100.100 RON şi a fost declarat adjudecatar.

După încheierea licitaţiei, inculpatul R. s-a deplasat cu unul dintre ceilalţi doi inculpaţi la casa de schimb valutar pe care o administrează şi i-a predat suma de 2.100 RON, deşi iniţial stabiliseră suma de 3.000 RON pentru perfectarea înţelegerii.

Suma de 2.100 RON a fost împărţită între inculpaţii A. şi D..

Din actele puse la dispoziţie de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău rezultă faptul că inculpatul R. a vândut imobilul la data de 15.06.2015 pentru suma de 120.000 RON, realizând un profit de 19.900 RON.

Prejudiciul creat în cauză de către inculpaţii R., A. şi D. este de 2.100 RON, sumă pe care primul inculpat era dispus să o ofere pentru adjudecarea imobilului dar care a ajuns în posesia inculpaţilor A. şi D..

Inculpaţii A., D. şi R. au recunoscut faptul că la licitaţia din data de 26.02.2015 organizată în dosar nr. x/2013 al BBBBB. au ajuns la o înţelegere frauduloasă, în urma căreia au stabilit ca imobilul să fie adjudecat de către inculpatul R. la preţul de pornire a licitaţiei în schimbul unei sume de bani oferită celorlalţi doi inculpaţi.

Cum inculpaţii D. şi R. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. B3 şi pct. C28 din sentinţă în ceea ce priveşte calculul acestui termen cu privire la ambii inculpaţi.

65. Dosar de executare nr. 405/2011, înregistrat la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti "II." din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 02.03.2015

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul BBBBBBBBBBBBBB. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2011 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti "II.", împotriva debitorului KKKKKK. din mun. Bacău, str. x nr. 110/D/14, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu 2 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 110/D/14, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 18.410,42 RON reprezentând împrumut nerestituit şi cheltuieli de executare.

Imobilul a fost evaluat la suma de 75.428 RON conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 56.571 RON.

Creditorul BBBBBBBBBBBBBB. a fost reprezentat în dosarul de executare silită de către inculpatul Q. în calitate de avocat.

Fiind membru al grupării infracţionale conduse de către E. şi raportat la acţiunile anterioare ale membrilor grupării este cert faptul că, prin intermediul avocatului său, inculpatul E. a aflat detalii legate de imobil, despre creditor, debitor şi pretenţiile acestora.

În aceste condiţii, inculpatul E. şi inculpatul F. au hotărât să participe la licitaţia din data de 02.03.2015. Întrucât martora LLLLLL., verişoara soţiei inculpatului G. era interesată de achiziţionarea unui imobil, aceasta l-a împuternicit pe inculpatul F. să participe la licitaţia din data de 02.03.2015 în numele său, în baza procurii autentificate sub nr. x în chiar ziua licitaţiei la CCCCCCCCCCCCCC..

Analizând recipisele depuse la dosarul de executare silită se a constatat faptul că cele ale inculpaţilor F. şi E. au numere apropiate, ceea ce denotă faptul că s-au deplasat împreună la unitatea bancară pentru a achita cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei.

La licitaţia publică din data de 02.03.2015 şi-a făcut apariţia şi inculpatul J., interesat de achiziţionarea acestui imobil.

Inculpatul J. a oferit suma de 40.000 RON, inculpatul F. suma de 41.000 RON, iar inculpatul E. suma de 42.000 RON.

Având în vedere faptul că martora LLLLLL. îi cunoştea atât pe inculpatul F. cât şi pe inculpatul E. şi l-a împuternicit pe inculpatul F. să o reprezinte la licitaţie, este cert faptul că cei doi inculpaţi au stabilit cine să adjudece imobilul înainte de începerea licitaţiei.

Cei trei inculpaţi au licitat până la suma de 62.000 RON oferită de către inculpatul F., inculpaţii J. şi E. retrăgându-se.

Martora LLLLLL. a fost declarată adjudecatară prin intermediul inculpatul F., aceasta vânzând ulterior imobilul adjudecat.

Analizând rulajele de cont ale inculpatului Q., avocatul creditorului în acest dosar de executare silită se a constatat faptul că martora LLLLLL. a primit de la acesta suma de 15.000 euro. Martora a precizat că i-a împrumutat inculpatului Q. suma de 20.000 euro din care i-a fost restituită suma de 15.000 euro.

Legăturile dintre inculpaţii Q., E., F. şi G. pe de o parte şi dintre aceştia şi martora LLLLLL. pe de altă parte, arată faptul că la licitaţia din data de 02.03.2015 participanţii au fost în înţelegere cu privire la preţul de adjudecare şi cu privire la persoana adjudecatarului.

Cum inculpaţii J., E. şi J. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct B16 şi C28 din sentinţă în ceea ce priveşte calculul acestui termen cu privire la ambii inculpaţi.

Mai mult, Curtea a constatat că prin acţiunile întreprinse de inculpatul Q., iniţial avocat al inculpatului E., de a încheia un contract fictiv, în scopul declanşării ulterioare a unei executări silite de a-l instiga pe inculpatul V., executor judecătoresc în cadrul V. din mun. Bacău, să-şi îndeplinească defectuos atribuţiile de serviciu în sensul nerespectării dispoziţiilor legale în materie privitoare la efectuarea publicităţii în dosarul de executare silită nr. x/2013 pentru termenul din data de 03.10.2014, pentru ca la acest termen să se poată prezenta doar inculpaţii G. şi F. (membri ai grupării infracţionale E.), de a-i instiga împreună cu inculpatul E., pe inculpaţii G. şi F. să participe la licitaţia publică organizată în dosarul de executare silită nr. x/2013 de către inculpatul V., executor judecătoresc, şi care la data de 09.07.2014, în calitate de procurator al numitei WWWW. a fost în înţelegere cu inculpatul F., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 28/2013 de către GG. a aderat la grupul infracţional, al cărui lider era inculpatul E..

Cum inculpatul Q. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de aderare la un grup infracţional, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale la data de 02.10.2019, făcând trimitere la pct. C 30 din sentinţă în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

66. Dosar de executare nr. 400/2015 înregistrat la ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 07.10.2015

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorii KKKKKKK. şi DDDDDDDDDDDDDD. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2015 al ZZZ. împotriva debitorului MMMMMM. din mun. Bacău, str. x nr. 3/B/311, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu o cameră situat în mun. Bacău, str. x nr. 3/B/311, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 8.000 euro reprezentând împrumut nerestituit şi 22.278 RON sultă.

Imobilul a fost evaluat la suma de 13.000 euro conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 9.750 euro.

Executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie publică pentru data de 07.10.2015.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil au fost pe de o parte inculpatul D., iar pe de altă parte inculpaţii E. şi O..

Inculpatul E. a hotărât să adjudece acest imobil pe numele societăţii administrate de către sora sa, inculpata T., respectiv S.C. NNNNNN. S.R.L. Bacău. În aceste condiţii, inculpata T. s-a deplasat la DD. conform indicaţiilor fratelui său şi a semnat procura autentificată sub nr. x/06.10.2015, prin care în calitate de administrator al S.C. NNNNNN. S.R.L. îl împuternicea pe inculpatul E. să participe la licitaţia din data de 07.10.2015 în dosar nr. x/2015 al ZZZ..

Se a constatat că această procură este una dintre puţinele procuri speciale identificate în cele peste 300 dosare de executare silită care au făcut obiectul cauzei, aşa cum se prevede în C. proc. civ. pentru ca o persoană să poată participa la o licitaţie în calitate de mandatar.

Inculpatul O. a fost solicitat de către fostul său angajator, inculpatul E. să participe la licitaţia din data de 07.10.2015 pentru a putea să adjudece sub preţul de pornire a licitaţiei.

Inculpatul E. stabilise ca preţ de adjudecare suma de 30.000 RON, însă având în vedere faptul că preţul de pornire a licitaţiei era de 42.900 RON, avea nevoie de prezenţa formală a inculpatului O.. Acesta a fost de acord cu solicitarea inculpatului E. cei doi inculpaţi înţelegându-se cu modalitatea în care se va desfăşura licitaţia, cu preţul de adjudecare şi cu persoana adjudecatarului.

Inculpatul E. şi inculpatul O. s-au deplasat împreună la BBBBBBBBB. din mun. Bacău unde au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire, acest fapt rezultând din numerele consecutive ale recipiselor eliberate.

La sediul executorului judecătoresc inculpaţii E. şi O. s-au întâlnit cu inculpatul D., liderul uneia dintre celelalte grupări infracţionale.

Cei trei inculpaţi au discutat înainte de începerea licitaţiei şi a ajuns la o înţelegere cu privire la cine să adjudece cu preţul care îi convine.

Acest fapt rezultă din modificările aduse ofertelor de participare la licitaţie depuse la biroul executorului judecătoresc. Astfel, dacă iniţial inculpatul E. înscrisese suma de 30.000 RON, iar inculpatul O. suma de 29.000 RON, urmare a discuţiilor purtate cu inculpatul D. care oferise suma de 26.500 RON, inculpatul E. şi-a modificat oferta la suma de 28.000 RON.

Acest fapt s-a realizat pentru a se crea aparenţa unei licitaţii reale, pentru că altfel este inexplicabilă retragerea inculpatului O. înainte de începerea licitaţiei în condiţiile în care raportat la noile modificări avea oferta cea mai mare de 29.000 RON.

Licitaţia a fost una formală, inculpatul E. adjudecând cu suma stabilită înainte de începerea licitaţiei, respectiv 30.000 RON.

Prejudiciul creat în cauză de către inculpaţii E., O. şi D. este de 12.900 RON, reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare.

Inculpaţii D. şi O. nu au recunoscut săvârşirea infracţiunii, susţinând că nu a existat o înţelegere între participanţi la licitaţia din data de 07.10.2015.

Declaraţiile acestora sunt nesincere raportat la materialul probator administrat în cauză. Astfel, pe de o parte membrii grupării infracţionale şi măsurile intruzive dispuse în cauză au arătat faptul că inculpatul D. încerca la fiecare licitaţie publică să realizeze o înţelegere între participanţi, iar inculpaţii O. şi E. se cunoşteau de multă vreme, primul fiind angajat la agenţia imobiliară a liderului grupării infracţionale, ajutându-l pe acesta anterior să recupereze imobilul concubinei sale executat silit în dosarul nr. x/2014 al V. prezentat anterior. De asemenea, modul în care s-a desfăşurat licitaţia publică, modificarea ofertei inculpatului E. concomitent cu retragerea înainte de începerea licitaţiei a inculpatului O. şi numerele consecutive ale recipiselor de consemnare eliberate de BBBBBBBBB., arată dincolo de orice îndoială faptul că participanţii la licitaţia din data de 07.10.2015 au fost în înţelegere cu scopul denaturării preţului de adjudecare a imobilului.

Inculpatul E. a discutat telefonic şi cu notarul DD. referitor la acest imobil, convorbirea telefonică arătând faptul că imobilul este al său, inculpatul controlând în fapt S.C. NNNNNN. S.R.L. aşa cum se întâmpla de altfel cu toate societăţile comerciale la care membrii ai familiei sale aveau calitatea de administratori sau asociaţi.

Având în vedere că inculpatul O. nu a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestui inculpat, pentru considerentele arătate la pct. B11, la care face trimitere.

Cum inculpaţii D. şi E. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. B3, respectiv C28 din sentinţă în ceea ce priveşte calculul acestui termen cu privire la ambii inculpaţi.

67. Dosar de executare nr. 419/2011, înregistrat la B.E.J. AA., din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 29.12.2015.

În baza cererii de executare silită formulată de creditorul EEEEEEEEEEEEEE., din mun. Bacău, str. x nr. 13/A/9, jud. Bacău, a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2011, al B.E.J. AA., împotriva debitorului FFFFFFFFFFFFFF. din mun. Bacău, str. x nr. 13/A/3, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului, situat în mun. Bacău, str. x nr. 13/A/3, jud. Bacău, respectiv o garsonieră, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 17.736 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 77.700 RON şi întrucât au fost organizate mai multe licitaţii în cadrul cărora imobilul nu a fost adjudecat, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus după prima licitaţie organizată conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 58.275 RON.

Conform publicaţiei de vânzare din data de 18.11.2015, executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie pentru data de 29.12.2015.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil s-au arătat inculpaţii: A., D. şi ZZZZ., precum şi martorul GGGGGGGGGGGGGG..

Aceştia au achitat cauţiunea de 10% din preţul de pornire a licitaţiei şi au depus la biroul executorului judecătoresc ofertele de participare.

Inculpatul A. a oferit un preţ derizoriu, respectiv suma de 25.000 RON, inculpatul D. a oferit suma de 44.500 RON, inculpatul ZZZZ. a oferit suma de 9.800 euro, iar martorul GGGGGGGGGGGGGG. a oferit suma de 50.000 RON.

Curtea a constatat că oferta inculpatului D. deşi semnată de către acesta este scrisă de către inculpatul A..

Inculpatul ZZZZ. a participat la licitatia din data de 29.12.2015, în calitate de procurator al numitei IIIIIIII., în baza procurii notariale autentificate sub nr. x/29.07.2015 la Societatea Notarială Profesională WWWWWWWWWWWW. şi XXXXXXXXXXXX..

De asemenea, din procesul-verbal de licitaţie întocmit de către executorul judecătoresc la data de 29.12.2015 rezultă faptul că inculpatul A. a oferit suma de 45.000 RON şi s-a retras, inculpatul D. a oferit suma de 52.100 RON şi s-a retras, martorul GGGGGGGGGGGGGG. a oferit suma de 51.500 RON şi s-a retras, iar inculpatul ZZZZ. a oferit, în calitate de procurator al numitei IIIIIIII. suma de 52.200 RON şi a fost declarat adjudecatar.

Inculpatul ZZZZ. a adjudecat imobilul la o diferenţă de 100 RON faţă de inculpatul D., nu înainte de a ajunge la o înţelegere cu acesta şi cu inculpatul A..

A reţinut că atât din declaraţia inculpatului A., cât şi din declaraţia inculpatului D., ambele date în cursul urmării penale, rezultă faptul că au ajuns la o înţelegere cu inculpatul ZZZZ., în sensul să adjudece acesta din urmă la un preţ convenabil, ceilalţi doi inculpaţi primind de la inculpatul ZZZZ. o sumă de bani pentru încheierea acestei înţelegeri.

Inculpatul A. a declarat faptul că inculpatul ZZZZ. le-a predat suma de 1.000 euro, iar inculpatul D. a precizat că a împărţit cu inculpatul A. suma de 3.000 RON primită de la inculpatul declarat adjudecatar.

Ulterior, la data de 19.01.2016, inculpatul ZZZZ. a solicitat executorului judecătoresc restituirea cauţiunii, întrucât nu are posibilitatea achitării diferenţei de preţ.

În opinia instanţei de fond, existenţa unei înţelegeri între inculpaţi, cu ocazia participării la licitaţia din data de 29.12.2015, rezultă din înscrisurile existente la dosarul de executare silită (ofertele de participare, procesul-verbal de licitaţie), din declaraţia martorului GGGGGGGGGGGGGG. şi din declaraţiile inculpaţilor A. şi D..

Astfel, s-a constatat faptul că cei doi inculpaţi s-au retras din licitaţie, deşi au oferit la prima strigare sume mai mari decât oferta iniţială a inculpatului ZZZZ. şi fără a aştepta să vadă dacă acesta oferă la prima strigare o sumă mai mare. Cei doi inculpaţi stabiliseră în prealabil cu inculpatul ZZZZ. cine va adjudeca şi cu ce preţ.

Totodată, a mai arătat că legătura dintre inculpaţii A. şi D., rezultă din monitorizările intruzive efectuate în perioada premergătoare şi ulterioară organizării acestei licitaţii publice.

Cum inculpatul D. şi a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct B3 din sentinţă în ceea ce priveşte calculul acestui termen.

68. Dosar de executare nr. 142/EXE/2015, înregistrat la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti "II." din mun. Bacău, jud. Bacău, licitaţie din data de 14.04.2016

În baza cererii de executare silită formulată de către creditoarea HHHHHHHHHHHHHH. din mun. Bacău, str. x nr. 13/A/10, jud. Bacău a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2015 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti "II." împotriva debitorului OOOOOO. din mun. Bacău, str. x nr. 15/B/4, jud. Bacău.

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului respectiv apartament cu 3 camere situat în mun. Bacău, str. x nr. 15/B/4, jud. Bacău, imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 10.300 euro reprezentând pensie de înta reţinutre şi 6.960,83 RON reprezentând cheltuieli de executare şi onorariu.

Imobilul a fost evaluat la suma de 200.750 RON conform raportului de evaluare întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 150.562,50 RON.

Executorul judecătoresc a organizat o nouă licitaţie publică pentru data de 14.04.2016.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil au fost atât membri ai grupării infracţionale conduse de către inculpaţii A. şi D. cât şi inculpatul R. membru al grupării infracţionale conduse de către inculpatul E., împreună cu inculpatul F..

Inculpaţii R. şi inculpatul F. au hotărât să participe la licitaţia organizată în data de 14.04.2016 în înţelegere în sensul să adjudece unul dintre aceştia la cel mai mic preţ posibil, contribuind la cheltuielile de adjudecare şi urmând să împartă profitul la revânzarea imobilului.

În prealabil, inculpatul R. a cerut opinia cumătrului său, liderul grupării infracţionale E. legat de acest imobil de valoarea de piaţă şi de modul în care să acţioneze la licitaţia din data de 14.04.2016, aşa cum rezultă din convorbirile telefonice purtate de către inculpaţi.

Inculpaţii R. şi F. s-au deplasat împreună atât la BBBBBBBBB. S.A. cât şi la sediul executorului judecătoresc în data de 14.04.2016, aşa cum rezultă din convorbirile telefonice ale acestora interceptate în baza mandatului de supraveghere tehnică emis de către judecătorul de drepturi şi libertăţi.

Ajunşi la sediul executorului judecătoresc, inculpaţii R. şi F. s-au întâlnit cu inculpaţii A., I., J. şi D..

Inculpatul D. nu a depus ofertă sau recipisă pentru a participa la licitaţie, însă s-a prezentat la licitaţie convins fiind că raportat la valoarea apartamentului se poate ajunge la o înţelegere care să determine obţinerea unor sume de bani.

Inculpatul I. a participat la licitaţia din data de 14.04.2016 în calitate de mandatar al numitei IIIIIIIIIIIIII. în baza procurii autentificate sub nr. x/24.02.2014 la EEEEEEEE. şi a oferit suma de 150.600 RON.

Inculpatul J. a participat la licitaţia din data de 14.04.2016 în calitate de mandatar al martorei RRRRRRRRR. în baza procurii autentificate sub nr. x/15.06.2015 la MMMMM. şi a oferit suma de 150.600 RON

Inculpaţii R. şi F. au oferit fiecare câte 151.000 RON.

Înainte de începerea licitaţiei, inculpatul D. le-a cerut participanţilor la licitaţie să ajungă la o înţelegere, întrucât nu sunt "persoane străine" adică alţi licitatori şi să se stabilească cine să adjudece, bineînţeles în schimbul unor sume de bani pentru ceilalţi participanţi.

Întrucât la această licitaţie publică au participat membri a două grupări, una infracţională, înţelegerea a fost mai greu de realizat raportat şi la valoarea de piaţă a imobilului situată în jurul sumei de 50.000 de euro.

Astfel, iniţial inculpatul I. şi inculpatul F. erau dispuşi să ofere câte 3.500 euro celorlalţi participanţi pentru a adjudeca imobilul, însă întrucât niciunul dintre aceştia nu dorea să cedeze, s-au efectuat mai multe strigări în cadrul licitaţiei publice.

În cele din urmă, într-una dintre pauzele dintre strigări, la insistenţele inculpatului D., inculpatul I. a cedat însă a perceput o sumă dublă faţă de ceilalţi licitatori, respectiv suma de 1.000 euro.

Astfel, inculpaţii I., F., R., J., A. şi D. au ajuns la o înţelegere în sensul să adjudece imobilul inculpatul F., urmând ca acesta să achite câte 500 euro celorlalţi inculpaţi cu excepţia inculpatului I. care a primit 1.000 euro, înainte de încheierea licitaţiei. Întrucât inculpatul F. nu avea această sumă asupra sa, a împrumutat suma de 1.000 euro de la inculpatul J. prin intermediul inculpatului D..

Inculpatul F. a fost declarat adjudecatar pentru suma de 157.000 RON, după care acesta s-a deplasat împreună cu inculpatul R. la casa de schimb valutar a acestuia şi a luat suma de 3.500 euro, pe care a împărţit-o celorlalţi participanţi la licitaţie.

Inculpatul D. a primit suma de 500 euro deşi nu participase la licitaţie şi nu putea teoretic să influenţeze modul de desfăşurare a acesteia, însă practic acesta a fost iniţiatorul şi cel care a reuşit să-i determine pe participanţi să ajungă la înţelegere.

S-a constatat aşadar faptul că inculpaţii ajungeau la înţelegeri în schimbul unor sume de bani chiar şi în situaţiile în care imobilul se adjudeca peste preţul de pornire a licitaţiei.

S-a arătat că discuţiile telefonice purtate în timpul şi după terminarea licitaţiei din data de 14.04.2016, de către inculpatul D. cu o persoană identificată ulterior după numărul de telefon inserat în cererile de participare la diferite licitaţii publice ca fiind inculpatul H., confirmă situaţia de fapt expusă mai sus.

Discuţiile telefonice menţionate mai sus arată pe de o parte legătura infracţională a inculpatului D. cu inculpatul H. cu care a participat la multe licitaţii publice reţinute anterior ca fiind deturnate, precum şi modul "cu linişte şi pace" în care aceştia înţelegeau desfăşurarea unei licitaţii în care participanţi erau doar cunoscuţi, membri ai grupării infracţionale.

După terminarea licitaţiei, inculpatul R. i-a comunicat inculpatului E. detalii legate de desfăşurarea acesteia, comunicându-i că s-a ajuns la înţelegere pentru o sumă de bani. Inculpatul E. nu a părut surprins de această mopdalitate de finalizare a unei licitaţii, aspect care denotă că a luat parte la astfel de înţelegeri.

După terminarea licitaţiei din data de 14.04.2016, inculpatul F. i-a cerut inculpatului R. să-l lase să păstreze imobilul adjudecat şi să nu-l mai vândă în vederea obţinerii unui profit, inculpatul R. primind la fel ca ceilalţi inculpaţi participanţi la licitaţie suma de 500 euro.

Inculpatul F. a purtat discuţii telefonice sau prin mesaje în ziua de 14.04.2016, după ce a fost declarat adjudecatar, cu mai multe persoane, exprimându-şi bucuria achiziţionării unui imobil cu o sumă mult mai mică decât valoarea acestuia şi arătând faptul că a fost nevoit să achite o sumă de bani celorlalţi licitatori.

Ulterior, inculpatul F. a întâmpinat probleme legate de acest imobil, debitorul OOOOOO. fiind hotărât să promoveze o contestaţie la executare.

Inculpaţii: A., D., F., R., J. şi I. au recunoscut săvârşirea infracţiunii.

Având în vedere că inculpatul A. şi F. nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestor inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, pentru considerentele arătate la pct. B2, la care face trimitere în ceea ce îl priveşte pe inculpatul x.

Privitor la inculpatul F., Curtea a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 14.06.2016 şi s-ar împlinit la data de 13.06.2021 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 13.08.2021 în cazul inculpatului F. pentru care Curtea a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului F. pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice înrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Cum inculpaţii D., J., I. şi R. au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal, urmare a a constatatrii că fapta întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. B3, pct. B16 şi pct. C28 din sentinţă în ceea ce priveşte calculul acestui termen cu privire la ambii inculpaţi.

69. Dosar de executare nr. 181/2014, înregistrat la B.E.J. TTTTT., din oraşul Tg. Neamţ, jud. Neamţ, licitaţie din data de 14.06.2016

În baza cererii de executare silită formulată de către creditorul S.C. LLLLL. S.R.L. a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2014, al B.E.J. TTTTT., împotriva debitorului PPPPPP..

Executorul judecătoresc a dispus scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitorului, respectiv locuinţă cu suprafaţa de 11,54 m.p. situată în mun. Bacău, str. x nr. 5/A/35, jud. Bacău, (în rechizitoriu s-a indicat greşit că imobilul ar fi situat în municipiul Bacău, str. x nr. 53/B/19, aceasta fiind adresa de domiciliu a debitorului), imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 24.769,38 RON reprezentând împrumut nerestituit la care s-au adăugat cheltuielile de executare, în cuantum de 3.498 RON.

Imobilul a fost evaluat la suma de 4.000 euro conform raportului de expertiză întocmit în cauză şi întrucât imobilul nu a fost adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a licitaţiei pentru imobil a fost redus conform prevederilor legale cu 50%, fiind stabilit la suma de 2.000 euro.

Interesaţi de achiziţionarea acestui imobil au fost atât membrii grupării infracţionale conduse de inculpatul E., cât şi membrii grupării infracţionale conduse de inculpatul WWWWWWW..

Astfel, înainte de începerea licitaţiei din data de 14.06.2016 au depus recipise şi oferte inculpaţii F. şi G., precum şi inculpaţii WWWWWWW. şi ZZZZ..

Analizând recipisele de consemnare a cauţiunii de 10% din preţul de pornire a licitaţiei se a constatat faptul că inculpaţii G. şi F. s-au deplasat împreună la Agenţia Mira a WW. din mun. Piatra Neamţ, în data de 13.06.2016, fiindu-le eliberate recipise cu numere consecutive.

Pe de altă parte, inculpaţii WWWWWWW. şi ZZZZ. s-au deplasat la aceeaşi agenţie, în data de 14.06.2016, recipisele acestora fiind eliberate la un interval de 40 secunde.

Aceste aspecte arată faptul că atât inculpaţii F. şi G., cât şi inculpaţii WWWWWWW. şi ZZZZ. au participat în înţelegere la licitaţia din data de 14.06.2016, cu privire la preţul cu care unul dintre aceştia va adjudeca imobilul.

Inculpatul G. a oferit suma de 6.100 RON, inculpatul F. suma de 6.000 RON, inculpatul ZZZZ. suma de 1.450 euro, iar inculpatul WWWWWWW. suma de 1.000 euro.

Înainte de începerea licitaţiei publice, cei patru inculpaţi au discutat şi au stabilit ca imobilul să fie adjudecat de către un membru al grupării X, respectiv de către inculpatul ZZZZ., urmând ca inculpaţii G. şi F. să primească o sumă de bani, întrucât au acceptat înţelegerea.

În aceste condiţii, inculpatul ZZZZ. a oferit suma de 7.100 RON, iar ceilalţi nu au oferit mai mult şi s-au retras, executorul judecătoresc declarându-l adjudecatar pe inculpatul ZZZZ..

Preţul cu care a adjudecat imobilul inculpatul ZZZZ. a fost cu 400 euro sub preţul de pornire a licitaţiei, această diferenţă reprezentând prejudiciul cauzat de către cei patru inculpaţi urmare a deturnării licitaţiei publice.

A doua zi după ce licitaţia a avut loc, inculpatul ZZZZ. s-a întâlnit în mun. Bacău cu inculpatul G., căruia i-a predat suma de 800 RON, conform înţelegerii anterioare, din această sumă 400 RON fiind remişi ulterior inculpatului F..

În cursul urmăririi penale, inculpatul WWWWWWW. nu a recunoscut existenţa unei înţelegeri la licitaţia din data de 14.06.2016.

Inculpaţii F. şi G. au recunoscut situaţia de fapt prezentată mai sus.

Prejudiciul creat în cauză este în cuantum de 1.700 RON, reprezentând diferenţa între preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare.

Având în vedere că inculpaţii F. şi G. nu au solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal faţă de ambii inculpaţi, pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice în formă continuată, făcând trimitere la pct. C29 şi C30 din sentinţă în ceea ce priveşte calculul acestui termen cu privire la ambii inculpaţi.

F . Contracte de împrumut încheiate în scopul scoaterii de sub ipotecă a unor bunuri proprietatea liderului grupării infracţionale

1. Inculpatul E. şi-a continuat activitatea infracţională constând în scoaterea unor imobile proprietate de sub ipoteca instituită în favoarea unor unităţi de credit, cu imobilul din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, respectiv suprafaţa de 608 m.p. teren.

Pe cale de consecinţă, s-a deplasat împreună cu concubina sa, inculpata U. la inculpatul DD., unde au semnat contractul de împrumut autentificat sub nr. x/10.05.2013 în care s-a consemnat în fals faptul că inculpata U. i-ar fi împrumutat inculpatului E. suma de 15.000 euro, cu termen de restituire 24.05.2013, deci de 2 săptămâni.

Ulterior, inculpata U. a folosit acest contract, la data de 05.06.2013 pentru a cere executarea silită a inculpatului E., fiind înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2013 al FF..

În cadrul executării silite inculpatul E. a comunicat executorului judecătoresc faptul că este de acord să fie executat imobilul proprietatea sa din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, respectiv suprafaţa de 608 m.p. teren, inculpata U. fiind bineînţeles de acord cu acest fapt.

Din datele existente la dosarul de executare silită rezultă faptul că această suprafaţă de teren făcea obiectul contractului de ipotecă autentificat sub nr. x/07.05.2008 prin care inculpatul E. şi fosta sa soţie TTTTTTTTTT. garantau cu această suprafaţă de teren un credit în valoare de 800.000 euro contractat de către numita MMMMM..

Inculpaţii urmăreau astfel, ca în baza unui contract de împrumut fictiv să scoată terenul de sub ipotecă, urmând ca inculpata U. să devină proprietarul acestui imobil în contul sumei împrumutate de 15.000 euro.

Dosarul de executare silită nu a fost însă finalizat.

Măsurile intruzive efectuate în cauză, respectiv discuţiile telefonice dintre cei doi inculpaţi precum şi declaraţiile martorilor şi altor inculpaţi arată faptul că inculpaţii U. şi E. au o relaţie de multă vreme, au împreună doi copii minori, iar încheierea contractului de împrumut din data de 10.05.2013 a fost realizată pentru scopul prezentat mai sus.

Curtea a constatat că faptele săvârşite de inculpata U. întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de determinare la fals intelectual prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) din C. pen., faptă din 10.05.2013, respectiv uz de fals prev. de art. 323 din C. pen., faptă din 05.06.2013, însă nu poate fi angajată răspunderea penală a inculpatei întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

De asemenea Curtea a reţinut că prin activităţile desfăşurate de inculpata U. de a încheia acest contract fictiv de împrumut, de a instiga la deturnarea licitaţiilor publice, la solicitarea inculpatului E., inculpata în mod cert a aderat la activitatea grupului infracţional.

Având în vedere că inculpata U. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea constatând că nu se impune pronunţarea unei soluţii de achitare, a dispus încetarea procesului penal pentru săvârşirea infracţiunii de determinare la fals intelectual şi aderarea la un grup infracţional, făcând trimitere la pct. C32 din sentinţă.

2. Pentru acceptarea vânzării pensiunii VVVVVVVVVV. din mun. Bacău IIIIIIIII. a condiţionat-o pe inculpata T., sora inculpatului E. în sensul constituirii unui depozit în valoare de 31.000 CHF până la reevaluarea garanţiilor pentru cel de-al doilea credit pe care inculpatul E. îl contractase.

Inculpata T. a fost de acord cu acest fapt aşa cum i-a indicat inculpatul E., pensiunea fiind vândută pentru suma de 500.000 de euro, din care o parte a fost folosită pentru achitarea unui credit, suma de 5.000 euro a fost virată inculpatului Q., iar suma de aproximativ 1.200.000 RON a fost virată în contul numitei PPPPPPPPPPP., mama inculpatului E. pe care acesta era împuternicit.

După constituirea depozitului de 31.000 CHF şi perfectarea vânzării, inculpatul E. a solicitat prin intermediul inculpatei T. sau prin intermediul avocatului său inculpatul Q. restituirea acestei sume, luând naştere un litigiu cu creditorul IIIIIIIII..

În aceste condiţii, inculpatul E. a luat decizia de a face toate demersurile pentru obţinerea sumei de 30.000 CHF şi chiar de a scoate de sub ipoteca instituită în favoarea unităţii de credit a imobilului din mun. Bacău, str. x, spaţiu comercial.

Pe cale de consecinţă, le-a cerut inculpaţilor F. şi R. încheierea unor contracte de împrumut cu sora sa, inculpata T., care ulterior să constituie titlurile executorii în baza cărora să ceară executarea silită a depozitului de 30.000 CHF şi a imobilului indicat mai sus.

Cei doi inculpaţi au fost de acord şi la data de 16.09.2015 a fost încheiat la EEEEEEEE. contractul de împrumut autentificat sub nr. x, prin care se menţiona în mod nereal că inculpatul F. îi împrumuta inculpatei T. suma de 10.000 euro până la data de 09.10.2015, iar la data de 10.11.2015 a fost încheiat contractul de împrumut garantat cu ipotecă mobiliară autentificat sub nr. x de către inculpatul DD., prin care se consemna în fals faptul că inculpatul R. îi împrumuta inculpatei T. suma de 30.000 CHF echivalentul a 124.029 RON şi constituia în favoarea acestuia ipotecă mobiliară asupra depozitului în valoare de 31.000 CHF deschis la IIIIIIIII..

În calitate de mandatar al inculpatului F. şi în nume personal, inculpatul R. a formulat cerere de executare silită pentru cele două contracte de împrumut la V., fiind înregistrate dosarele de executare silită nr. x/2016 şi nr. y/2016.

În cererea de executare formulată pentru inculpatul F., inculpatul R. a indicat aşa cum i s-a cerut de către inculpatul E. imobilul care doreşte să fie executat silit, respectiv cel din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Inculpatul V. nu şi-a mai dorit să continue sprijinirea grupului infracţional, cunoscând părţile implicate şi realizând fictivitatea înscrisurilor. Astfel acesta a folosit date incomplete cu ocazia efectuării verificărilor în baza de date rezultând faptul că inculpata T. nu ar avea în proprietate imobile şi nu a efectuat actele de executare la care se aştepta inculpatul E..

În aceste condiţii, inculpatul E. i-a cerut inculpatului R. să caute un alt executor la care să continue executare silită, acesta depunând înscrisurile la executorul VVVVVV., unde a fost înregistrat dosarul de executare silită nr. x/2016.

Fără a mai cere încuviinţarea instanţei de judecată conform dispoziţiilor legale în materie, executorul judecătoresc a continuat executarea silită a inculpatei T., care nici măcar nu a fost încunoştinţată la adresa de domiciliu cu privire la executare.

Executorul judecătoresc a acţionat conform cererilor inculpatului E. transmise prin inculpatul R., aplicând şi ridicând popririle de pe conturi conform solicitărilor acestora.

Din monitorizările intruzive efectuate în cauză rezultă faptul că la un moment dat inculpata T. l-a sunat pe inculpatul E. nemulţumită de faptul că executorul judecătoresc VVVVVV. îi poprise contul de alocaţii. Pe cale de consecinţă, inculpatul E. l-a sunat pe inculpatul R. şi i-a cerut să rezolve problema ceea ce s-a şi întâmplat, executorul judecătoresc ridicând poprirea de pe acest cont.

Inculpaţii R. şi F. nu au recunoscut săvârşirea infracţiunilor, precizând că i-au împrumutat în fapt inculpatului E. sumele de bani, iar contractele au fost încheiate la cererea acestuia cu inculpata T..

Materialul probator administrat în cauză arată faptul că raportat la relaţiile dintre inculpaţi, inculpata T. nu putea fi executată silit de către cei doi inculpaţi decât dacă inculpatul E. avea un alt interes şi nu pentru că nu ar fi restituit o sumă de bani.

De altfel, deşi inculpatul R. a declarat neadevărat faptul că nici în acest moment nu i s-a restituit suma de bani şi inculpatul E. i-ar fi adjudecat în contul unei părţi din datorie un imobil în mun. Iaşi, din înscrisurile identificate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpaţilor rezultă faptul că în tot cursul anului 2016 inculpatul R. i-a transferat inculpatului E. diferite sume de bani, fapt care atestă că nu exista în mod real o datorie a liderului grupării infracţionale către cumătrul său.

Curtea a constatat că faptele săvârşite de inculpata T. întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de determinare la fals intelectual prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) din C. pen., în formă continuată, 2 acte materiale din datele de 16.09.2015 şi 10.11.2015, însă nu poate fi angajată răspunderea penală a inculpatei întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Mai mult, Curtea a constatat că prin acţiunile întreprinse de inculpată la solicitarea inculpatului E., de a încheia contracte fictive, în scopul declanşării ulterioare a unor executări silite desfăşurate în interesul inculpatului E., în mod evident inculpata T. a sprijinit activitatea grupului infracţional, al cărui lider era frate său, inculpatul E.

În concluzie, Curtea a constatat că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani a început a curge la data de 10.11.2015 şi s-ar împlinit la data de 09.11.2020 dacă curgerea termenul prescripţiei nu ar fi fost suspendată pe perioada stării de urgenţă de 2 luni (16.03.2020-15.05.2020), acest termen prelungindu-se cu 2 luni şi împlinindu-se la data de 09.01.2021.

Cum inculpata T. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a încetat procesul penal pornit împotriva sa urmare a constatării că faptele întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de sprijinirea unui grup infracţional organizat şi determinare la fals intelectual, însă s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru săvârşirea ambelor infracţiuni.

Faptele săvârşite de inculpatul R. întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de determinare la fals intelectual, faptă din 10.11.2015, şi uz de fals în formă continuată (2 acte materiale din datele de 04.02.2016 şi 12.02.2016), însă nu poate fi angajată răspunderea penală a inculpatului întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

În consecinţă, având în vedere că inculpatul R. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestui inculpat, pentru considerentele arătate la pct. C28, la care face trimitere.

Curtea a reţinut că fapta săvârşită de inculpatul F. întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de determinare la fals intelectual, faptă din 16.09.2015, însă nu poate fi angajată răspunderea penală a inculpatului întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Faptele săvârşite de inculpatul E. întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de determinare la fals intelectual (2 acte materiale din datele de 16.09.2015 şi 10.11.2015), însă nu poate fi angajată răspunderea penală a inculpatului întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

În consecinţă, având în vedere că inculpatul E. a solicitat continuarea procesului penal, Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva acestui inculpat, pentru considerentele arătate la pct. C28, la care face trimitere.

În procesul de individualizare a pedepselor Curtea a avut în vedere că funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o corectă proporţionare a acesteia, ţinând seama şi de persoana căreia îi este destinată în vederea reintegrării în societate şi urmărind formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

Curtea a reţinut că infracţiunile de şantaj săvârşite de inculpaţii A., H., I., D., R., F., J. şi L. prezintă pericol social ridicat, aplicând pentru fiecare dintre aceştia criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., potrivit cărora stabilirea duratei sau a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului.

Confiscarea specială

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., potrivit căruia bunurile dobândite prin săvârşirea faptei sunt supuse confiscării speciale, Curtea a dispus confiscarea sumei de 3000 Euro obţinută prin săvârşirea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen., de la persoana vătămată C., respectiv câte 500 Euro (sau echivalent în RON la data executării) de la inculpaţii A., D., R., F., J. şi L..

Desfiinţarea unor înscrisuri

În cauza de faţă, a fost verificată realitatea şi pe cale de consecinţă validitatea mai multor înscrisuri, Curtea fiind sesizată cu infracţiuni de fals intelectual şi determinare la fals intelectual, înscrisuri ce au fost desfiinţate ca fiind false, în bata art. 404 alin. (4) C. proc. pen. rap la art. 25 alin. (3) C. proc. pen., astfel cum au fost redate în dispozitiv.

Privitor la procesele-verbale de licitaţie şi la actele de adjudecare, Curtea a reţinut că raportat la art. 404 alin. (4) C. proc. pen., care prevăd că dispozitivul trebuie să cuprindă cele hotărâte cu privire la măsurile asigurătorii, restabilirea situaţiei anterioare şi rezolvarea oricărei alte probleme privind justa soluţionare a cauzei şi notând că actele au fost încheiate cu încălcarea condiţiilor cerute de lege, în conţinutul acestora fiind consemnată tocmai înţelegerea dintre participanţii la licitaţie, a constatat nulitatea acestora şi, pe cale de consecinţă, a desfiinţat procesele-verbale de licitaţie imobiliară şi actele de adjudecare întocmite în dosarele de executare, astfel cum au fost redate în dispozitiv.

Latura civilă

Conform art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., în caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f) - cu excepţia prescripţiei, i) şi j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă. Aşadar, raportat la aceste dispoziţii legale şi la soluţia dată acţiunii penale cu privire la infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, instanţa este datoare să se pronunţe cu privire la acţiunile civile formulate în cauză, aşa cum au fost acestea detaliate în cele dce preced.

Curtea a reţinut că potrivit art. 19 alin. (1) din C. proc. pen., acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.

Ceea ce s-a reţinut în sarcina inculpaţilor şi faptele pentru care urmează a se dispune încetarea procesului penal constă în faptul că aceştia s-au înţeles între ei pentru denaturarea preţului licitaţiilor publice la care au participat.

Acţiunea civilă este una accesorie celei penale în cadrul procesului penal, astfel că numai temeiul celei penale poate constitui temei şi al celei civile. Prin urmare, faţă de natura variantei elementului material al infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice reţinute în cauză, se a constatat că acţiunea civilă este inadmisibilă, câtă vreme simpla înţelegere dintre inculpaţi, cu consecinţa consumării infracţiunii prev. de art. 246 din C. pen., nu poate crea un prejudiciu moral sau material persoanelor vătămate.

Măsuri asigurătorii

Referitor la cererea Ministerului Public formulată prin actul de sesizare, de a se dispune confiscarea extinsă a bunurilor indisponibilizate aparţinând inculpaţilor A., D., GGG., E., ZZZZ. şi SSSSS. prin ordonanţa din data de 20.12.2016 şi prin rechizitoriu x din data de 31.05.2017, Curtea a constatat că, potrivit art. 112¹ C. pen. se poate dispune confiscare extinsă în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea vreuneia dintre infracţiunile expres enumerate de textul de lege.

Cum în cauză singura infracţiune pentru care s-a dispus condamnarea este infracţiunea de şantaj care nu se regăseşte în cuprinsul enumerării limitative a art. 112¹ C. pen., Curtea a constatat că nu există temei legal pentru a se dispune confiscare extinsă.

Împotriva sentinţei penale nr. 91 din data de 04 septembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2018, au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT- Serviciul Teritorial Bacău, inculpaţii M., A., Q., Q., D., I., V., H., R., CC., E., F., X., K., J., DD. şi L., părţile civile KKK., ANAF-DGRFP Iaşi- AJFP Bacău, LLLL., WWWWW., IIIIII., IIIIIII. prin mandatar LLLLLLL., UU., VV., CCC., EEEEEEE., DDDDDDD., LLLLLLL., FFFFFFF., GGGGGGG., precum şi terţii subdobânditori JJJJJJJJJJJJJJ. şi KKKKKKKKKKKKKK..

II. A. Sinteza motivelor de apel formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Serviciul Teritorial Bacău

Prin motivele de apel formulate în scris, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Serviciul Teritorial Bacău, în esenţă, a invocat netemeinicia hotărârii apelate din perspectiva soluţiei de achitare a inculpaţilor Q. şi Z. pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen., Y. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 246 C. pen. şi AA. pentru săvâşirea infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 246 C. pen., fapte săvârşite înainte de 01.02.2014, dată la care a intrat în vigoare Noul C. pen., întrucât, în mod eronat, Curtea a reţinut că raportat la data comiterii acestor fapte nu se poate reţine în cauză săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii motivat de incidenţa art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală.

Raportat la data săvârşirii faptelor de către inculpaţii Q. (2013), Y., Z. şi AA. (ianuarie 2014), infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice nu era prevăzută de legea penală, însă procurorul a apreciat că faptele pentru care au fost trimişi în judecată cei patru inculpaţi erau incriminate în infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 C. pen. din 1969, aşa cum se susţine de altfel, prin actul de sesizare a instanţei. Incriminarea infracţiunii prev. de art. 246 C. pen. în Capitolul III -Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii alături de infracţiunea de înşelăciune prev. de art. 244 C. pen. arată faptul că săvârşirea unei fapte în modalităţile indicate la art. 246 C. pen. întrunea înainte de 01.02 2014 elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 C. pen. anterior.

De asemenea, procurorul a apreciat că pentru inducerea în eroare a unei persoane, atât în cazul infracţiunii de înşelăciune, cât şi în cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, nu este obligatorie ca persoana înşelată să fie prezentă în momentul acţiunii autorului infracţiunii. Astfel, inducerea în eroare se poate realiza şi printr-un înscris sau printr-o postare pe internet caredetermină persoana înselată fie să acţioneze într-un anumit fel, fie să accepte starea de fapt neadevărată.

În cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, înţelegerea frauduloasă a participanţilor se regăseşte în ofertele prezentate la biroul executorului judecătoresc şi în procesul-verbal de licitaţie, înscrisuri din care rezultă în mod nereal existenţa unei licitaţii netrucate, competitive, beneficiarul fiind indus în eroare cu privire la corectitudinea preţului de adjudecare.

Prin urmare, chiar dacă cele două infracţiuni, respectiv înşelăciunea şi deturnarea licitaţiilor publice au fost incriminate în prezent cu obiecte juridice diferite, elemente materiale diferite, procurorul a apreciat că şi anterior datei de 01.02.2014, data intrării în vigoare a Noul C. pen., faptele reţinute în sarcina inculpaţilor Q., Y., Z. şi AA. aveau corespondent în legislaţia penală anterioară.

Un alt motiv de apel invocat de reprezentantul Ministerului Public constă în netemeinicia hotărârii cu privire la greşita achitare în baza art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. a inculpaţilor D., H., I., J. şi L. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev . de art. 367 alin. (1) şi (6) C. pen., instanţa de fond apreciind că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Parchetul a considerat că probele administrate în cauză au dovedit existenta grupului infracţional format din cel puţin trei persoane, având continuitate în timp, iar prin contribuţia conjugată a inculpaţilor s-au asigurat şansele de reuşită a faptelor care au făcut obiectul asocierii în deturnarea licitaţiilor publice şi şantaj. Contribuţia inculpaţilor în cadrul grupării infracţionale nu a fost ocazională, a durat în timp şi se poate stabili o conexiune între acţiunile inculpaţilor, iar săvârşirea acestei infracţiuni este dovedită cu interceptările convorbirilor telefonice şi comunicaţiilor dintre inculpaţi redate în rechizitoriu, rezultatul percheziţiilor informatice (inculpaţii având în agenda telefonică numerele de telefon ale celorlaţi coinculpaţi), declaraţiile coinculpaţilor care au recunoscut acuzaţia şi au solicitat judecarea în procedură simplificată.

Cu toate acestea, parchetul a precizat că, având în vedere data comiterii faptei şi Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale, precum şi Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, se impune încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, în baza art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) C. pen.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., parchetul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei penale nr. 91 din 04.09.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Bacău, cu privire la inculpaţii D., H., I., J., L., Q., Y., Z. şi AA. şi pronunţarea unei hotărâri temeinice.

II. B. Sinteza motivelor de apel formulate de inculpaţi

1. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul A. a invocat, în esenţă, nelegalitatea hotărârii apelate din perspectiva faptului că nu s-a dispus o soluţie de achitare pentru acuzaţia de constituire a unui grup infracţional, care se impunea independent de solicitarea continuării sau nu a procesului penal, în ipostaza împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.

În opinia inculpatului, această cauză de înlăturare a răspunderii penale operează ope legis, de plin drept, chiar dacă învinuitului sau inculpatului i s-a recunoscut dreptul de a cere continuarea procesului penal. Printre altele, în caz de prescripţie a răspunderii penale, instanţa de judecată este obligată să pronunţe încetarea procesului penal atunci când nu a constatat incidenţa unuia dintre cazurile prevăzute de art. 10 lit. a)-e) C. proc. pen. anterior.

Simpla manifestare de voinţă, în sensul necontinuării procesului penal, nu este de natură să creeze un tratament diferenţiat pentru acesta, în condiţiile în care fapta a fost cercetată (nu s-a luat act de solicitarea de încetare la momentul la care aceasta a fost formulată, şi implicit cercetarea judecătorească a continuat) iar, pe de altă parte, a fost analizată pe fond, iar aceasta nu există.

Astfel, este cât se poate de evident că procesul penal a continuat (momentul depunerii cererii de încetare a procesului penal) şi, că în mod real, a avut loc o investigaţie din partea judecătorului, finalizată cu o concluzie certă, astfel încât, simpla împrejurare, că nu a manifestat în mod formal, dorinţa de continuare a procesului penal (care oricum era caracterizat de principiul disponibilităţii) nu poate reprezenta un argument suficient pentru a justifica o deosebire de tratament între persoane aflate în aceeaşi ipostază juridică.

Un alt motiv invocat de către inculpat a fost cel privind greşita încadrare juridică a celor două acte materiale referitoare la persoanele vătămate B. şi C.) în infracţiunea de şantaj şi nu în deturnarea licitaţiilor publice.

Sub acest aspect, inculpatul a făcut referire la infracţiunea de şantaj, în sensul în care este necesar ca actul material să se fi realizat prin constrângere.

Astfel, în ce priveşte fapta ce are ca persoană vătămată pe C., inculpatul a susţinut că aceasta, cu ocazia audierii în faţa instanţei, a arătat că nu are nici-un fel de pretenţie şi că nu i-a fost frică ori teamă, şi eventuala temere viza pierderea şansei de a achiziţiona imobilul la un preţ "avantajos".

Aceste fapte trebuie privite în contextul în care interesul organizării unei licitaţii este acela de a fi obţinut o sumă cât mai mare, pentru ca, creditorul urmăritor să îşi poată îndestula creanţa.

Orice faptă de denaturare a preţului (reducere) se încadrează în conceptul de deturnare a licitaţiei.

În realitate, fapta săvârşită de către persoana vătămată corespunde tiparului acestei infracţiuni de deturnare a licitaţiei, neavând relevanţă din partea cui a venit propunerea, pentru că acesta (iniţiatorul) nu a făcut nimic altceva decât să "corupă" ceilalţi participanţi să se retragă de la licitaţie pentru a obţine la un preţ cât mai bun, respectiv pentru a obţine el fraudarea creditorului.

Revenind însă la acuzaţie, se observă lipsa oricărei acţiuni de constrângere (şi psihologică) care să caracterizeze fapta drept şantaj. În mod evident, fapta se încadrează în tiparul infracţiunii de deturnare a licitaţiei, iar împrejurarea că persoanei vătămate "i-a fost teamă" că va pierde şansa de a dobândi prin fraudă bunul (adică la un preţ mai mic, în dauna creditorului) nu poate fi asimilată noţiunii de constrângere.

În ce priveşte fapta cu referire la persoana vătămată pe B., inculpatul a arătat că această persoană, în realitate, urmărea săvârşirea unei infracţiuni, mai exact, urmărea ca imobilul scos la licitaţie să fie adjudecat - contra legem -, de către nepoata acestuia, şi prin urmare, să deturneze licitaţia.

Astfel, atât probatoriul existent la dosarul cauzei, cât şi prin modul în care este formulata acuzaţia, exclude existenţa unor acte tipice de constrângere, mai exact, de constrângere fizică sau psihologică, iar pierderea şansei de a obţine un folos ilicit, nu poate fi subsumată noţiunii de pagubă ori aceleia că "va suporta un rău, care va provoca o pagubă" astfel încât, în lipsa unor acte de constrângere, cât şi a celorlalte condiţii impuse de către legiuitor, nu poate fi reţinută infracţiunea de şantaj şi faptele materiale se subsumează noţiunii de deturnare a licitaţiei publice.

Totodată, inculpatul a invocat netemeinicia soluţiei de condamnare pentru aceste două infracţiuni de şantaj raportat la inexistenta unor probe certe, din care să rezulte vreun act material de constrângere a persoanelor vătămate, singurele mijloace de probă invocate fiind declaraţiile persoanelor vătămate, dintre care B. este şi denunţător în cauza, iar C. a precizat foarte clar că nu a fost constrâns (speriat ori timorat de către inculpat).

Invocând principiul în dubio pro reo, inculpatul a susţinut că instanţa nu-şi poate întemeia hotărârile pe care le pronunţă pe presupuneri şi probabilităţi, ci numai pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte fapta supusă judecăţii, astfel cum în mod constant a reţinut şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pe cale de consecinţă, constatând că principiul în dubio pro reo îi profită inculpatului, a cărui prezumţie de nevinovăţie nu a fost răsturnată prin mijloacele de probă administrate în cauză, inculpatul a apreciat că se impune achitarea acestuia pentru fapta reţinută în sarcina sa de către organele de urmărire penală, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

În cauza de faţă, elementul de fapt, crucial pentru stabilirea existenţei faptei, îl reprezintă acţiunea inculpatului A. de a fi desfăşurat o acţiune concretă (comisiva) care să poată fi încadrată în noţiunea de constrângere, element material al infracţiunii de şantaj.

Astfel, susţinerea parchetului, contestată de către apărare, privitoare la ameninţarea celor două persoane vătămate, nu este susţinută de nici un mijloc de probă, în afară de declaraţiile (iniţiale) ale persoanelor vătămate, chiar dacă în actuala reglementare a C. proc. pen., declaraţiile persoanelor vătămate nu mai au o valoare condiţionată, aceasta - în condiţiile de echitate ale procesului penal -, nu înseamnă că instanţa de judecată îşi poate întemeia adoptarea unei soluţii de condamnare exclusiv pe declaraţiile persoanei vătămate, fiind de notorietate că în general acestea sunt subiective, cu atât mai mult cu cât numitul B. este şi denunţător în cauza de faţă.

În raport de acestea, inculpatul a arătat că, în realitate nu există nicio dovadă în susţinerea actului material de ameninţare, şi, cu totul în subsidiar o eventuală stare de dubiu ce s-ar putea crea prin interpretarea probelor existente să fie interpretată, în favoarea inculpatului în puterea principiului în dubio pro reo.

În ceea ce priveşte prejudiciul, inculpatul a susţinut că, în realitate, se urmărea producerea de către persoana vătămată a unui câştig în mod ilicit, rezoluţie în raport de care parchetul susţine că a fost restrânsă libertatea de opţiune a persoanei vătămate prin condiţionarea acesteia să ofere o sumă de bani în scopul continuării acţiunii sale ilicite.

Referitor la persoana vătămată C., rezultă clar din chiar declaraţia acestuia, că nu a resimţit un sentiment de teamă (nefiind ameninţat) şi că discuţiile purtate au vizat, o propunere activă de corupere a inculpatului, acţiuni de deturnare a licitaţiilor, prin retragerea în schimbul unei sume de bani. Persoana vătămată a acceptat să poarte discuţii în legătură cu retragerea condiţionată de oferirea unei sume de bani din licitaţie a inculpaţilor, urmărind astfel scăderea preţului (sau cel puţin nemajorarea acestuia) ceea ce înseamnă că a fost animat de dorinţa de a deturna licitaţia, comportament, de asemenea ilicit.

Acest aspect nu poate fi ignorat în condiţiile în care se susţine că libertatea de acţiune a acestuia este restrânsă în legătură cu un comportament, de asemenea, ilicit.

Or, prin participarea sa voluntară la această procedură, persoana vătămată şi-a asumat inclusiv "trăirea unei stări de tensiune" specifică oricărei competiţii. În plus, pretinsele discuţii avute de inculpat cu persoana vătămată, vizau influenţarea preţului de adjudecare, iar prin acceptarea ofertei făcute de către persoana vătămată, aceasta a înţeles să "corupă" ceilalţi participanţi, situaţie care chiar dacă nu se subsumează infracţiunii de deturnare a licitaţiilor, totuşi capătă relevanţă prin aceea că se deosebeşte clar de tiparul infracţiunii de şantaj.

Un ultim motiv de apel invocat de către inculpatul A. a fost cel privind greşita individualizare a sancţiunii aplicate, fiind apreciată ca exagerată, fără a se ţine cont de cauzele de reducere a limitelor de pedeapsă (ca efect al formulării denunţurilor) precum şi de circumstanţele personale ale inculpatului, şi de timpul scurs de la momentul pretinsei săvârşiri a infracţiunii.

În concluzie, inculpatul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a hotărârii apelate, şi rejudecând, să se dispună achitarea sa sub aspectul acuzaţiei de constituire a unui grup infracţional organizat, şi sub aspectul acuzaţiei de şantaj, în principal, că fapta nu există (art. 16 lit. a) C. proc. pen.), respectiv nu există probe care să conducă dincolo de orice îndoială rezonabilă, la concluzia săvârşirii infracţiunii (art. 16 lit. b) C. proc. pen.).

În subsidiar, inculpatul a solicitat aplicarea beneficiului dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă, reţinerea circumstanţelor atenuante şi aplicarea unei pedepse care să permită suspendarea sub supraveghere a pedepsei, raportat la gravitatea redusă a faptei, lipsa de periculozitate a inculpatului şi circumstanţele concrete în care a fost săvârşită pretinsa faptă şi, timpul extrem de mare scurs de la momentul la care s-au petrecut faptele până în prezent, fiind evident că aplicarea unei pedepse cu executare ar reprezenta o sancţiune disproporţionată şi total nejustificată, în raport cu scopul principal al pedepsei.

2. Prin motivele de apel formulate în scris şi completate ulterior, inculpatul Q. a solicitat, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen.. admiterea apelului achitarea inculpatului pentru infracţiunile de:

• aderare la un grup infracţional organizat, faptă prevăzută de art. 367 alin. (1)-(3) din C. pen., pentru motivul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) sau c) C. proc. pen.

• deturnarea licitaţiilor, faptă prevăzută de art. 246 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (4 acte materiale), pentru motivul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) sau c) C. proc. pen.

• instigare la determinare la fals intelectual, faptă prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) din C. pen. cu referire la art. 321 din C. pen., pentru motivul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) sau art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

• uz de fals, faptă prevăzută de art. 323 din C. pen., pentru motivul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

• instigare la abuz în serviciu, faptă prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 din C. pen.. pentru motivul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) sau art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

În argumentare, inculpatul a susţinut, în esenţă, în privinţa infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1)-(3) din C. pen., că activităţile reţinute în sarcina grupării E. anterior intrării în vigoare a Noului C. pen. nu pot avea niciun fel de semnificaţie penală şi nu se poate considera că a avut loc o constituire a grupului infracţional organizat anterior datei de 26.05.2014, la care a avut loc licitaţia în dosarul de executare nr. 30/ex/2013 înregistrat la CCCC., ce a implicat doar inculpaţii E. şi R.. Următoarele acte materiale ale infracţiunii scop a grupului infracţional organizat au fost la datele de 09.07.2014, 29.07.2014 şi 03.10.2014.

Astfel, nu se poate aprecia că infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat s-a consumat la data de 26.05.2014 sau la data de 09.07.2014, deoarece era necesară o perioadă de timp pentru a justifica că această posibilă pluralitate de infractori nu avea caracter ocazional.

Prima licitaţie din 26.05.2014 a implicat doar inculpaţii E. şi R. astfel că nu este îndeplinită condiţia de tipicitate prevăzută de art. 367 alin. (6) C. pen. privind existenţa grupului structurat format din 3 sau mai multe persoane şi constituit în scopul de a deturna licitaţiile publice.

Nici pentru licitaţia din 09.07.2014 fapta de constituire a grupului infracţional organizat nu îndeplinea condiţiile de tipicitate, participarea inculpaţilor Q. şi F. încadrându-se într-o pluralitate ocazională, care poate să existe şi în lipsa unui grup infracţional organizat.

Rezultă că data primului act material al infracţiunii scop de deturnare a licitaţiilor publice a fost la data de 03.10.2014 la care a participat inculpatul F. care ar fi fost deja parte a grupării la care a aderat inculpatul Q..

Astfel, prin acuzaţia de constituire/aderare la un grup infracţional organizat nu poate fi prezumată cel puţin pentru licitaţia din 09.07.2014 înţelegerea dintre inculpaţii Q. şi F. în vederea deturnării licitaţiilor publice.

Pentru aceste motive, inculpatul a solicitat achitarea pentru această infracţiune în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) sau c) C. proc. pen.

În privinţa infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), cu referire la actul material din 09.07.2014 privind imobilul din Mun. Bacău, str. x, nr. 24E/ap. 74, dosarul de executare nr. 28/2013 înregistrat Ia GG., inculpatul Q. a susţinut că nu poate fi subiect activ al infracţiunii prevăzute de art. 246 teza a II-a C. pen. deoarece la licitaţia publică din 09.07.2014 s-a prezentat în calitate de mandatar al licitatorului WWWW..

În sprijinul acestei apărări inculpatul Q. a făcut referire la declaraţia dată de martora WWWW. la instanţă la data de 13.04.2022, iar, în opinia sa, întrunirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 teza a II-a C. pen. a fost întemeiată probatoriu pe declaraţia dată de inculpatul F. în faza urmăririi penale.

Prin declaraţia dată în faza urmăririi penale inculpatul F. a arătat că inculpatul E. l-a rugat să participe la licitaţia publică din 09.07.2014 pentru a-l ajuta pe Q. să adjudece un imobil executat silit, acesta având nevoie de încă un participant care să fie prezent la licitaţie. Inculpatul F. a mai arătat că pentru ajutorul oferit Q. i-a achitat nota de plată la pensiunea VVVVVVVVVV., unde au luat masa.

La fond apărarea a solicitat înlăturarea declaraţiei inculpatului F. data în faza urmăririi penale şi a arătat că acest mijloc de probă nu se coroborează cu niciun alt mijloc de probă administrat în faza urmăririi penale şi la instanţa de fond. Simpla recunoaştere a comiterii unei infracţiuni nu echivalează automat cu existenţa infracţiunii, fiind necesar să fie verificată corespondenţa dintre fapta săvârşită cu modelul abstract prevăzut de norma de incriminare.

Inculpatul F. a licitat până la suma de 28.700 de euro la fel ca martorul HHHHHHHHHHHH. moment la care ambii s-au retras de la licitaţie iar inculpatul Q. a oferit suma de 28.859 ce a reprezentat preţul final de adjudecare.

În condiţiile în care inculaptul F. a licitat tot atât cât martorul HHHHHHHHHHHH., în privinţa căruia nu există acuzaţia unei înţelegeri cu inculpatul Q. nu se poate concluziona că sumele licitate de către inculpatul F. au constituit orice influenţare a preţului, o barieră în stabilirea unui preţ liber (rezultat din licitare), suficientă pentru a fi caracterizată drept denaturare.

Pretinsa înţelegere între inculpatul F. şi inculpatul Q. pentru licitaţia publică din 09.07.2014 nu poate fi probată doar prin acuzaţia de constituire/aderare a unui grup infracţional organizat prezumat specializat în săvârşirea unor infracţiuni de deturnare a licitaţiilor publice, chiar şi în situaţia în care unul dintre membrii grupului, inculpatul F., a recunoscut iniţial acuzaţiile în declaraţia dată la urmărire penală.

Cu privire la actul material din 03.10.2014 privind imobilul din jud. Bacău, dosarul executare nr. x/2014 înregistrat la V., inculpatul a arătat că şi în privinţa acestui act material a infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice înţelegerea participanţilor în scopul deturnării preţului licitaţiei este probată prin constituirea grupului infracţional având acest scop, deşi aceasta este prima licitaţie în privinţa căreia este îndeplinită condiţia de tipicitate privind structura grupului format din trei sau mai multe persoane, grup la care se presupune că a aderat şi inculpatul Q..

Or, în opinia inculpatului, dacă consumarea infracţiunii de constituire a grupului organizat la care este acuzat că a aderat inculpatul Q. nu s-a realizat imediat după momentul adoptării rezoluţiei infracţionale de către membrii grupării, fiind necesară o perioadă de timp care să justifice că această pluralitate de făptuitori nu are un caracter ocazional atunci la momentul licitaţiei din 03.10.2014 nu se putea consuma nici infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice presupus săvârşită de inculpatul Q..

A susţinut că alte probe ale pretinsei înţelegeri dintre inculpatul Q. şi ceilalţi membrii ai grupului nu au fost administrate, iar declaraţia dată de G. la urmărire penală la 09.03.2017 menţionează că acesta nu a discutat cu Q. sau cu alte persoane legat de această licitaţie. Aceasta se coroborează cu declaraţia dată de F. la instanţă Ia data de 01.11.2018, când a arătat că între el şi G. nu a fost nicio înţelegere privind adjudecarea imobilului din comuna Hemeiuş şi că nu ştie dacă Q. a avut vreo implicare în desfaşurarea licitaţiei. De altfel, niciunul dintre inculpaţii implicaţi nu a făcut vreo referire directă sau indirectă privind existenţa unei înţelegeri la care să fi aderat şi inculpatul Q..

În privinţa infracţiunii de instigare la determinare la fals intelectual, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) din C. pen. cu referire la art. 321 din C. pen., a susţinut că dacă inculpaţii Q. şi martorul GGGG. au încheiat un contract de împrumut fictiv pe care notarul public 1-a autentificat, această împrejurare întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de fals intelectual doar dacă părţile au dorit producerea de consecinţe juridice în sine ilicite şi mai trebuia îndeplinită condiţia pentru reţinerea infracţiunii de fals intelectual ca notarul să autentifice contractul de împrumut fictiv cu ştiinţă, ceea ce nu este reţinut nici în rechizitoriu şi nici în sentinţa apelată.

Aceste pretinse consecinţe juridice ilicite ar fi putut fi urmărite doar de martorul GGGG. însă acesta nici în declaraţia de la urmărire penală nu a susţinut că încheierea contractului de împrumut a avut scopul eludării executării silite începute de bancă, ci acesta a menţionat că împrumutul a fost fictiv şi că nu datora bani inculpatului Q. şi că datora o sumă mai mică inculpatului Q..

Pentru aceste motive, a solicitat achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., respectiv fapta nu există.

În subsidiar, a susţinut că legea penală nu incriminează varianta instigării la determinarea săvârşirii unei infracţiuni sau varianta instigării la instigare, motiv pentru care acesta a solicitat achitarea şi în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală.

În privinţa infracţiunii de uz de fals, prevăzută de art. 323 din C. pen., în raport de neîndeplinirea condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii de fals intelectual, a solicitat achitarea pentru infracţiunea subsecventă de uz de fals, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., fapta nu există.

În privinţa infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 din C. pen., inculpatul a susţinut că instanţa de apel nu a motivat pe larg întrunirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii de instigare la abuz în serviciu reţinute în sarcina inculpatului Q..

Astfel, s-a arătat că obligaţia de publicare într-un ziar era prevăzută de art. 838 C. proc. civ.. respectiv art. 845 C. proc. civ., în forma în vigoare la data reţinerii faptei, doar pentru primul termen, obligaţie ce nu mai subzista pentru termenul de licitaţie din 03.10.2014 ce a fost al şaselea termen de licitaţie acordat în procedura de executare silită.

Condiţiile de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 13² din Legea nr. 78/200 raportat la art. 297 C. pen. prevăd existenţa a două urmări imediate, respectiv producerea unei pagube sau vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice şi obţinerea unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul de către funcţionarul public.

Nu a existat o constituire de parte civilă în privinţa acestui dosar de executare pentru a exista o pagubă a creditorului OOO. S.R.L. căruia i s-a plătit efectiv creanţa, deoarece nu a mai fost organizată licitaţia pentru creditorul Q. la termenul din 03.10.2014.

De asemenea, nu a existat niciun posibil folos necuvenit în favoarea inculpatului Q. sau a tatălui acestuia Q. deoarece la data de 08.04.2013 aceasta a depus o cerere de suspendare a executării silite în dosarul de executare nr. 543/2013 al V., iar licitaţia pentru Q. nu s-a mai organizat la termenul din 03.10.2014.

În concluzie şi pentru această infracţiune, inculpatul Q. a solicitat achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., fapta nu există.

3. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul Q. a susţinut, în esenţă, că hotărârea instanţei de fond este netemeinica şi nelegala întrucât s-a interpretat greşit situaţia de fapt, nu s-a dat eficacitate probelor administrate nemijlocit în fata instanţei şi, în mod greşit, s-au reţinut ca fiind întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de determinare la fals intelectual.

Astfel, a arătat că, în mod netemeinic şi nelegal, a reţinut instanţa de fond că probele administrate în cursul urmăririi penate fac dovada existenţei infracţiunilor de fals, fiind întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunilor, sub aspect obiectiv şi subiectiv, în contextul în care în faza de cercetare judecătoreasca au fost administrate probatorii suplimentare şi complexe la care instanţa nu a făcut nici un fel de referire.

Inculpatul a precizat că a fost trimis în judecata pentru o acţiune de determinare la fals intelectual fără a se preciza în mod concret când, cum şi în ce condiţii a avut loc determinarea notarului şi nici nu s-a indicat o proba certa din care sa rezulte ca inculpatul s-a deplasat la notar unde i-a solicitat personal acestuia autentificarea actului.

La baza autentificării contractului de împrumut a stat cererea din 01.10.2013 adresata notarului care a fost formulată, scrisă în totalitate, datată şi semnată de către martorul GGGG., înscris ce demonstrează faptul ca solicitarea de autentificare a fost făcută de martorul GGGG. şi nu de inculpatul Q., înscris care se coroborează cu declaraţia martorului GGGG., dată în fata instanţei prin care recunoaşte că înscrisul - solicitarea de autentificare a fost scrisă, semnată şi datată de el.

Deşi relevante în cauza, înscrisurile şi declaraţiile de martori nu au fost analizate de către instanţa de fond în condiţiile în care acestea probează pe deplin o altă situaţie de fapt decât cea prezentată în actul de sesizare, situaţia de fapt care este în concordanta cu apărările făcute cu privire la această acuzaţie şi care exclud o activitate de natură infracţională săvârşită de inculpatul Q..

Relaţia dintre martorul GGGG. şi familia Q. a devenit conflictuală după ce martorul a fost condamnat într-un dosar penal în care era aparat de inculpatul Q. în calitate de avocat şi după ce martorul nu a mai restituit banii împrumutaţi (fapt declarat atât de martorul GGGG. cat şi de inculpatul Q.).

De asemenea, inculpatul a afăcut referire la buna credinţă a executorului judecătoresc care a înştiinţat direct IIII. atât cu privire la executarea silita pornita la cererea creditorului Q., cat şi prin intermediul BBBBB..

Prin urmare, în opinia inculpatului, dacă instanţa analiza succesiunea dosarului de executare şi a înscrisurilor existente, putea sa observe ca motivul pentru care nu s-a solicitat continuarea silita după vânzarea imobilului a fost tocmai datorita faptului ca prin cererea de suspendare practic executarea trebuia sa fie suspendata existând o desistare şi o lipsă de interes în derularea executării tocmai datorita intervenţiei unei înţelegeri cu debitorul. Ori în speţa, deşi executarea silita imobiliara trebuia suspendata vânzarea imobilului s-a făcut de executor exclusiv în folosul exclusiv al băncii care a şi încasat banii.

Ulterior acestei cereri s-a efectuat vânzarea iar creditorul ipotecar S.C. OOO. S.R.L. (succesor IIII.) a încasat preţul vânzării şi care nu a contestat preţul şi nici nu a formulat contestaţie la executare.

Este de observat ca martorul GGGG. a declarat că nu a suferit nici o vătămare, nu s-a constituit parte civilă, nu a contestat înscrisul în faza de executare silita, nu a formulat plângere penală, nu a formulat contestaţie la executare silită şi a declarat ca nu i s-a produs niciun prejudiciu.

În subsidiar, inculpatul a considerat ca instanţa trebuia sa dea eficacitate şi principiului în dubio pro reo, întrucât probele referitoare la vinovăţie nu sunt certe, sigure, complete, ci există îndoială cu privire la vinovăţia inculpatului, aplicând principiul menţionat, potrivit căruia orice îndoială operează în favoarea inculpatului, soluţia ce se impune fiind aceea de achitare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

4. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul D., în esenţă, a susţinut, sub un prim aspect că este de constatat lapidaritatea şi simplitatea descrierii elementelor constitutive ale infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, prevazute de art. 246 C. pen., în actul de sesizare a instanţei şi mai ales faptul ca, fiecare act material analizat are ca unica şi prealabila premisa existenta unei înţelegeri intre coinculpaţi, "în modalitatea arătata anterior", lipsind însă, din fiecare silogism, identificarea celorlalte elemente constitutive ale infracţiunii, respectiv elementul material alternativ al acesteia, acela de "îndepărtare prin constrângere sau corupere" (în cazul faptelor la care se invoca acest element material ca modalitate de săvârşire) cat şi, mai ales, modalitatea în care orice acţiune sau inacţiune ar fi avut capacitatea de a denatura preţul de adjudecare.

Toate licitaţiile la care a participat inculpatul erau la al doilea sau al treilea termen al procedurii executionale, preţul oferit fiind întotdeauna conform cu prevederile special aplicabile şi nu se arata în actul de sesizare a instanţei care era înţelegerea prealabila dintre participanţii la licitaţii sau maniera de constrângere a celorlalţi participanţi.

În opinia inculpatului, în putinele cazuri în care unele elemente materiale ale infracţiunii sunt descrise, situaţia faptica este contrazisa de persoanele implicate, iar urmarea imediata, denaturarea preţului printr-o eventuala acţiune a sa, nu se produce în niciuna dintre licitatiile organizate.

Pe cale de consecinţa, în mod evident, lipseşte atât elementul material al constrângerii şi/sau al intelegerii dintre participanţi, cat şi denaturarea preţului care s-ar fi obţinut în lipsa acestor pretinse fapte ilicite.

Cu privire la infracţiunea de şantaj, inculpatul a susţinut că, deşi s-a reţinut că a exercitat o constrângere morală asupra părţii vătămate C., constând în ameninţarea cu exercitarea unui drept legal şi pentru care se prezentase la licitaţie, respectiv acela de a oferi un preţ superior, în opinia sa, exercitarea unui drept legal, care ar fi condus şi la un preţ final de adjudecare mai mare nu poate îmbracă forma unei ameninţări nici ca infracţiune de sine stătătoare, nici ca element material al unei alte infracţiuni.

Pe cale de consecinţa, a solicitat achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., subsidiarul fiind temeiul prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b), teza a II-a a aceluiaşi articol.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei aplicate pentru aceasta infracţiune, inculpatul a precizat că instanţa de fond a pronunţat pentru săvârşirea unui singur element material care a condus la un folos patrimonial de 500 de euro, o pedeapsă cu mult peste minimul special incriminator, în regim de executare, trecând peste toate circumstanţele reale şi personale ale sale, respectiv absolvent de studii superioare juridice, fără antecedente penale, căsătorit, cu trei copii minori, obţinând venituri oneste şi la vedere din calitatea de administrator a unei societăţi comerciale, solicitând astfel, o pedeapsă orientată spre minimul special al pedepsei prevăzute de lege cu suspendarea executării acesteia.

Un alt motiv de apel invocat de către inculpat a fost nulitatea mijloacelor intruzive de probă, întrucât în faza de urmărire penală au fost efectuate acte de urmărire penală - interceptări ale convorbirilor telefonice - de către o entitate care nu avea calitatea de organ judiciar, respectiv de către Serviciul Roman de Informaţii. Or, potrivit Deciziei nr. 302/2017 prin care Curtea Constituţională a României a stabilit că încălcarea regulilor privind competenta după materie sau după calitatea persoanei de către organele de urmărire penală se sancţionează cu nulitatea absolută.

Actele de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică reprezintă, pe de alta parte, procedee probatorii, care stau la baza procesului-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică, ce constituie mijloc de probă, şi, în lumina art. 285 C. proc. pen., acte de urmărire penală.

Ori, în conformitate cu decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2016, organele care pot participa la realizarea acestor acte sunt exclusiv organele de urmărire penală.

În concret, punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică de către "alte organe specializate ale statului", care nu au calitatea de organe judiciare, nu determină nu numai o încălcare a competenţei materiale sau a competenţei funcţionale a organelor de urmărire penală, ci şi o încălcare a competentei generale a organelor statului, care se valorifică prin prisma dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. cu referire la decizia nr. 302/2017 a Curţii Constituţionale a României.

5. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul I. a susţinut, în esenţă, că persoana vătămata B. era ofiţer al politiei Judiciare, iar sesizarea făcută de către acesta a fost la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice şi nu pentru infracţiunea de şantaj. La momentul când a fost audiat în calitate de martor acesta a relatat că la momentul licitaţiei ar fi perceput o oarecare constrângere.

Inculpatul I. a susţinut că nu a avut niciun contact verbal cu persoana vătămată sau cu martora HH.. Nu a solicitat nimic şi nu s-a interesat de nimic în ceea ce priveşte afacerea persoanei vătămate cu inculpatul A.. A precizat că iniţiativa de a se obţine o înţelegere cu privire la desfăşurarea licitaţiei din dosarul de executare nr. 355/2014 din data de 26.11.2015 a aparţinut persoanei vătămate care avea interesul, motivarea şi atuurile de a îndepărta alţi licitatori.

Pentru existenta infracţiunii de şantaj, sub aspectul laturii obiective, este necesar să existe o constrângere exercitată asupra unei persoane, prin violenţă sau ameninţare şi să fie de natură a produce celui împotriva căruia se exercită o stare de temere deoarece, numai în felul acesta se aduce atingere libertăţii morale a persoanei. Din probele administrate nu rezultă, dincolo de orice dubiu, ca persoanei vătămate i s-ar fi produs vreo temere care sa-1 pună în situaţia de a nu mai avea resursele psihice necesare pentru a rezista constrângerii.

Inculpatul a mai arătat că, în situaţia în care instanţa de control judiciar va trece peste toate apărările şi va considera ca inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de şantaj, a solicitat să se constate intervenită prescripţia răspunderii penale, cu consecinţa încetării procesului penal.

De asemenea, a apreciat că instanţa de fond trebuia să dispună achitarea inculpatului în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. privind infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 C. pen. cu referire la dosarul de executare nr. 616/2012 a RRRRRR. cu licitaţie în data de 19.04.2016 întrucât nu există nicio probă din care sa reiasă că inculpatul ar fi făcut vreo acţiune contrara legii.

În ceea ce priveşte procesele-verbale şi actele de adjudecare, instanţa de fond, raportat la art. 404 alin. (4) C. proc. pen. a dispus restabilirea situaţiei anterioare deoarece actele au fost încheiate cu încălcarea condiţiilor cerute de lege, în conţinutul acestora fiind consemnată tocmai înţelegerea dintre participanţi, constatând nulitatea acestora şi, pe cale de consecinţă, au fost desfiinţate procesele-verbale şi actele de adjudecare.

Inculpatul a apreciat că hotărârea instanţei de fond este nelegală în ceea ce priveşte aceste înscrisuri, pe de o parte, deoarece se face o reală confuzie între nulitatea actului ca sancţiune şi desfiinţarea înscrisurilor. Desfiinţarea înscrisurilor se face doar ca instrumentum, verificarea legalităţii actelor urmând a fi făcută de către instanţa civilă.

Instanţa de fond nu a arătat care condiţii de valabilitate ale contractului au fost încălcate şi care din condiţiile actului de adjudecare nu au fost respectate.

În atare condiţii, s-a considerat de către instanţa de fond ca înscrisurile ar fi false ca urmare a celor consemnate de către executorul judecătoresc şi astfel se tinde şi la desfiinţarea actului subsecvent (nefalsificat), nu în scopul înlăturării stării de pericol pe care o implică rămânerea, în circuitul civil, a unui înscris care nu reflectă adevărul, ci, mai degrabă, în vederea reparării în natură a unui prejudiciu civil - cum este cazul în speţă. Or, specificitatea problematicii reparării prejudiciului civil, prin comparaţie cu cea a desfiinţării unui înscris fals, impune recurgerea la mijloacele procesual civile adecvate şi sesizarea instanţelor civile competente.

Pentru aceste critici, inculpatul I. a solicitat în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea parţială a sentinţei penale nr. 91/2023 pronunţată în data de 04.09.2023 de Curtea de Apel Bacău, reţinerea cauzei spre rejudecare şi pe cale de consecinţă, să se dispună în temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achitarea inculpatului pentru presupusa săvârşire a infracţiunii de şantaj, fapta prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen.

6. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul V. a solicitat, în esenţă, achitarea pentru infracţiunile de sprijinirea unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu (4 infracţiuni), fals intelectual şi complicitate la deturnarea licitaţiilor publice (3 infracţiuni), fapte prevăzute şi pedepsite de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. (4 infracţiuni), art. 321 C. pen. şi art. 48 C. pen., raportat la art. 246 C. pen. (3 infracţiuni), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În acest sens, a arătat că în caz de prescripţie a răspunderii penale, dacă inculpatul nu cere continuarea procesului penal potrivit art. 18 C. proc. pen., instanţa de judecată va analiza cu prioritate incidenţa unuia din impedimentele la exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)- d) C. proc. pen. şi numai în situaţia în care constată că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, va dispune încetarea procesului penal potrivit art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

În acest context, referitor la presupusa infracţiune de abuz în serviciu raportat la actele întocmite de către executorul judecătoresc, inculpatul a susţinut că instanţa penală nu poate efectua un control de legalitate a actelor de executare silită şi nu se poate substitui în rolul şi în atribuţiile exclusive ale instanţei civile, susţinând că actele executorilor judecătoreşti şi modalitatea în care aceştia interpretează dispoziţiile legii sunt supuse controlului judecătoresc, pe calea contestaţiei la executare, iar sancţiunea ce intervine în cazul în care actele au fost întocmite cu neobservarea dispoziţiilor legale, inclusiv în situaţia încălcării competenţei, este anularea actelor de executare, nicidecum tragerea la răspundere penală a executorului pentru infracţiunea de abuz în serviciu" (Decizia nr. 103/A/2014 din data de 17.04.2014 pronunţată de ICCJ în dosarul x/2014).

Inculpatul a arătat că Ministerul Public a reţinut în acuzare faptul că la data de 03.12.2012, ar fi întocmit procesul-verbal de situaţie în dosarul de executare silită nr. x/2012 în care a avut calitatea de debitor coinculpatul E., reprezentat de avocat coinculpatul Q., în care ar fi consemnat în mod nereal faptul că pe terenul supus executării s-ar afla ridicată o pensiune şi o parcare, justificând în acest fel valoarea redusă a evaluării imobilului.

În opinia inculpatului, este lipsită de suport probator acuzaţia penală, întrucât menţiunea din procesul-verbal de situaţie a existenţei construcţiei cu destinaţie de pensiune şi a parcării este rezultatul imposibilităţii stabilirii cu exactitate a dimensiunii şi amplasamentului terenului la faţa locului, pentru care nu exista o împrejmuire care să separe terenul de 400 m.p. liber de construcţie de terenul aferent pensiunii şi parcării acesteia.

La momentul deplasării la faţa locului, inculpatul nu avea la dosarul de executare schiţa cadastrală ori un plan de amplasament şi delimitare a imobilului, întrucât creditoarea unitate bancară, la cererea de executare silită, nu a depus/anexat schiţa cadastrală sau vreun plan de amplasament al imobilului. Doar după data de 13.12.2012, când la dosarul de executare silită a fost comunicată încheierea de notare în cartea funciară a somaţiei de executare (încheierea nr. 48638 din 12.12.2012 emisă de către BCPI Bacău, însoţită de extrasul de carte funciară cu Anexa nr. 1 la Partea I a Cărţii Funciare nr. x a Mun. Bacău -CF vechi pe hârtie 37532), inculpatul a fost în măsură să observe conturul poligonului de teren (în formă de L) şi amplasamentul acestuia, astfel că nu este afectat de construcţia cu destinaţia de pensiune.

Ca urmare, în publicaţia de vânzare din 15 martie 2013, întocmită pentru termenul de vânzare la licitaţie publică, fixat pentru data de 17 aprilie 2013, ora 10:00, s-a menţionat fomna de L a terenului, precum şi dimensiunile laturilor cu deschidere la stradă, respectiv fundacul LLLLLLLLLLLLLL. (fără a se menţiona că pe teren s-ar afla vreo construcţie).

Publicaţia de vânzare este actul de procedură adus la cunoştinţa publicului în raport de care eventualele persoane interesate să participe la licitaţia publică pentru vânzarea silită a imobilului, se informează asupra ofertei de vânzare. Prin urmare, menţionarea în procesul-verbal de situaţie a existenţei construcţiei nu a avut nici o influenţă asupra posibilităţii de participare a terţelor persoane, atâta timp cât în publicaţia de vânzare nu exista o astfel de menţiune, pe de-o parte, fiind indicată forma poligonului de teren, suprafaţa terenului şi dimensiunile laturilor poligonului la învecinarea cu căile de comunicaţie, pe de altă parte.

Inculpatul a mai menţionat că acelaşi lucru a fost menţionat în procesul-verbal de licitaţie încheiat la data de 17 aprilie 2013, iar stabilirea valorii imobilului este de competenţa expertului în evaluări bunuri imobile. Or, în condiţiile în care expertul evaluator a avut la dispoziţie documentaţia cadastrală (despre care a făcut vorbire la pct. 8 din raportul de evaluare), la deplasarea în teren lipsind proprietarul, astfel că nu i s-au dat lămuriri cu privire la limitele proprietăţii, acesta (expertul) la rândul său a considerat că nu a putut identifica în mod exact limitele proprietăţii şi că terenul ar fi ocupat parţial de construcţie - pensiune, după cum a menţionat că fată de documentaţia cadastrală de la momentul intabulării ipotecii, situaţia din teren este diferită, expertul negăsind o construcţie ce era la momentul întocmirii documentaţiei. Este numai de competenţa expertului evaluator aprecierea a ce imobile de comparaţie stabileşte a întrebuinţa în efectuarea expertizei prin metoda comparaţiei.

S-a susţinut că, audiat nemijlocit de instanţă la data de 13 martie 2023, expertul evaluator UUUUUUUUUU. a declarat că nu se cunoştea cu inculpatul V. înainte de întocmirea raportului de evaluare, că nu i-a sugerat să întocmească acel raport într-un anume fel (respectiv, să menţioneze în raport existenţa unei pensiuni) şi că oricum existenţa construcţiei pe terenul alăturat nu ar fi influenţat preţul care se stabileşte în evaluare, întrucât este vorba de două proprietăţi distincte, intabulate distinct în cartea funciară, iar evaluarea se face strict pe proprietatea evaluată. Ca documentaţie, expertul a declarat ca s-a bazat în întocmirea raportului pe actele de la cadastru, iar nu pe procesul-verbal de situaţie întocmit de către executorul judecătoresc.

În opinia inculpatului, important de precizat, este că, după finalizarea raportului de expertiză evaluatorie, acesta a fost trimis la sediul creditoarei unde a fost validat de către proprii funcţionari şi abia după ce aceştia şi-au dat acordul, inculpatul a emis publicaţia de vânzare. Totodată, atât procesul-verbal de licitaţie cât şi procesul-verbal privind distribuirea sumelor nu au fost contestate de către creditoarea din dosar şi nici de către o altă parte. Procesul-verbal de situaţie este actul de procedură prin care se identifică imobilul urmărit, fară a avea implicaţii în privinţa preţului vânzării, în conformitate cu art. 496 C. proc. civ. anterior.

Nu în ultimul rând, la licitaţia organizată în dosar şi-a manifestat interesul de a participa şi numitul WWWWWWWWWW., care a solicitat (în corespondenţa prin e-mail) date referitoare la teren, respectiv certificat de urbanism şi POT şi inclusiv a depus cauţiune pentru participarea la licitatie.

Faţă de aceste aspecte, inculpatul a solicitat, în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., achitarea pentru infracţiunea de abuz în serviciu, cu consecinţa respingerii, ca nefondate, a pretenţiilor civile.

Referitor la dosarul de executare silită nr. x/2013, inculpatul a arătat că Ministerul Public a reţinut în acuzare că, cu ocazia organizării licitaţiei publice din data de 14.05.2014, inculpatul V., la solicitarea coinculpatului E., nu ar fi îndeplinit conform dispoziţiilor legale în materie publicitatea vânzării la licitaţie a imobilului din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 77.900 euro, pentru ca la acest termen să se poată prezenta doar coinculpaţii G. şi F. (aflaţi în înţelegere pentru denaturarea preţului de adjudecare), nu şi alte persoane care ar fi fost interesate de imobilul executat silit, adjudecat de către inculpatul CC. prin procurator G. pentru suma de 58.500 euro.

În opinia inculpatului, în primul rând, este de observat faptul că, deşi acesta este acuzat de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu (care, potrivit CCR, trebuie să constea în încălcarea unei dispoziţii prevăzute în lege sau ordonanţă) - nu este specificat ce dispoziţie din lege primară ar fi încălcat inculpatul V., acest aspect reprezentând o gravă încălcare a dreptului la apărare, prin formularea unor acuzaţii inexacte şi imprecise/generice-"nu ar fi îndeplinit conform dispoziţiilor legale în materie publicitatea vânzării la licitaţie a imobilului".

În acest sens, a susţinut că nu sunt analizate elementele constitutive ale infracţiunilor care s-ar grefa pe situaţia de fapt descrisă-respectiv, apărarea nu înţelege dacă pe această acuzaţie procurorul înţelege sa reţină şi infracţiunea de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, având în vedere că, în urma schimbării încadrării juridice, situaţia inculpatului V. vizează patru pretinse acte materiale ale infracţiunii de abuz în serviciu şi trei pretinse acte materiale de deturnare a licitaţiilor publice.

În aceste condiţii, inculpatul a susţinut că se află în imposibilitate obiectivă de a formula apărări, acesta urmând să-şi deducă acuzaţia penală şi să formuleze apărări ca atare. Probabil, cu privire la acest dosar de executare silită, s-ar reţine în sarcina inculpatului pretinsa nerespectare a dispoziţiilor art. 838 alin. (4) C. proc. civ., deoarece se susţine că la termenul de licitaţie publică din data de 14.05.2014, nu ar fi îndeplinit publicitatea vânzării la licitaţie, pentru că nu ar fi publicat extras din publicaţia de vânzare într-un ziar de circulaţie naţională sau locală (raportat la valoarea imobilului) şi nici pe paginile de internet, respectiv pe site-ul UNEJ. Însă, în dosarul nr. x/2013, termenul de vânzare la licitaţie din 14.05.2014 nu a fost primul termen de licitaţie publică, ci termenul la care imobilul a fost scos la vânzare la preţul de 58.425 euro echivalent în RON la cursul de schimb din ziua plăţii, preţ ce reprezintă 75% din valoarea la care a fost evaluat şi s-a stabilit preţul de începere a primei licitaţii.

La data de 17.01.2014 a fost organizată prima licitaţie cu preţul de pornire la care a fost evaluat imobilul-77.900 euro. După acest termen au fost organizate încă 3 licitaţii cu preţul de pornire de 75% la solicitarea creditoarei KKKK., termene cu procedura publicaţiei îndeplinită inclusiv prin postarea pe site-ul UNEJ- la aceste termene nefiind ofertanţi şi fiind prezentă doar debitoarea. Din lecturarea actelor de executare, rezultă că publicaţia a fost comunicată la locul imobilului urmărit, la sediul organului de executare, la sediul primăriei, la sediul judecătoriei, mai puţin într-un ziar local.

Cu toate acestea, în mod eronat, prin aplicarea greşită a legii, organul de urmărire penală a considerat că nu ar fi fost îndeplinite formalităţile de publicitate a vânzării la licitaţie conform prevederilor art. 838 alin. (4) C. proc. civ.

Cu titlu preliminar, inculpatul a arătat că, în conformitate cu dispoziţiile art. 24 din C. proc. civ. din 2010, dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare. De asemenea, conform dispoziţiilor art. 25 alin. (1) C. proc. civ., procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.

Executarea silită în dosarul nr. x/2013 al V. a început în anul 2013, fiind aplicabile dispoziţiile C. proc. civ. 2010 nemodificat prin Legea nr. 138/2014, inclusiv în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 838-Publicitatea vânzării. Modificarea C. proc. civ. prin Legea nr. 138/2014 nu afectează executarea silită demarată în dosarul nr. x/2013, toate actele de executare fiind întocmite în conformitate cu norma în vigoare la data declanşării procedurii execuţionale, fără a interesa modificările actului normativ.

Pentru termenul de licitaţie din data de 14.05.2014 sunt incidente dispoziţiile art. 845 alin. (8) C. proc. civ. (devenit art. 846 după republicarea C. proc. civ.), potrivit cărora în cazul în care nu este oferit nici preţul la care imobilul a fost evaluat, "vânzarea se va amâna la un alt termen de cel mult 30 de zile, pentru care se va face o nouă publicaţie, în condiţiile art. 838. La acest termen, licitaţia va începe de la preţul de 75% din preţul de pornire al primei licitaţii. Dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei şi există cel puţin 2 licitatori, la acelaşi termen, bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit, dar nu mai puţin de 30% din preţul de pornire al primei licitaţii. Vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană care oferă preţul de la care începe licitaţia. În conţinutul publicaţiei de vânzare întocmite pentru cel de-al doilea termen vor fi inserate, sub sancţiunea nulităţii, toate aceste menţiuni privind modul de stabilire a preţului de adjudecare a imobilului la al doilea termen.

Mai mult, s-a învederat că, în conformitate cu prevederile art. 838 alin. (4) C. proc. civ., este facultativă, la disponibilitatea creditorului, publicarea extrasului din publicaţia de vânzare în ziare, reviste şi alte publicaţii care sunt destinate vânzării unor imobile de natura celui scos la licitaţie, precum şi pe alte pagini de internet deschise în acelaşi scop.

Prin urmare, trebuie să se reţină că nu are relevanţă penală absenţa publicării extrasului din publicaţia de vânzare în registrul de publicitate. Mai mult decât atât, debitoarea a semnat procesul-verbal de licitaţie din 14.05.2014 fără obiecţiuni şi a formulat contestaţie la executare respinsă de instanţă.

Nu se poate reţine o conivenţă între executorul judecătoresc V. şi alţi inculpaţi în condiţiile în care, aşa cum se arată în rechizitoriu, acesta a decis anularea licitaţiei din data de 25.04.2014 din cauza nerealizării procedurii de publicitate cu Primăria Bacău.

În concluzie, în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.,inculpatul a solicitat achitarea pentru infracţiunea de abuz în serviciu, cu consecinţa respingerii ca nefondate a pretenţiilor civile.

În ceea ce priveşte infracţiunea de la art. 13² din Legea nr. 78/2000, respectiv abuzul în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit-inculpatul a susţinut că nu poate subzista o asemenea agravantă având în vedere faptul că nu sunt întrunite condiţiile răspunderii penale pentru infracţiunea în forma sa tip.

Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 458 din 22 iunie 2017 (M.Of. nr. 890 din 13 noiembrie 2017), a impus analizarea suplimentară a infracţiunii prev. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, distinct de abuzul în serviciu prev. la art. 297 C. pen.:"32. Astfel, Curtea constată că situaţia premisă ce stă la baza infracţiunii prevăzute de dispoziţiile art. 13² din Legea nr. 78/2000 presupune întotdeauna constatarea întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în forma sa tip. -Doar după constatarea existenţei infracţiunii de abuz în serviciu în varianta-tip se poate trece la analiza îndeplinirii condiţiei speciale referitoare la urmarea imediată a acestei fapte, respectiv condiţia ca subiectul activ al infracfiunii să fi obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit".

Referitor la dosarul de executare silită ar. 706/2014, inculpatul a arătat că i s-a imputat faptul că acesta nu ar fi îndeplinit conform dispoziţiilor legale în materie publicitatea vânzării la licitaţie a imobilului din Mun. Bacău, str. x. 6/B/12 jud. Bacău, evaluat la suma de 31.200 euro (adjudecat la preţul presupus denaturat de 23.400 euro).

În acest sens, inculpatul V. a arătat că licitaţia în cauză nu a fost condusă de către acesta, ci de către executorul judecătoresc stagiar care activa în cadrul biroului (W.), întrucât inculpatul nu a fost prezent. Executorul judecătoresc stagiar a verificat actele dosarului, inclusiv publicaţiile, declarând adjudecatar persoana juridică S.C. JJJJ. S.R.L., iar creditoarea a fost de acord cu preţul obţinut în cadrul dosarului de executare, nepromovând contestaţie la executare.

În concluzie, în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a solicitat achitarea în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea 78/2000, respectiv abuzul în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, apreciind că nu poate subzista o asemenea agravantă, având în vedere faptul că nu sunt întrunite condiţiile răspunderii penale pentru infracţiunea în forma sa tip.

Referitor la acuzaţia de sprijinire a unui grup infracţional organizat, respectiv că inculpatul V. ar fi sprijinit entitatea infracţională constituită de către coinculpaţii E., G. şi F., la care ar fi aderat şi coinculpatul Q., grupare specializată în săvârşirea unor infracţiuni de deturnare a licitaţiilor publice, imobilele executate silit fiind adjudecate de către membrii grupării infracţionale, inculpatul a opinat că nu poate subzista această infracţiune având în vedere inexistenţa presupuselor infracţiuni de abuz în serviciu, respectiv de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice (infracţiuni scop).

Prin Decizia nr. 10/22.04.2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a stabilit că, în interpretarea dispoziţiilor art. 367 alin. (1) şi (6) din C. pen. stabileşte că, în ipoteza în care, odată cu intrarea în vigoare a noului C. pen., infracţiunea care intră în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, respectiv condiţia tipicităţii.

În motivarea deciziei, s-a arătat faptul că dezincriminarea infracţiunii care reprezintă scopul grupului infracţional organizat face să nu mai fie îndeplinită condiţia tipicităţii infracţiunii prevăzute de art. 367 din C. pen.. Pluralitatea constituită a fost incriminată în art. 367 din C. pen. ca infracţiune, în considerarea periculozităţii sale, decurgând din chiar scopul grupării, şi anume săvârşirea de infracţiuni. Pentru existenţa faptei este, aşadar, suficient ca infracţiunea să fi fost planificată şi nu efectiv comisă, astfel că legiuitorul incriminează şi actele de pregătire care iau forma iniţierii grupului infracţional organizat.

Dacă infracţiunea ce intră în scopul grupării a fost însă efectiv comisă, va exista un concurs de infracţiuni între grupul infracţional organizat şi respectiva infracţiune ce a intrat în scopul grupării.

Lipsa scopului grupării, săvârşirea de infracţiuni, face ca fapta să nu mai corespundă unui model legal. Asocierea în vederea săvârşirii de contravenţii sau în vederea comiterii unei fapte ce intră în ilicitul disciplinar nu reprezintă infracţiunea prevăzută de art. 367 din C. pen., chiar dacă ar fi îndeplinite celelalte condiţii din art. 367 alin. (6) din C. pen.

În speţă, inculpatul V. a apreciat că lipsa scopului grupului, determinată de soluţia de achitare pentru faptele de abuz/complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, face să nu mai fie îndeplinită condiţia tipicitătii la infracţiunea prev. de art. 367 C. pen. -motiv pentru care a solicitat achitarea, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

În subsidiar, a apreciat că nu există probe că inculpatul ar fi sprijinit presupusa grupare infracţională, motiv pentru care, de asemenea, a solicitat achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

7. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul H. a solicitat, în esenţă, achitarea în ceea ce priveşte infracţiunea de şantaj, întrucât fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, nefiind întrunite elementele constitutive în plan obiectiv şi subiectiv.

În acest sens, a arătat că persoana vătămată B., comisar şef de poliţie, în funcţie la data ţinerii licitaţiei publice din 26.11.2015, ofiţer în cadrul I.P.J. Bacău, şef al Biroului Arme, Explozibili şi Substanţe Periculoase (A.E.S.P.) ce făcea parte din structurile poliţiei judiciare, a ajuns împreună cu soţia sa, NNNNNNNN. debitorul creditorului "WW." pentru un debit de 850.000 RON pe care nu l-a mai putut rambursa, garantând cu imobilul apartament proprietatea familiei x, situat în Bacău, str. x, nr. 84/B/8.

În scopul recuperării împrumutului, creditorul a demarat procedura de executare silită, mai întâi la B.E.J. MMMMMMMMMMMMMM. unde imobilul a fost subevaluat şi apoi la B.E.J. GG. unde a fost înregistrat sub nr. x/2014.

Apartamentul a fost evaluat la suma de 146.100 RON întrucât nu a fost adjudecat la prima licitaţie, preţul de pornire pentru termenul din 26.11.2015 a fost redus cu 25%, respectiv la 109.500 RON.

De la început debitorul B. şi-a exprimat dorinţa ca bunul executat silit să nu fie adjudecat de alte persoane şi să rămână în familie. În acest scop a determinat-o (sau s-a înţeles) pe nepoata sa HH. să participe la licitaţie pentru a adjudeca imobilul prin interpus, fapt interzis de legea civilă.

În declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, persoana vătămată a arătat constant că singurul său interes este ca imobilul să rămână în familie, deci să fie adjudecat de ruda sa HH. care este în legături multiple de afaceri cu soţia NNNNNNNN.. Niciodată aceasta nu a declarat că doreşte ca apartamentul să fie adjudecat la un preţ cât mai mare pentru a acoperi cât mai mult din creditul restant.

Practic debitorul a acţionat împotriva interesului său principal derivat din lege şi împotriva interesului creditorului.

În scopul arătat mai sus, inculpatul a arătat că, la data de 26.11.2015, debitorul sa deplasat la sediul B.E.J. GG. împreună cu HH. şi în timp ce aceasta din urmă aştepta în biroul executorului, i-a abordat pe rând pe fiecare participant la licitaţie, în ordinea sosirii, informându-i separat de intenţiile sale.

Inculpatul a susţinut că persoana vătămată B. i-a adus la cunoştinţă că este comisar şef de poliţie, că bunul licitat este al său şi se va face tot posibilul ca imobilul să ajungă din nou în proprietatea sa. De asemenea, acesta i-a cerut să se retragă de la licitaţie pentru a nu avea probleme. A analizat situaţia şi raportat la poziţia socială şi profesională a debitorului a hotărât să se retragă de la licitaţie pentru a nu avea probleme în viitor.

Aşa cum rezultă şi din declaraţiile persoanei vătămate, inculpatul a relatat că nu a avut alte discuţii cu acesta, decât cea menţionată mai sus.

A fost interesat de adjudecarea bunului licitat şi a oferit un preţ de pornire a licitaţiei peste valoarea de 75%, fără să cunoască preţul oferit de participanta HH., iar debitorul B. a acţionat ca un reprezentant al participantei HH. cu scopul de a o ajuta să câştige licitaţia la preţul de 75% din valoarea imobilului şi de a-l determina să fie de acord cu retragerea în favoarea adjudecatarului.

În opinia inculpatului, pentru a exista infracţiunea de şantaj, constrângerea menţionată de legiuitor în textul incriminator trebuie să vizeze, fie un act de ameninţare, fie unul de violenţă (nu este cazul în speţă). În ceea ce priveşte primul act, persoana vătămată B. ar fi trebuit să fie ameninţat cu săvârşirea unei/unora infracţiuni împotriva sa, sau a unei fapte păgubitoare.

Conform declaraţiilor sale, inculpaţii l-ar fi ameninţat că dacă nu dă o sumă de bani (1000 Euro) vor ridica preţul de adjudecare astfel că HH. (persoana adusă de el) nu va putea câştiga licitaţia, sau o va câştiga la un preţ mult mai mare decât cel oferit de aceasta, iar inculpaţii cunoşteau cine este HH. şi pe cine reprezintă, aspecte pe care nu le puteau afla decât de la persoana vătămată cu ocazia abordării iniţiale.

Presupunând că ipoteza de săvârşire a infracţiunii susţinută de persoana vătămată ar fi reală, trebuie stabilit care este răul sau fapta păgubitoare cu care a fost ameninţată aceasta, faptă ce a fost de natură ai crea o stare de temere şi a-i înfrânge voinţa. Dacă licitaţia s-ar fi desfăşurat în continuare cu toţi participanţii, preţul de adjudecare ar fi crescut peste cel de pornire până la o limită suportabilă financiar de viitorul ajudecatar.. Dacă HH. nu ar fi făcut faţă ofertelor pierdea licitaţia şi bunul licitat era adjudecat de unul dintre inculpaţi.

Faptul că bunul executat silit putea ajunge în proprietatea unuia dintre inculpaţi şi nu a familiei x nu poate fi interpretat ca un rău sau faptă păgubitoare. Într-o asemenea situaţie nici debitorul nu suferă vreo pagubă, deoarece bunul este adjudecat la preţul cel mai mare oferit şi astfel acoperă o mai mare parte din debitul restant, aspect care îi profită şi creditorului.

Inculpatul a opinat că, raportat la gradul său de instruire şi experienţă profesională în domeniul penal, în care a activat ca poliţist în structurile poliţiei judiciare, instrumentând în mod direct dosare având ca obiect infracţiuni, persoana vătămată nu putea fi alarmată de ameninţări de genul " ridicării preţului de adjudecare" mai ales că o asemenea exprimare nu îl privea în mod direct.

În subsidiar, inculpatul a susţinut că, în situaţia în care instanţa de apel va constata întrunite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de şantaj în noua reglementare, a solicitat o nouă individualizare a pedepsei aplicate în raport de circumstanţele reale şi personale, apreciind că scopul pedepsei poate fi realizat şi prin aplicarea cuantumului minim al închisorii prevăzută de lege, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

2. În ceea ce priveşte infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, inculpatul a susţinut că, în mod greşit, instanţa de fond a reţinut 7(şapte) acte materiale în situaţia în care este vorba numai de 4(patru), respectiv:

a. La licitaţia din 07.09.2016 - dosar nr. x/2016 a ZZZ. (imobil din Bacău, str. x 9/C/9 adjudecat de inculpatul I.) nu a avut calitatea de participant întrucât recipisa pentru cauţiune i-a fost restituită de executor înainte de începerea licitaţiei, pe motivul că nu făcuse oferta cu preţul de pornire stabilit şi deci nu putea influenţa în nici un fel cursul executării silite;

b. La licitaţia din 19.04.2016 - dosar nr. x/2012 a RRRRRR. - preţul de adjudecare nu a fost denaturat, fiind în limitele valorii reale a bunului executat silit;

c. La licitaţia din 16.02.2015 - dosar nr. x/2012 a AAA. (imobilul din Bacău, str. x 53/A/9 adjudecat de GGG.) - nu a avut calitatea de participant întrucât nu a plătit cauţiunea şi nu a făcut nici o ofertă.

În final, inculpatul a arătat că, în mod greşit instanţa de fond a desfiinţat procesele-verbale de licitaţie şi actele de adjudecare în baza art. 404 alin. (4) teza finală C. proc. pen.

8. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpaţii R. şi F., au solicitat, în esenţă, următoarele:

I. În principal, în temeiul art. 6 par. 1 şi 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a art. 2 par. 1 din Protocolul 7 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului coroborat cu art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău şi rejudecarea de către prima instanţă, deoarece:

a) sentinţa penală nr. 91/2023 din 04.09.2023 nu este motivată;

b) prima instanţă nu a motivat prin încheiere separată respingerea schimbării încadrării juridice, în dezacord cu Decizia nr. 250 din 16.04.2019 a Curţii Constituţionale şi art. 351 alin. (3) C. proc. pen.

II. În subsidiar, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău, reţinerea cauzei spre rejudecare şi, în consecinţă, faţă de ambii inculpaţi, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen.. schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. în infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen.

III. În terţiar, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău, reţinerea cauzei spre rejudecare şi, în consecinţă, faţă de ambii inculpaţi să se dispună, în temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I-a C. proc. pen.., achitarea inculpaţilor R. şi F. pentru comiterea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen.

IV. În al patrulea rând, în temeiul art. 421 alin. (2) lit. a) C. proc. pen.., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău, reţinerea cauzei spre rejudecare şi, în consecinţă, să se procedeze la reindividualizarea judiciară a pedepsei aplicate, sens în care să se dispună, în baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen.., coroborat cu art. 91 şi urm. C. pen., suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în sarcina inculpaţilor R. şi F. pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen.

I. În susţinerea motivelor pentru care se impune admiterea apelurilor declarate, desfiinţarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.10.2023 şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bacău, apărarea a susţinut că sentinţa atacată comportă două aspecte de nelegalitate: pe de o parte, este nemotivată, cu consecinţa încălcării dreptului la un proces echitabil al inculpaţilor- apelanţi în sensul art. 6 par. 1 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar, pe de altă parte, aceasta a fost pronunţată cu încălcarea flagrantă a dreptului la apărare al inculpaţilor prin aceea că prima instanţă a dispus demararea etapei dezbaterilor pe fondul cauzei fără a motiva în prealabil încheierea privind respingerea cererilor de schimbare a încadrărilor juridice.

a) în ceea ce priveşte nemotivarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.09.2023, s-a arătat că aceasta nu cuprinde o motivare cu privire la condamnarea inculpaţilor-apelanţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj. Instanţa nu face o analiză a existenţei infracţiunilor cu privire la care a fost sesizată, nu analizează întrunirea elementelor constitutive ale acestora şi nici a activităţii desfăşurate de fiecare inculpat în parte.

Instanţa a preluat ad litteram în cuprinsul sentinţei apelate conţinutul actului de sesizare, fără a prezenta motivele sau argumentele pentru care nu a ţinut cont de declaraţiile inculpaţilor ori de celelalte apărări pe care le-au formulat pe parcursul derulării procesului penal. De asemenea, instanţa de fond nu a prezentat în concreto probele care fac dovada implicării inculpaţilor în săvârşirea faptei, soluţia Curţii de Apel Bacău grefându-se pe o simplă afirmaţie şi anume: "Cum toţi participanţii la această licitaţie, cu excepţia persoanei vătămate, mai participaseră anterior la alte licitaţii, la care se ajunsese la înţelegere între participanţi, Curtea reţine pe cale de deducţie logică că toţi inculpaţii au cunoscut/intuit conţinutul discuţiilor dintre C. şi D., susţinându-l pe acesta din urmă", fără un suport probator clar care să susţină acuzaţia.

Mai mult, inculpaţii au susţinut că prima instanţă nici nu a analizat punctual apărările lor, ci doar a precizat formal că acestea nu pot fi primite parafrazând susţinerile parchetului.

Din punct de vedere al soluţionării cauzei, în opinia apărării inculpaţilor, sentinţa penală nr. 91/2023 este nemotivată, fiind grav încălcate dispoziţiile art. 5 C. proc. pen., art. 8 C. proc. pen.. şi art. 403 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., prin raportare la art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, fapt ce atrage incidenţa nulităţii relative, vătămările suferite de inculpaţi fiind evidente şi iremediabile în condiţiile în care li s-a încălcat flagrant dreptul la un proces echitabil şi în condiţiile în care nu au avut posibilitatea de a cunoaşte în concret motivele pentru care prima instanţă le-a respins apărările şi a dispus condamnarea lor.

Dispoziţiile art. 403 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. prevăd expres că expunerea din cuprinsul hotărârii trebuie să cuprindă motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate, şi motivarea soluţiei cu privire la latura civilă a cauzei, după caz, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză.

Or, în condiţiile date în care hotărârea primei instanţe este nemotivată, nefiind analizate apărările şi probele administrate în cauză, singurul remediu procesual pentru a înlătura vătămările produse suferite de inculpaţi şi încălcările dispoziţiilor legale, îl constituie desfiinţarea sentinţei penale atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bacău.

b) o altă critică a inculpaţilor a fost cea privind demararea etapei dezbaterilor pe fondul cauzei în lipsa motivării dispoziţiei de respingere a cererii de schimbare a încadrării juridice a inculpaţilor, cu încălcarea Deciziei nr. 250 din 16.04.2019 a Curţii Constituţionale şi art. 351 alin. (3) C. proc. pen.

Cu titlu prealabil, au precizat că prin Decizia nr. 250 din 16.04.2019 a Curţii Constituţionale s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 377 alin. (4) teza I-a şi art. 386 alin. (1) C. proc. pen., statuându-se că acestea sunt constituţionale în măsura în care instanţa de judecată se pronunţă cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluţionează fondul cauzei.

În optica lor, considerentele expuse de instanţa de control constituţional trebuie coroborate cu prevederile art. 351 alin. (3) C. proc. pen.. care reglementează cu titlu imperativ că: "instanţa se pronunţă prin încheiere motivată şi asupra tuturor măsurilor luate în cursul judecăţii."

Rezumativ, instanţa se pronunţă prin încheiere motivată inclusiv cu privire la cererile de schimbare a încadrării juridice, fie că acestea sunt de admitere, fie că acestea sunt de respingere, printr-o hotărâre care nu soluţionează fondul cauzei şi anterior soluţionării fondului cauzei.

Or, inculpaţii au învederat că, în cauză, Curtea de Apel Bacău a încălcat flagrant hotărârea Curţii Constituţionale, precum şi dispoziţiile procesual penale indicate.

În primul rând, inculpaţii au apreciat că menţiunea primei instanţe potrivit căreia motivarea pe larg a schimbării încadrării juridice urma a fi făcută prin sentinţă pentru a evita riscul antepronunţării nu poate fi primită.

Sub acest aspect, au invocat Decizia nr. 1 din 16 ianuarie 2006, pronunţată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, ce îşi menţine actualitatea şi prin care s-a conchis că: "Schimbarea încadrării juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instanţei, prin încheiere pronunţată înainte de soluţionarea cauzei, nu atrage incompatibilitatea judecătorului care a făcut parte din completul de judecată. De altfel, în considerentele deciziei, instanţa supremă arată că: "Aşa fiind, concluzia ce se impune este aceea că schimbarea încadrării juridice a faptei ce face obiectul actului de sesizare a instanţei, prin încheiere pronunţată de judecător înainte de soluţionarea cauzei, nu poate presupune, prin ea însăşi, exprimarea părerii sale cil privire la soluţia ce ar putea fi dată în acea cauză."

În al doilea rând, în raport de maniera în care Curtea de Apel Bacău a decis să se pronunţe, iar apoi, să "motiveze" respingerea cererilor formulate de inculpaţi privind schimbarea încadrării juridice, s-a apreciat că aceasta este nelegală şi generează premisele admiterii apelurilor formulate de inculpaţi, cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare, din următoarele motive:

Argumentul care îndrituieşte instanţa de apel să dispună trimiterea spre rejudecare a cauzei primei instanţe este faptul că, prin nemotivarea încheierii de respingere a cererii de încadrare juridică formulate de inculpaţi, anterior demarării etapei dezbaterilor pe fondul cauzei, acestora li s-a încălcat flagrant dreptul la apărare, întrucât nu au cunoscut toate argumentele pentru care Curtea de Apel Bacău a menţinut încadrarea juridică reţinută de Ministerul Public şi nu au putut combate întrutotul optica instanţei cu privire la corespondenţa stării de fapt şi a încadrării juridice, pe fondul cauzei.

II. Cu privire la motivele pentru care se impune admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău, reţinerea cauzei spre rejudecare şi, în consecinţă, faţă de ambii inculpaţi schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. în infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen., inculpaţii au susţinut că starea de fapt ce reiese din mijloacele de probă administrate conturează pe deplin concluzia că se impune schimbarea încadrării juridice a infracţiunii.

Astfel, au susţinut că argumentele care pledează înspre schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. sunt multiple, întrucât starea de fapt expusă în actul de sesizare a instanţei are corespondent în infracţiunea prevăzută de art. 246 teza a II-a C. pen., iar nu în cea prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen.

Infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice constă în înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare, având ca obiect juridic relaţiile sociale referitoare la interesul public de a proteja liberul acces şi concurenţa în licitaţiile publice, cu respectarea regulilor derulării acestora, iar infracţiunea de şantaj priveşte exerciţiul dreptului la autodeterminare al persoanei, fiind important de analizat, în raport de starea de fapt, care dintre aceste valori sociale a fost lezată, inculpaţii făcând referire la declaraţiile lor şi ale persoanei vătămate C..

Mai exact, au arătat că elementul material al infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice constă în înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare, în timp ce elementul de factură obiectivă al infracţiunii de şantaj priveşte constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial pentru sine. Independent de forma pe care trebuie să o îmbrace conduita subiectului pasiv, ceea ce este esenţial este existenţa unei acţiuni de constrângere.

În această direcţie, inculpaţii au susţinut că persoana vătămată a declarat în faţa primei instanţe că nu a fost constrâns şi nici nu s-a simţit în vreun mod şantajat, acesta percepând doar faptul că în forma respectivă, de remitere a banilor către ceilalţi participanţi, se desfăşoară procedura de licitaţie. Mai mult, persoana vătămată deţinea suma cu care a adjudecat bunul, nefiind silită în vreun fel să ofere mai mult decât în limita posibilităţilor băneşti ale sale.

Singurul lucru cert în speţă este că participanţii la licitaţie s-au înţeles înainte de finalizarea licitaţiei cu privire la modalitatea de adjudecare a bunului, prin aceea că nu vor urca preţul de adjudecare al imobilului, neinteresându-i imobilul şi au acceptat că vor primi o sumă de bani pentru care se vor retrage de la licitaţie, toate acestea cu scopul denaturării preţului de adjudecare.

Astfel, în concret, împrejurările obiective ale faptei conturează comiterea unei infracţiuni în modalitatea înţelegerii în vederea denaturării preţurilor de adjudecare, în cadrul procedurii licitaţiei, fără a exista vreo constângere în vederea realizării acestui deziderat.

De asemenea, au apreciat că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice presupune punerea în pericol a derulării corecte a procedurilor privind licitaţia. Protecţia oferită de legiuitor prin incriminarea acestei fapte vizează relaţiile patrimoniale ce presupun încrederea în corectitudinea derulării procedurilor de adjudecare prin licitaţie publică. Or, în speţă, tocmai această componentă a fost lezată.

La termenul stabilit în vederea licitaţiei bunului, preţul de adjudecare s-a stabilit în funcţie de procedura aplicabilă fiecărei licitaţii în parte. Faptul că acesta a fost un preţ de pornire fix nu înseamnă că el nu putea creşte în cadrul procedurii de licitaţie, acesta fiind şi scopul organizării licitaţiei, respectiv vinderea bunului la un preţ cât mai mare faţă de cel de pornire.

Or, în speţă, tocmai acesta a fost rezultatul final al înţelegerii coinculpaţilor, infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, în varianta înţelegerii între participanţi, ce a presupus ca înţelegerea să intervină în scopul denaturării preţului de adjudecare.

În raport de ansamblul probator de la dosarului cauzei, nu rezultă vreo constrângere psihică exercitată asupra persoanei vătămate prin care să i se inoculeze acesteia că va suporta un rău sau o pagubă, dacă nu remite suma de 3.000 Euro inculpaţilor.

Deopotrivă, probele susţin varianta în care persoana vătămată îşi dorea achiziţionarea apartamentului, motiv pentru care s-a prezentat la licitaţie şi a adjudecat bunul în raport de suma dorită, dar remiţând sume de bani inculpaţilor pentru a se retrage din cadrul procedurii.

Ca atare, împrejurările în care s-a derulat procedura atestă o înţelegere între persoana vătămată şi inculpaţi pentru ca cea dintâi să câştige licitaţia.

III. Cu privire la motivele care impun achitarea inculpaţilor sub aspectul comiterii infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen., aceştia au susţinut că, în cuprinsul hotărârii pronunţate, la pg. 108-109, Curtea de Apel Bacău face referire la motivele ce susţin încadrarea juridică dată faptei prezumtiv comise de inculpaţii R. şi F., prin parafrazarea sau copierea raţionamentelor expuse de parchet, însă raţionamentul instanţei este contrazis de ansamblul probator administrat în cauză şi infirmă bifarea elementelor de tipicitate ale infracţiunii de şantaj, fapta nefiind prevăzută de legea penală, în sensul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.

În acest sens, au arătat că, din declaraţiile persoanei vătămate C. rezultă că inculpaţii nu au exercitat nicio acţiune de constrângere asupra acesteia, întrucât:

- persoana vătămată C. a precizat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa primei instanţe faptul că în timp ce era afară, în exteriorul biroului executorului judecătoresc a fost abordat de inculpatul D., acesta din urmă propunându-i remiterea unei sume de bani pentru ca restul inculpaţilor să se retragă de la participarea la licitaţie;

- tot persoana vătămată a subliniat că ceilalţi inculpaţi nu au intervenit în discuţia pe care acesta a avut-o cu D. şi nici nu au încercat acest lucru;

- suplimentar, persoana vătămată a subliniat că în cursul desfăşurării procedurii de licitaţie nu i-a văzut pe inculpaţi să discute între ei;

- de altfel, la întrebarea apărătorului ales al inculpatului L. potrivit căreia: "Dacă în raport de ceilalţi participanţi la licitaţie s-a simţit şantajat?", persoana vătămată a răspuns că "Nu".

Ca atare, inculpaţii R. şi F. au susţinut că nu au comis vreo acţiune de şantaj asupra persoanei vătămate şi nu poate fi susţinut argumentul primei instanţe conform căruia: "Susţinerea conform căreia actul de constrângere nu ar fi fost în măsură a provoca temere persoanei vătămate şi din acest motiv nu ar putea fi întrunite condiţiile de tipicitate, nu poate fi reţinută în condiţiile în care, spre deosebire de vechea reglementare, noţiunea de constrângere folosită la articolul 207 alin. (1) din C. pen. nu mai este sinonimă cu noţiunea de ameninţare." Într-adevăr, deşi noţiunea de constrângere utilizată de legiuitor în conţinutul art. 207 C. pen. nu mai are aceeaşi semnificaţie cu cea a ameninţării, totuşi, este necesar oricum s-ar manifesta acţiunea de constrângere, ca aceasta să fie aptă să lezeze valoarea socială protejată de norma de incriminare, şi anume exerciţiul liber al dreptului la autodeterminare al persoanei. Or, persoana vătămată, astfel cum aceasta a precizat nu s-a simţit şantajată, nefiind constrânsă de inculpaţii R. şi F., cu care, de altfel, nici nu a discutat nemijlocit în data de 12.05.2016.

De altfel, în opinia inculpaţilor, nici argumentul Curţii de Apel Bacău potrivit căruia: "Mai mult din monitorizările intruzive, rezultă că inculpatul A. într-o comunicarea cu GGG. a afirmat că "o venit unul care venise prima dată acolo..tremura..bine mă..na."_, discuţie ce evidenţiază starea de disconfort psihic inerentă constrângerii morale în care s-a aflat persoana vătămată, stare percepută de un alt participant la licitaţie decât cel care a vorbit personal victima." nu reprezintă o împrejurare ce ar avea aptitudinea să bifeze condiţiile de existenţă ale acţiunii de constrângere.

Atitudinea psihică exprimată de persoana vătămată în cursul desfăşurării procedurii licitaţiei poate fi interpretată tocmai în lumina faptului că nu mai participase la proceduri similare.

Or, este evident că pronunţarea unei soluţii de condamnare nu se poate întemeia pe o eventuală "deducţie logică" ci, deopotrivă, pe coroborarea tuturor pieselor probatorii administrate în cursul procesului penal. Nu se contestă că inculpaţii au mai participat anterior la proceduri de licitaţie a bunurilor executate silit, însă nu se poate concluziona existenţa unei "forţe" a grupului care să fi fost "reală" şi "evidentă" doar prin "deducţie logică", din moment ce nu sunt probe care să releve vreo coeziune de voinţă a membrilor la data de 12.05.2016, având în vedere că nici persoana vătămată nu a declarat în faţa organelor judiciare în sens contrar.

Un alt argument invocat de către inculpaţi a fost acela că, în conţinutul actului de sesizare se reţine că inculpaţii "au constrâns prin ameninţare împreună cu inculpaţii A., D., J. şi L., pe numitul C., să dea suma de 3.000 euro, pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru un imobil executat silit, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea persoanei vătămate de a mai adjudeca imobilul în cauză".

În argumentarea soluţiei de condamnare a inculpaţilor, Curtea de Apel Bacău face trimitere la consideraţiile expuse la pct. A din cadrul sentinţei apelate, care s-ar aplica mutatis mutandis şi faptei din 12.05.2016, însă, în forma descrisă, construcţia acuzaţiei în această manieră şi, a fortiori, starea de fapt reţinută de instanţă nu bifează elementele de tipicitate ale infracţiunii deoarece în această formă, infracţiunea de şantaj absoarbe legal infracţiunea de ameninţare. Dar ridicarea preţului de licitaţie pentru imobilul executat silit/retragerea din cadrul procedurii licitaţiei/neoferirea unui preţ mai mare bunului adjudecat reprezenta un drept al tuturor participanţilor la procedura licitaţiei, motiv pentru care nu pot fi bifate condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. astfel cum o descrie procurorul redactor în actul de sesizare deoarece exercitarea unui drept atrage un element de atipicitate al infracţiunii, fiind incident cazul de achitare prev. de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I-a C. proc. pen.

IV. În ceea ce priveşte solicitarea de reindividualizare a pedepsei aplicate inculpaţilor R. şi F. pentru comiterea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen., aceştia au apreciat că, raportat la circumstanţele concrete ale cauzei, este imperios a fi avut în vedere faptul că au săvârşit infracţiunea fără a participa efectiv la exercitarea vreunei acţiuni de constrângere asupra persoanei vătămate. În concret, contribuţia efectivă a acestora este semnificativ scăzută faţă de implicarea inculpatului D. care a procedat la constrângerea numitului C..

Raportat la natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, au menţionat că se află la primul contact cu legea penală,faptele pentru care au fost trimişi în judecată reprezintă un incident izolat, fără recurenţă.

În ceea ce priveşte conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal au arătat că ambii inculpaţi au dat dovadă de o conduită sinceră, relatând organelor judiciare împrejurările în care au avut loc faptele. În mod constant şi continuu au cooperat cu organele judiciare în toate fazele procesuale, s-au prezentat la chemările acestora şi au contribuit în mod activ la aflarea adevărului în cauză, şi, nu în ultimul rând, inculpaţii au manifestat o atitudine de asumare, înţelegând consecinţele faptelor lor pe plan social şi penal.

Având în vedere toate criteriile generale de individualizare expuse mai sus, inculpaţii au solicitat o durată a pedepsei cu închisoarea îndreptată spre minimul special, iar, în raport de individualizarea acesteia, să se dispună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în conformitate cu dispoziţiile art. 91 şi urm. C. pen.

De altfel, inculpaţii au arătat că, inclusiv Ministerul Public a solicitat, după cum rezultă din cuprinsul încheierii iniţiale de amânare a pronunţării din dosarul nr. x/2018, condamnarea inculpaţilor R. şi F. la o pedeapsă cu închisoarea a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere.

9. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul CC. a solicitat, în esenţă, în principal, admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bacău, în temeiul art. 6 par. 1 şi 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a art. 2 par. 1 din Protocolul 7 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului coroborat cu art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. deoarece hotărârea pronunţată nu este motivată.

În subsidiar, ca în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen., a solicitat achitarea sub aspectul comiterii infracţiunii de complicitate la fals intelectual, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) din C. pen.

În susţinerea argumentelor care impun admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, inculpatul a susţinut că sentinţa apelată este nelegală, întrucât este nemotivată, cu consecinţa încălcării dreptului la un proces echitabil al inculpatului-apelant în sensul art. 6 par. 1 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Incidenţa acestor vicii de legalitate impun, din punctul său de vedere, admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Bacău, întrucât prima instanţă nu a analizat, în mod concret şi efectiv, apărările invocate de către inculpatul-apelant, ci a îmbrăţişat şi parafrazat susţinerile parchetului, fără a argumenta de ce nu pot fi primite susţinerile apărării.

A considerat că aceasta constituie o carenţă majoră a hotărârii pronunţate de către Curtea de Apel Bacău, care echivalează practic cu pierderea dreptului inculpatului de a beneficia de dublul grad de jurisdicţie.

Imposibilitatea identificării motivelor pentru care judecătorul a ajuns la o anumită concluzie pune serios în discuţie în ce măsură argumentele apărării au fost cu adevărat examinate.

Procedând astfel, instanţa a încălcat nu numai dispoziţiile procesual penale, cât şi dreptul inculpatului la un proces echitabil. Este necesar ca judecata să parcurgă toate etapele procesuale, pentru a nu priva partea de un grad de jurisdicţie, prin soluţionarea cauzei direct de către instanţa de control judiciar. O astfel de soluţie ar determina eliminarea unui grad de jurisdicţie în defavoarea intereselor procesuale ale inculpatului.

În ceea ce priveşte motivele care impun achitarea sub aspectul infracţiunii de complicitate ia fals intelectual prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 C. pen., faptă din 20.10.2014, inculpatul a apreciat că este incident cazul de achitare prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât, în mod greşit, prima instanţă a constatat existenţa elementelor de tipicitate ale infracţiunii.

Curtea de Apel Bacău a reţinut, în esenţă, faptul că există: "o discrepanţă evidentă între declaraţia dată în cursul urmăririi penale unde inculpatul DD. a susţinut că probabil datorită volumului de muncă declaraţia de revocare a inculpatului CC. nu a fost comunicată în data de 17.10.2014 până la orele 16:00, fapt pentru care a fost comunicată în următoarea zi lucrătoare, adică luni 20.10.2014, pentru ca în faţa instanţei să susţină cu totul altceva, respectiv că declaraţia de revocare a fost întocmită vineri seara, în afara orelor de program, în prezenţa d-lui CC. care a semnat-o, în acelaşi timp cu cererea de autentificare. Am tăiat o chitanţă, dl x a achitat onorariul, după care a plecat fără să primească declaraţia, urmând ca aceasta să fie ridicată luni dimineaţa de fiul său sau de o persoană trimisă de acesta. A rămas sa o ridice E. luni dimineaţă, aceasta fiind voinţa lui CC.."

Astfel, în opinia inculpatului, există suficiente date la dosarul cauzei din care rezultă că, imediat după adjudecare, G. i-a adus la cunoştinţă executorului judecătoresc faptul că i-a fost retrasă procura, iar nu după o perioadă îndelungată (pentru ca inculpaţii să aibă timp să conceapă planul infracţional expus de către procuror în rechizitoriu).

Totodată, în cauză au fost audiate martorele UUUUUUUUUUU. (angajată a BNP DD.) şi EEEEEEEE. (mama inculpatului) care au explicat pe larg cum se desfăşurau procedurile notariale în octombrie 2014 la BNP.

Relevant este faptul că EEEEEEEE. a relatat faptul că în 20.10.2014, ora 11:00, a fost sunată de V. care a întrebat-o despre revocarea procurii. Aceasta i-a răspuns ca nu a făcut o asemenea revocare şi că această procura a fost întocmită în data de 17.10.2014 (vineri) de către inculpatul DD., după consultarea registrului fiului său. În aceste condiţii, V. a întrebat-o dacă acea declaraţie de revocare a fost comunicată BNP, iar aceasta i-a spus că nu, motiv pentru care a rugat-o pe doamna UUUUUUUUUUU. să facă comunicarea online, fiind singura din birou care era familiarizată cu programul de calculator.

Cu toate că prima instanţă a reţinut superficial faptul că "din declaraţia martorei UUUUUUUUUUU. rezultă că înregistrarea în baza de date a unei astfel de declaraţii se făcea de urgenţă, iar certificatul era primit în timp real indiferent de ziua şi ora la care se făcea înregistrarea, chiar şi după încheierea programului".

S-a arătat că prima instanţă nu a avut în vedere şi nici nu a explicat motivul pentru care aceeaşi martoră, doamna UUUUUUUUUUU., a relatat ca a efectuat comunicarea declaraţiei de revocare a procurii cu întârziere, în data de 20.10.2014, deoarece aceasta se ocupa şi de redactarea actelor notariale.

Inculpatul a opinat că cele relatate de martoră expun clar modalitatea în care procedurile de lucru erau aplicate în birou precum şi motivele ce conduceau către acestea.

De altfel, considerentele pentru care prima instanţă a apreciat că fapta dedusă judecăţii există, se bazează în mod determinant pe supoziţiile parchetului redate în mod parafrazat.

Sub acest aspect, a menţionat că neprobarea sau inexistenţa unei explicaţii sub aspectul acuzaţiilor aduse nu se poate interpreta în perspectivă incriminatorie, având în vedere şi dispoziţiile art. 4 alin. (2) C. proc. pen.. care stabilesc că după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului.

În aceste condiţii, a apreciat că varianta expusă de către procuror în rechizitoriu şi confirmată de prima instanţă este o simplă supoziţie, lipsită de orice suport probator.

Nu există nicio dovadă că inculpatul E. l-ar fi instigat pe notarul public DD. în sensul arătat în actul de sesizare şi nici că inculpatul CC. ar fi fost complice în acest sens.

Dimpotrivă, inculpatul a opinat că există o multitudine de raţionamente şi argumente pertinente pentru care s-ar putea considera că, în cauză nu a avut loc niciun fel de antedatare a declaraţiei de revocare a procurii, ci lucrurile s-au petrecut de-o manieră firească, umană.

Modalitatea de expunere a situaţiei de fapt din rechizitoriu, prin raportare la o conduită perfectă, ireproşabilă, atât a notarului public, a angajaţilor săi, cât şi a celorlalte părţi este una menită să construiască o acuzaţie stabilă, dar care, în lipsa unor probe certe, nu este decât rodul împletirii unor circumstanţe favorabile coroborate cu supoziţiile acuzării.

Or, este evident că din această poziţie, orice persoană acuzată în materie penală se afla în imposibilitatea de a-şi proba propria nevinovăţie, fiind astfel esenţial în cadrul unui proces echitabil, ca procurorul să dovedească dincolo de orice îndoială rezonabilă faptele pe care le susţine, în caz contrar, fiind imperios necesar ca prezumţia de nevinovăţie să primeze.

Astfel, a considerat că nu există nicio probă clară şi niciun motiv rezonabil pentru care instanţa de judecată să prefere naraţiunea parchetului, în detrimentul explicaţiilor aduse de inculpaţi, dar şi de martori.

Ori, coroborarea unor elemente factuale, cu unicul scop de a obţine o situaţie de fapt "evidentă", "clară", "logică", cu negarea totală a posibilităţii existenţei unor simple coincidenţe şi erori umane şi fără a avea probe concludente, duce automat la negarea prezumţiei de nevinovăţie şi la transpunerea procesului penal (echitabil) într-un mecanism rigid, care funcţionează stereotip şi care, evident este imposibil de combătut, chiar şi prin aducerea unor probe clare în apărare.

În concluzie, inculpatul a apreciat că această manieră şi abordare a primei instanţe de judecată este cel puţin criticabilă sub aspectul noţiunii de proces echitabil, sens în care a solicitat achitarea în temeiul art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

10. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul E. a solicitat, în esenţă, în principal, admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău şi în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bacău, deoarece instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra actelor materiale aferente infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice reţinute în actul de sesizare a instanţei din perioada 17.04.2013 - 29.10.2013 împotriva inculpatului E., în sensul achitării acestuia deoarece faptele nu erau incriminate în perioada anterioară intrării în vigoare a Noului C. pen.

Totodată, în temeiul art. 6 par. 1 şi 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a art. 2 par. 1 din Protocolul 7 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului coroborat cu art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. a apreciat că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece hotărârea pronunţată nu este motivată.

În subsidiar, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen., a solicitat achitarea sub aspectul comiterii infracţiunii de:

- deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen., fiind incident cazul de achitare prev. de art. 16 alin. (1) lit. a), b) teza I sau lit. c) C. proc. pen., după caz;

- instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale din datele de 14.05.2014 şi 28.11.2014), fiind incident cazul de achitare prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) sau c) C. proc. pen.., după caz;

- instigare la fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 C. pen., faptă din 20.10.2014, fiind incident cazul de achitare prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen..;

- determinare la fals intelectual prev. de art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 din C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale din datele de 16.09.2015 şi 10.11.2015), fiind incident cazul de achitare prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) sau c) C. proc. pen.., după caz;

- constituire a unui grup infracţional organizat prev. art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., fiind incident cazul de achitare prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) sau c) C. proc. pen.., după caz.

Sub un prim aspect, inculpatul a susţinut că sentinţa atacată comportă două aspecte de nelegalitate: pe de o parte, aceasta a fost pronunţată cu încălcarea flagrantă a dispoziţiilor legale având în vedere că prima instanţă nu s-a pronunţat prin dispozitiv asupra actelor materiale aferente infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice reţinute în actul de sesizare a instanţei din perioada 17.04.2013 - 29.10.2013 împotriva inculpatului E., iar, pe de altă parte, este nemotivată, cu consecinţa încălcării dreptului la un proces echitabil al inculpatului-apelant în sensul art. 6 par. 1 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În ceea ce priveşte nepronunţarea asupra actelor materiale reţinute în perioada 17.04.2013 -29.10.2013, s-a arătat că, în conţinutul dispozitivului hotărârii apelate, s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpat pentru comiterea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 35 alin. (1) Cipen. (12 acte materiale din datele de 14.05.2014, 26.05.2014, 29.07.2014, 03.10.2014, 15.10.2014, octombrie 2014, 02.03.2015, 01.10.2015, 07.10.2015, 02.02.2016, 02.06.2016, 10.06:2016, 6 acte materiale fiind anterioare datei de 01.02.2014), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În consecinţă, a apreciat că prima instanţă nu s-a pronunţat asupra actelor materiale aferente infracţiunii prev. de art. 246 C. pen. prin dispozitivul hotărârii, dar a amintit despre achitarea a inculpatului cu privire la acestea în cuprinsul hotărârii. Ca atare, incidenţa cazului care impune trimiterea spre rejudecare a cauzei este evident.

Referitor la nemotivarea sentinţei penale atacate, s-a susţinut că prima instanţă nu a analizat, în mod concret şi efectiv, apărările invocate de către inculpatul-apelant, ci a îmbrăţişat şi parafrazat susţinerile parchetului, fără a argumenta de ce nu pot fi primite susţinerile apărării.

Exemplificativ, în ceea ce priveşte analiza infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice reţinută în sarcina inculpatului, cu referire la actele materiale din 25.05.2014, 29.07.2014, 03.10.2014,15.10.2014, octombrie 2014, 03.02.2016, 02.06.2016, prima instanţa nu a analizat apărările inculpatului, ci a copiat susţinerile parchetului din rechizitoriu şi a constatat incidenţa prescripţiei răspunderii penale.

Inculpatul a considerat că aceasta constituie o carenţă majoră a hotărârii pronunţate de către Curtea de Apel Bacău, care echivalează practic cu pierderea dreptului inculpatului de a beneficia de dublu grad de jurisdicţie.

Procedând astfel, instanţa a încălcat nu numai dispoziţiile procesual penale, cât şi dreptul inculpatului la un proces echitabil. Dreptul la un proces echitabil este în strânsă legătură cu dreptul la dublul grad de jurisdicţie în materie penală. Este necesar ca judecata să parcurgă toate etapele procesuale, pentru a nu priva partea de un grad de jurisdicţie, prin soluţionarea cauzei direct de către instanţa de control judiciar. O astfel de soluţie ar determina eliminarea unui grad de jurisdicţie în defavoarea intereselor procesuale ale inculpatului.

În susţinerea motivelor pentru care se impune achitarea inculpatului E. în ceea ce priveşte infracţiunile reţinute în sarcina sa, acesta a arătat următoarele:

Cu privire la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat -art. 346 alin. (1) şi (3) C. pen. s-a arătat că în sentinţa penală atacată, se reţine faptul că inculpatul E. ar fi constituit în cursul anului 2013 o grupare infracţională, împreună cu inculpaţii G. şi F. şi că scopul grupării era aceia al săvârşirii infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice.

Infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice a fost incriminată pentru prima oară în legislaţia română prin Legea nr. 286/2009 privind C. pen., intrată în vigoare la data 1.02.2014, astfel că, în baza principiului legalităţii incriminării şi al activităţii legii penale, rezultă că faptele săvârşite înainte de intrare în vigoare a C. pen. de la 1.02.2014, şi care s-ar circumscrie infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, nu pot sta la baza sancţionării penale a unei persoane.

Rezultă aşadar că una dintre condiţiile existenţei infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat este existenţa unui scop special şi anume acela de săvârşire a uneia sau mai multor infracţiuni, iar în lipsa acestui element constitutiv, fapta nu poate fi considerată infracţiune.

Chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia nr. 10/22.04.2015 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a stabilit că: în interpretarea dispoziţiilor art. 367 alin. (1) şi alin. (6) din C. pen. stabileşte că, în ipoteza în care, odată cu intrarea în vigoare a noului C. pen., infracţiunea care intră în scopul grupului organizat a fost dezincriminată, nu mai este îndeplinită una dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, respectiv condiţia tipicităţii.

Corelativ, această argumentaţie este aplicabilă şi situaţiei prezente, în cazul în care fapta ce forma scopul grupul organizat nu era infracţiune la data constituirii grupului.

În motivarea sentinţei apelate, s-a omis să se analizeze elementul esenţial al apărării şi anume ca momentul constituirii grupului, plasat în timp la nivelul anului 2013, are relevanţă penală, întrucât fapta nefiind incriminată la acel moment conduce automat la inexistenţa unui grup infracţional organizat.

Incriminarea ulterioară a faptei de deturnare a licitaţiilor publice nu are capacitatea sau aptitudinea legală de a imprima grupului anterior format, un caracter penal. A considera astfel ar echivala cu o aplicare retroactivă a legii penale, ceea ce este exclus.

Inculpatul, în susţinerea argumentelor sale, a făcut referire la dosarele de executare silită în cadrul cărora licitaţiile publice au avut loc ulterior datei de 01.02.2014, fiind detaliate aspectele faptice aferente fiecărui dosar de executare silită.

În concluzie, a apreciat că instanţa de judecată nu a analizat în concret acuzaţiile aduse inculpatului şi nu a stabilit dacă probele administrate sunt apte să ducă la dovedirea vinovăţiei, dincolo de orice îndoială rezonabilă, pronunţând soluţia de încetare a procesului penal, fără a realiza o continuare a acestuia, în mod efectiv şi concret, ci doar formal, motiv pentru care a solicitat achitarea în baza art. art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. şi, în subsidiar, în baza disp. art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

În ceea ce priveşte dosarul de executare nr. 706/2014 - V. - licitaţie din 28.11.2014, inculpatul a susţinut că imobilul a fost evaluat la suma de 31.000 euro, fiind scos la licitaţie publică de către coinculpatul V. în data de 14.11.2014, cu 100% din preţul de evaluare.

Nicio persoană interesată nu s-a prezentat la termenul din data de 14.11.2014 la care preţul de pornire a licitaţiei a fost de 31.000 euro, fapt pentru care licitaţia s-a amânat pentru data de 28.11.2014, termen la care preţul de pornire a fost redus cu 25%, fiind stabilit la suma de 23.400 euro.

La data de 28.11.2014, imobilul a fost adjudecat de către S.C. JJJJ. S.R.L., prin procurator O., la preţul de pornire a licitaţiei, respectiv 23.400 euro. Licitaţia a fost condusă de către martora W., executor stagiar la biroul inculpatului V..

În aceste condiţii, se observă faptul că licitaţia a decurs conform dispoziţiilor legale în materie, preţul de adjudecare nefiind în niciun fel denaturat, ui condiţiile m care s-a adjudecat la preţul de pornire. Totodată, creditoarea nu a contestat preţul obţinut prin vânzarea la licitaţie.

Infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 C. pen., presupune o înţelegere între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare. Or, în condiţiile în care a fost oferit chiar preţul din publicaţia de vânzare, nu se poate susţine că preţul a fost denaturat.

Este irelevant faptul că s-au prezentat doi participanţi la licitaţie, întrucât, atât timp cât au oferit amândoi suma-.de 75% din preţul de evaluare, imobilul putea fi adjudecat chiar şi dacă se prezenta doar unul dintre ofertanţi, cu referire la art. 846 alin. (8) C. proc. civ.

În ceea ce priveşte instigarea executorului judecătoresc V. de a nu îndeplini în mod corect procedura de publicitate, trebuie menţionat faptul că licitaţia de la termenul din 28.11.2014 nu a fost condusă de către V., ci de către executorul judecătoresc stagiar care activa în cadrul biroului (martora W.), întrucât inculpatul nu a fost prezent.

În mod eronat, prin interpretarea greşită a legii, organul de urmărire penală a considerat că nu ar fi fost îndeplinite formalităţile de publicitate a vânzării la licitaţie conform prevederilor art. 839 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

În concluzie, în baza disp. art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., inculpatul a solicitat achitarea în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea 78/2000, respectiv abuzul în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, apreciind că nu poate subzista o asemenea agravantă având în vedere faptul ca nu există infracţiunea tip.

În ceea ce priveşte dosarul de executare nr. 49/2012 - TTTTTT. licitaţie din 1.10.2015, s-a reţinut în actul de inculpate (şi identic în sentinţa apelata) faptul că inculpatul E., la data de 01.10.2015, ar fi fost în înţelegere cu suspectul ZZZZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată de către TTTTTT., pentru imobilul din mun. Iaşi, str. x, jud. Iaşi, imobil adjudecat de către un alt participant la licitaţie, respectiv AAAAAAAA..

În opinia inculpatului, acuzaţia penală nu este probată, ci doar presupusă pe baza faptului că cei doi se cunoaşteau şi că ZZZZZZZ. nu avea venituri care să îi permită oferirea unui preţ atât de mare.

În concluzie, în baza disp. art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., inculpatul a solicitat achitarea sub această învinuire.

În ceea ce priveşte dosarul nr. x/2013 şi nr. y/2014 - V. - licitaţii din 14.05.2014 şi 20.10.2014, inculpatul a apreciat că organele de urmărire penale şi prima instanţă au constatat, în mod greşit, că nu ar fi fost îndeplinite formalităţile de publicitate a vânzării la licitaţie, conform prevederilor art. 839 alin. (4) C. proc. civ.

Contrar celor constatate de prima instanţa, pentru termenul de licitaţie din data de 14.05.2014 sunt incidente dispoziţiile art. 846 alin. (8) C. proc. civ., republicat,

În ceea ce priveşte dosarul de executare nr. 2099/2013 - BBBBBBBB.-licitaţie din 09.03.2016, s-a arătat că acuzaţia vizează faptul ca inculpatul E., 3a data de 03.02.2016 ar fi fost în înţelegere cu suspectul ZZZZZZZ. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată de către RRRR. şi BBBBBBBB. pentru imobilul din mun. Iaşi, str. x, jud. Iaşi, adjudecat la un alt termen de către UUUU., sora concubinei inculpatului x.

În opinia inculpatului, potrivit art. 846 alin. (8) C. proc. civ., vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singură persoană, care oferă preţul de la care începe licitaţia, iar în atare condiţii, imobilul a fost adjudecat legal de către sora inculpatei U., neexistând niciun prejudiciu în acest dosar.

De altfel, chiar debitorul SSSS., audiat la data de 27 octombrie 2021, a declarat în faţa instanţei că nu are niciun fel de pretenţii materiale sau morale în prezenta cauză, că societatea de recuperare şi executorul judecătoresc au respectat legile, preţul de evaluare redus justificându-se prin faptul că piaţa imobiliară era în scădere. Totodată, a declarat că nu a promovat contestaţie la executare.

În concluzie, în baza disp. art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., inculpatul a solicitat achitarea pentru această faptă.

În ceea ce priveşte dosarul nr. x/2014 - MMMM. - licitaţie din 2.06.2016, acuzaţia penală vizează faptul că, la data de 02.06.2016, E. ar fi fost în înţelegere cu inculpatul BB., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată de către MMMM., referitor la imobilul din sat Lunca Cetăţuii, com. Ciurea, jud. Iaşi.

În acest sens, a arătat că convorbirile interceptate în cauză nu dovedesc fraudarea licitaţiei publice de către E., în condiţiile în care procedura de publicitate Ia acel termen de licitaţie fusese corect îndeplinită, putând participa orice persoana interesată. Mai mult, presupusul prejudiciu cauzat este în cuantum de 34.874 RON, reprezentând diferenţa dintre preţul de pornire a licitaţiei şi preţul de adjudecare — însă nimeni nu a promovat contestaţie la executare, atât creditorul cât şi debitorul fiind de acord cu vânzarea, context în care se impune achitarea inculpatului, în baza disp. art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

În ceea ce priveşte dosarul nr. x/2014 - UUUUUU. şi DDDDDDDD. -licitaţie din 10.06.2016, acuzaţia vizează faptul că, la data de 10.06.2016, E. ar fi fost în înţelegere cu suspectul CCCCCCCC. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată de către UUUUUU. şi DDDDDDDD., imobil apartament cu 3 camere situat îh laşi, str. x, se. B, jud. laşi, evaluat la preţul de 131.158 RON, fiind adjudecat de către alt participant la licitaţie pentru suma de 98.366,25 RON, reprezentând 75% din preţul de evaluare.

Potrivit acuzaţiei, E. era interesat să achiziţioneze acest imobil, motiv pentru care i-a solicitat angajatului său să-1 însoţească la licitaţia din data de 10.06.2016. Aceştia s-au deplasat împreună la BBBBBBBBB. şi au achitat cauţiunea, fiind emise recipise cu nrumere consecutive. Ulterior, aceştia s-au deplasat la biroul executorului judecătoresc, unde au depus recipisele şi ofertele de participare la licitaţie, CCCCCCCC. oferind suma de 80.000 RON, iar E., suma de 70.000 RON.

La aceeaşi licitaţie a participat şi numitul DDDDDDDDDDDD., care a oferit de la început preţul de începere a licitaţiei, fiind declarat adjudecatar.

Or, în condiţiile în care a fost oferit preţul de începere a licitaţiei, prezenţa inculpaţilor CCCCCCCC. şi E. era irelevantă, prin raportare la disp. art. 846 alin. (8) C. proc. civ. care dispun că vânzarea se va putea face chiar dacă se prezintă o singura persoană care oferă preţul de la care începe licitaţia — astfel încât nu se poate susţine că licitaţia publică a fost deturnată, fiind aplicabile dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., respectiv achitarea inculpatului de sub această învinuire.

În ceea ce priveşte dosarul nr. x/2011 - II. - licitaţie din 02.03.2015, s-a reţinut în actul de acuzare faptul că, la data de 02.03.2015, inculpatul E. a fost în înţelegere cu F., mandatar pentru LLLLLL. şi inculpatul J. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată de către II. pentru imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 110/D/14, jud. Bacău, adjudecat de către LLLLLL. prin procurator pentru suma de 62.000 RON.

Conform raportului de evaluare întocmit îh cauză, imobilul a fost evaluat la suma de 75.428 RON. Preţul a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 56.571 RON pentru termenul din data de 02.03.2015. La acest termen, inculpatul J. a oferit suma de 40.000 RON, F. 41.000 RON, iar E., 42.000 RON. Cei trei inculpaţi au supralicitat până la suma de 62.000 RON, oferită de către F., care a fost declarat adjudecatar.

Inculpatul a opinat că, deşi acuzarea a analizat recipisele depuse la dosarul de executare silită pentru plata cauţiunii de 10% şi a constatat că cele ale inculpaţilor F. şi E. au numere "apropiate", acest aspect nu conduce la concluzia că aceştia s-au aflat în înţelegere în vederea deturnării licitaţiei.

Nu are relevanţă penală, în opinia sa, nici faptul că Q., avocatul creditorului din acest dosar, a fost împrumutat de către adjudecatar cu suma de 20.000 euro, iar, ulterior adjudecării, avocatul a restituit suma de 15.000 euro.

În concluzie, în baza disp. art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., solicitat achitarea de sub această învinuire.

În ceea ce priveşte dosarul de executare nr. 400/2015. -ZZZ.-licitaţie din 7.10.2055, acuzaţia constă în faptul că, la data de 07.10.2015, inculpatul E. ar fi fost în înţelegere cu inculpatul D. şi cu numitul O., pentru a denatura preţul de adjudecare a licitaţiei publice vizând imobilul din Bacău, str. x nr. 3/Bl l, jud. Bacău, evaluat la suma de 13.000 euro şi adjudecat de către E. ui calitate de mandatar pentru NNNNNN. S.R.L., pentru suma de 30.000 RON (aprox. 7.000 euro la cursul euro din data respectivă).

Întrucât imobilul nu fusese adjudecat cu ocazia organizării primei licitaţii publice, preţul de pornire a fost redus conform prevederilor legale cu 25%, fiind stabilit la suma de 9.750 euro (aprox. 42.900 RON). La licitaţie au participat D., E. (mandatar) şi O.. Acuzaţia penală vizează că licitaţia a fost una formală, întrucât aceştia erau în înţelegere pentru denaturarea preţului de adjudecare (inculpaţii negând acest aspect), însă procurorul nu o probează, cele reţinute în actul de sesizare fiind deducţii personale, simple presupuneri, fără a fi sprijinite de actele şi lucrările dosarului.

Inculpatul a considerat că prima instanţă nu a analizat apărările formulate de către acesta, ci s-a limitat la a prelua tale quale acuzaţiile din rechizitoriu, cu referire la numerele recipiselor de consemnare a cauţiunilor şi faptul că inculpatul E. îl cunoştea pe inculpatul O., aspecte care atrag aplicarea art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. respectiv achitarea inculpatului de sub această învinuire.

Achitarea sub aspectul infracţiunii de instigare la abuz în serviciu prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale din datele de 14.05.2014 şi 28.11.2014)

Contrar celor constatate de prima instanţă, inculpatul a susţinut că, pentru termenul de licitaţie din data de 14.05.2014 sunt incidente dispoziţiile art. 846 alin. (8) C. proc. civ., republicat, iar în conformitate cu prevederile art. 839 alin. (4) C. proc. civ. este facultativă, la disponibilitatea creditorului, publicarea extrasului din publicaţia de vânzare în ziare, reviste şi alte publicaţii care sunt destinate vânzării unor imobile de natura celui scos la licitaţie, precum şi pe alte pagini de internet deschise în acelaşi scop.

Prin urmare, trebuie să se reţină că nu are relevanţă penală absenţa publicării în ziare a extrasului din publicaţia de vânzare. Mai mult decât atât, debitoarea a semnat procesul-verbal de licitaţie din 14.05.2013 fără obiecţiuni şi a formulat contestaţie la executare respinsă de instanţă - iar creditoarea KKKK. a fost de acord cu preţul obţinut în cadrul dosarului.

Totodată, se observă faptul că imobilul a fost adjudecat în mod legal, la preţul de 58.500 Euro, sumă ce este mai mare decât valoarea de 75% a imobilului, respectiv 58.425 Euro - astfel încât nu există nicio vătămare, fiind respectate întru totul dispoziţiile legale.

Cu privire la acest aspect, a apreciat că este irelevant faptul ca s-au prezentat doi participanţi la licitaţie, întrucât, atât timp cât au oferit amândoi suma de 75% din preţul de evaluare, imobilul putea fi adjudecat chiar şi dacă se prezenta doar unul dintre ofertanţi, fiind aplicabil art. 846 alin. (8) C. proc. civ.

Infracţiunea de abuz în serviciu se consumă la momentul producerii unei pagube, însă, pe lângă faptul ca a fost obţinut preţul de adjudecare, partea civilă LLLL. locuieşte şi la momentul redactării prezentelor concluzii în imobilul din Bacău, str. x.

În ceea ce priveşte agravanta prev. de art. 13² din Legea 78/2000, respectiv abuzul în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, inculpatul a apreciat că nu poate exista o asemenea infracţiune, neexistând nicio dovadă la dosarul cauzei în acest sens, sens în care a solicitat achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. a) sau c) C. proc. pen. pentru acuzaţia de instigare la abuz în serviciu.

Totodată, inculpatul a solicitat achitarea sub aspectul infracţiunii de instigare la fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. raportat la art. 321 C. pen., faptă din 20.10.2014, fiind incident cazul de achitare prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât existau suficiente date la dosarul cauzei din care rezulta ca imediat după adjudecare G. i-a adus la cunoştinţă executorului judecătoresc faptul că i-a fost retrasă procura, iar nu după o perioadă îndelungată (pentru ca inculpaţii să aibă timp să conceapă planul infracţional expus de către procuror în rechizitoriu).

În aceste condiţii, a apreciat că varianta expusă de către procuror în rechizitoriu şi confirmată de prima instanţă este o simplă supoziţie, lipsită de orice suport probator. Nu există nicio dovadă că inculpatul E. l-ar fi instigat pe notarul public DD. în sensul arătat în actul de sesizare, motiv pentru care se impune achitarea inculpatului în temeiul art. 396 alin. (1) rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

În fine, inculpatul a solicitat achitarea sub aspectul infracţiunii de determinare la fals intelectual prev. de art. 52 alin. (3) raportat la art. 321 din C. pen. cu aplic art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale din datele de 16.09.2015 şi 10.11.2015), fiind incident cazul de achitare prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) sau c) C. proc. pen., după caz, întrucât ordinul de transfer bancar a fost depus la dosarul cauzei. Acesta, coroborat cu declaraţia inculpatului x, dovedeşte faptul că împrumutul nu a fost unul fictiv, în realitate, analizând acuzaţia penală, rezultă că nu a fost răsturnată prezumţia de nevinovăţie a inculpatului, neexistând dovezi că inculpaţii ar fi acţionat în sensul expus de către procuror.

În concluzie, pentru toate aceste motive, inculpatul E. a solicitat admiterea apelului, aşa cum a fost formulat şi în principal, desfiinţarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bacău, iar în subsidiar, în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen., achitarea inculpatului sub aspectul comiterii infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

11. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul X. a solicitat, în esenţă, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului şi desfiinţarea sentinţei penale atacate şi în rejudecare, să se dispună achitarea în baza art. 16 lit. a) C. proc. pen., întrucât faptele reţinute în sarcina acestuia nu există.

În argumentare, inculpatul a arătat că executarea silită a imobilului ce a făcut obiectul dosarului de executare nr. 1026/2013 a fost guvernată de dispoziţiile C. proc. civ. vechi în care nu se prevedea expres o obligaţie pentru mandatar de a prezenta o procura specială la participarea la licitaţia publică, spre deosebire de prevederile art. 843 din C. proc. civ. nou, dar care nu avea aplicabilitate pentru executările silite începute sub imperiul vechiul C. proc. civ. cum este cea din prezenta speţă.

Deşi a arătat că executarea silită a imobilului ce a făcut obiectul dosarului de executare nr. 1026/2013 a fost guvernată de dispoziţiile C. proc. civ. vechi, instanţa de fond a reţinut în mod eronat ca fiind aplicabile în cauză prevederi din Noul C. proc. civ., cum ar fi art. 1301 ce reglementează forma împuternicirii în cazul reprezentării.

În aceste condiţii, inculpatul a susţinut că nu am făcut altceva decât sa consemneze în actul de adjudecare un adevăr faptic, invocat de către inculpatul K. cum că acesta a participat la licitaţie în calitate de mandatar pentru doamna KKKKKKKK.., aspect care rezultă şi din faptul ca suma achitată cu titlu de avans pentru participarea la licitaţie este echivalentul sumei de 2000 de euro remisă inculpatului K. de către mandanta KKKKKKKK., cat şi de declaraţiile acesteia din cursul urmăririi penale şi de la fondul cauzei.

Chiar şi în ipoteza în care s-ar admite interpretările instanţei de fond în sensul ca era necesară procura autentică emisă anterior momentului organizării licitaţiei pentru ca inculpatul K. sa participe ca mandatar la licitaţie, acest aspect nu este de natură să schimbe adevărul faptic consemnat în mod corect în actul de adjudecare de către inculpat în calitate de executor judecătoresc, ci reprezintă strict o încălcare a dispoziţiilor procedurale care reglementează procedura executării silite ce puteau fi remediate pe calea unei eventuale contestaţii la executare formulată de partea care ar fi pretins o eventuală vătămare procesuală prin încălcarea acestor reguli procedurale.

12. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul K. a solicitat, în esenţă, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. admiterea apelului formulat şi, reţinând cauza spre reiudecare, să se dispună achitarea cu privire la infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) C. pen., deturnarea licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 C. pen., instigare la fals intelectual prevăzută de art. 321 C. pen. şi evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

Sub un prim aspect, inculpatul a susţinut că instanţa de judecată trebuia să analizeze, cu prioritate, incidenţa unuia din impedimentele la exercitarea acţiunii penale prevăzute în art. 16 alin. (1) lit. a)-c) C. proc. pen., întrucât faptele reţinute în sarcina sa nu există şi nu îndeplinesc elementele constitutive ale infracţiunilor care i se impută.

În ceea ce priveşte infracţiunea de grup infracţional organizat, a solicitat achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. a) sau b) C. proc. pen., deoarece, în mod greşit instanţa de fond a pronunţat o hotărâre de încetare a procesului penal, în condiţiile în care în speţă trebuia analizată existenţa elementelor de tipicitate ale infracţiunii şi motivele de achitare prevăzute de art. 16 lit. a)-c) C. proc. pen., cu atât mai mult cu cât, cu ocazia analizării infracţiunii de grup infracţional a "grupării NNNNNNNNNNNNNN.", instanţa a dispus achitarea membrilor presupusului grup infracţional.

Referitor la infracţiunea de iniţiere, constituire sau de aderare la un grup infracţional organizat (gruparea D. - A.), inculpatul a arătat faptul că argumentele expuse de procuror nu au corespondent în elementele de tipicitate cuprinse în norma de incriminare, art. 367 alin. (1) şi (6) C. pen., nefiind relevate elemente probatorii care să facă dovada modalităţii în care s-a constituit grupul infracţional organizat din minim trei membri, existenta coeziunii de voinţă opozabilă tuturor celor care l-au constituit, acţiunile concrete realizate de fiecare inculpat în parte în modalităţile iniţierii şi constituirii, respectiv a aderării, durata în timp a grupării infracţionale, subordonarea ierarhică dintre membrii grupării şi scopul pentru care s-a constituit grupul.

Având în vedere argumentele instanţei de fond privitoare la achitarea inculpaţilor învederaţi mai sus pentru infracţiunea de constituire a grupului infracţional, se impune achitarea inculpatului K., în principal în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. şi, în subsidiar, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

În ceea ce priveşte infracţiunea de deturnarea de licitaţii publice prev. de art. 246 C. pen. (acte materiale di: 10.03.2015, 22.04.2015, 30.04.2015, 25.05.2015), inculpatul a solicitat achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. a) sau c) C. proc. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, având în vedere că, atât în actul de sesizare a instanţei de judecată, cât şi în hotărârea atacată, elementele constitutive ale infracţiunii sunt descrise doar prin "existenta unei înţelegeri între inculpaţi", lipsind identificarea celorlalte elemente, respectiv elementul material de "îndepărtare prin constrângere sau corupere", sau modalitatea prin care orice acţiune sau inacţiune a inculpatului ar fi avut capacitatea de a denatura preţul de adjudecare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de instigare la fals intelectual (fapta din data de 29.04.2015), inculpatul a solicitat achitarea baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât fapta nu există dat fiind că acesta a acţionat în calitate de mandatar şi nu în nume propriu, fapta neîntrunind elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual. Chiar daca s-ar retine nereguli cu privire la procura de reprezentare, această chestiune este de natura civilă şi nu penală.

Prin urmare, şi în ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscal, se impune achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Faţă de criticile arătate mai sus, inculpatul a apreciat că, în mod greşit, instanţa de fond, în soluţionarea laturii civile, a dispus anularea actelor de executare, pe de o parte întrucât acţiunea civilă apare ca inadmisibilă, iar, în subsidiar, instanţa prin soluţia de încetare a procesului penal, nu s-a pronunţat cu privire la vinovăţia inculpatului sa poată fi atrasă sancţiunea anularii actelor. În speţă, actele de adjudecare (10.03.2015, 22.04.2015, 30.04.2015, 25.05.2015, 29.04.2015) sunt acte de executare silită care pot fi anulate doar de instanţa de executare, prin intermediul contestaţiei la executare.

Desfiinţarea înscrisurilor în cadrul procesului penal este o măsură care are ca scop restabilirea, de către organele judiciare, a ordinii încălcate prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, prin înlăturarea în tot sau în parte, dintre înscrisurile producătoare de efecte juridice a celor falsificate. Măsura desfiinţării înscrisurilor poate fi circumscrisă doar noţiunii de desfiinţare ca intrumentum, iar nu celei de anulare ca negotium.

13. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul J. a solicitat, în esenţă, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului împotriva sentinţei penale nr. 91/2023 din data de 04.09.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău şi să se constate ca hotărârea instanţei de fond este netemeinică şi nelegală, iar pe cale de consecinţă, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, iar, în subsidiar, reţinând cauza spre rejudecare, să se dispună achitarea sa cu privire la infracţiunile de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. şi deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 C. pen.

A susţinut că instanţa de fond a preluat în cuprinsul sentinţei conţinutul rechizitoriului, fără a prezenta motivele sau argumentele proprii pentru care nu a ţinut cont de declaraţiile inculpaţilor, ale persoanelor vătămate sau de celelalte probe care au fost solicitate şi administrate pe parcursul derulării procesului penal. Totodată, instanţa de fond nu a arătat probele care fac dovada implicării inculpatului în săvârşirea infracţiunii.

Din această perspectivă, a susţinut că hotărârea apelată este nemotivată, fiind încălcate dispoziţiile art. 5 C. proc. pen., art. 8 C. proc. pen. şi art. 403 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., prin raportare la art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, fapt care atrage nulitatea relativă, vătămarea suferită de către inculpat fiind iremediabilă în condiţiile în care i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil şi în condiţiile în care nu a avut posibilitatea de a cunoaşte motivele pentru care prima instanţă i-a respins apărările şi a dispus condamnarea.

Prin urmare, în condiţiile în care hotărârea instanţei de fond este nemotivată, nefiind analizate apărările şi probele administrate în cauză, pentru a înlătura vătămarea produsă şi suferită de inculpat, se impune desfiinţarea sentinţei penale atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bacău.

În ceea ce priveşte reţinerea în sarcina inculpatului şi respectiv condamnarea pentru infracţiunea de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen., acesta a susţinut că, în mod greşit, s-a dispus trimiterea sa în judecata pentru infracţiunea de şantaj, întrucât, din motivarea în fapt rezultă că este vorba de o infracţiune de deturnare a licitaţiei publice şi nu o infracţiune de şantaj fapt pentru care a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de şantaj în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice.

În acest sens, a opinat că descrierea faptei expusă în rechizitoriu are corespondent în infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 C. pen. care constă în înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare având ca obiect juridic relaţiile sociale referitoare la interesul public de a proteja liberul acces şi concurenţa în licitaţiile publice, cu respectarea regulilor derulării acestora, iar infracţiunea de şantaj priveşte exerciţiul dreptului la autodeterminare al persoanei.

În consecinţă, elementul material al infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice consta în înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare, în timp ce elementul obiectiv al infracţiunii de şantaj constă în constrângerea unei persoane sa dea, sa facă, sa nu facă sau sa sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial pentru sine sau pentru altul. Ceea ce este esenţial în cadrul infracţiunii de şantaj reprezintă existenta unei acţiuni de constrângere, iar persoana vătămată a declarat în cadrul audierii ca nu a fost constrâns în niciun fel şi nici nu s-a simţit în vreun mod şantajat, acesta înţelegând doar faptul că, în forma respectivă, de remitere a banilor către ceilalţi participanţi, se desfăşoară procedura de licitaţie.

În acest sens, împrejurările obiective ale faptei conturează comiterea unei infracţiuni comise în modalitatea înţelegerii în vederea denaturării preţului de adjudecare, în cadrul procedurii de licitaţie, fără a exista vreo constrângere în acest sens.

În ceea ce priveşte condamnarea pentru infracţiunea de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen., inculpatul a solicitat achitarea, întrucât sentinţa apelată este contrazisă de probele administrate în cauză şi infirmă existenţa elementelor de tipicitate ale infracţiunii de şantaj, fapta nefiind prevăzută de legea penală în sensul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

Astfel din administrarea materialului probator şi în special din declaraţia dată de persoana vătămata C. în fata instanţei, în cadrul cercetării judecătoreşti, rezultă că acesta nu resimţea un sentiment de teamă sau de constrângere psihologică, în sensul avut în vedere de norma de incriminare, ci ar fi putut fi vorba despre un sentiment de nesiguranţă în ce priveşte şansele de a câştiga licitaţia la care participa.

Astfel, inculpatul J. a susţinut că nu a comis vreo acţiune de şantaj asupra personei vătămate, neavând nicio implicare directă sau indirectă la discuţia şi înţelegerea avută de inculpatul D. cu numitul C., context în care se impune achitarea inculpatului sub aspectul infracţiunii de şantaj prev de art. 207 C. pen. întrucât este incident art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., respectiv fapta nu există.

În ceea ce priveşte infracţiunile de deturnare de licitaţii prev. de art. 246 C. proc. pen., pentru care s-a dispus încetarea procesului penal în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., inculpatul a arătat că instanţa de fond, în mod nelegal, nu a trecut în dispozitiv soluţia de achitare privitoare la infracţiunea de deturnare a licitaţiei publice din data de 29.10.2013 (Dos. Executare nr. 575/2012 ZZZ.).

Astfel se poate observa ca deşi în motivarea instanţei de fond se face referire la soluţia de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza finala C. proc. pen., în dispozitiv instanţa nu a mai inserat aceasta soluţie, fapt pentru care se impune ca în dispozitivul hotărârii penale sa se insereze şi soluţia de achitare cu privire la aceasta faptă.

Privitor la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii dat fiind că înţelegerea între participanţi a fost reţinută doar prin prisma existentei unui grup infracţional organizat din care inculpatul ar fi făcut parte, fără a se face referire la materialul probator care să dovedească înţelegerea între participanţi. Este de reţinut ca pentru acuzaţia de aderare la grupul infracţional inculpatul a fost achitat în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

În fine, inculpatul a apreciat că instanţa de fond a reţinut, în mod nelegal, că termenul de prescripţie de 5 ani prevăzut de art. 134 alin. (1) lit. d) C. pen. se prelungeşte cu 2 luni în baza Decretelor Preşedintelui României nr. 195 şi nr. 240/2020 privind instituirea stării de urgenta pe teritoriul României, având în vedere că cele două decrete prezidenţiale nu au avut efect suspensiv de prescripţie, în raport de considerentele deciziei nr. 152 din 6 mai 2020 a Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat pe de o parte că Decretul Preşedintelui României prin care se instituie starea de urgenţă reprezintă un act administrativ cu caracter normativ, iar pe de altă parte că dispoziţiile din anexa acestuia au fost emise cu depăşirea de către Preşedintele României a atribuţiilor sale constituţionale.

În subsidiar, în ceea ce priveşte reindividualizarea pedepsei şi a modului de executare a acesteia, inculpatul a solicitat aplicarea unei pedepse mult mai blânde nefiind necesară aplicarea unei pedepse privative de libertate, fiind îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute de art. 83 C. pen., astfel încat sa se poată dispune o pedeapsa sub supraveghere în raport de circumstanţele personale ale inculpatului respectiv ca acesta este la primul contact cu legea penală, este bine văzut şi integrat în societate, este căsătorit şi are un copil minor de 10 ani, iar de la săvârşirea pretinselor fapte a trecut o perioadă foarte lungă, de 11 ani, în care inculpatul nu a mai încălcat legea şi a participat activ la procesul penal, fiind prezent la fiecare solicitare a organului de urmărire penală şi la fiecare termen de judecată.

Referitor la soluţionarea laturii civile, inculpatul a considerat că anularea de către instanţa de fond a unor acte de adjudecare în condiţiile în care a fost respinsă acţiunea civilă ca inadmisibilă, este nelegală, din perspectiva faptului că actele de executare puteau fi anulate doar pe calea contestaţiei la executare de către instanţa de executare, iar temeiul juridic reţinut de instanţa de fond se refera la o altă situaţie juridică, respectiv la contractele de vânzare-cumpărare şi nu la actele de executare silită.

14. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul DD. a solicitat, în esenţă, admiterea apelului şi modificarea sentinţei apelate în sensul achitării sale în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.,pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 321 C. pen., constând în aceea că la data de 20.10.2014, în calitate de notar public la DD. şi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la instigarea inculpatului E., a întocmit şi autentificat cu o dată anterioară declaraţia nr. 359, respectiv cu data de 17.10.2014, prin care a fost revocată procura notarială autentificată sub nr. x/25.04.2014, întrucât fapta nu există.

În mod netemeinic, instanţa a reţinut că CC. s-a prezentat la Biroul Individual Notarial DD. pe data de 20.10.2014, fără a avea niciun fel de probe din care să rezulte acest fapt şi nici că a existat o discuţie telefonică între E. şi notarul DD. la data de 20.10.2014 prin care s-a solicitat autentificarea declaraţiei de revocare în această dată. Singura probă care se referă la o discuţie referitoare la întocmirea unei declaraţii de revocare a procurii este declaraţia lui CC., dată în faţa instanţei, prin care precizează că a fost la biroul notarial pentru a semna declaraţia în data de 17.10.2014, după încheierea programului de lucru al biroului notarial.

Inculpatul a precizat că instanţa a argumentat arbitrar că declaraţia a fost lăsată la sediul biroului notarial pentru a fi ridicată luni dimineaţă de E., ignorând faptul că tatăl CC. şi fiul E. nu locuiau în aceeaşi localitate şi era firesc ca aceasta să fie lăsată la Bacău, deoarece urma să fie utilizată de fiu în prima parte a zilei de luni.

În opinia inculpatului, cel mai important argument la care instanţa nu răspunde constituie lipsa unei explicaţii logice a motivului pentru care G. a licitat un preţ de cumpărare de 1.000.000 Iei pentru un imobil care fusese evaluat la 1.640 RON. Ce altă explicaţie poate fi pentru această atitudine în afara faptului că ştia că procura îi este revocată, că există această declaraţie de revocare a procurii şi că ulterior se va putea prevala de existenţa declaraţiei pentru anularea licitiatiei. G., aşa cum rezultă din dosar, era o persoană care participa în mod uzual la licitaţii, cunoştea procedura de executare şi, deci, ştia şi eventualele riscuri la care se expune licitând o sumă foarte mare.

Instanţa a interpretat trunchiat declaraţia martorei UUUUUUUUUUU., care a fost audiată în instanţă la data de 26.10.2023 şi care a precizat clar că lucra pentru ambele birouri notariale, respectiv EEEEEEEE. şi DD., că volumul de lucru majoritar era al notarului EEEEEEEE. şi a ignorat declaraţia dată în cursul urmăriri penale, în data de 22.05.2017, prin care secretara confirmă că lucra pentru ambele birouri şi că era singura care se ocupa de relaţia cu TTTTTTTTTTT.. Astfel, volumul de muncă la care a făcut referire atunci când a afirmat în cursul urmăririi penale că, probabil, din cauza acestuia nu s-a efectuat imediat înregistrarea declaraţiei de revocare în TTTTTTTTTTT., în ziua autentificării, este reprezentat de volumul total de muncă al secretarei UUUUUUUUUUU., respectiv atât volumul de muncă al Biroului Individual Notarial DD. cât şi volumul de muncă al Biroului Notarial EEEEEEEE., fiind nefondat argumentul instanţei că nu a întocmit nici un fel de acte în perioada 17.10.2014-28.10.2014.

Instanţa de fond a reţinut greşit ca argument care demonstrează neconvergenţa declaraţiilor sale, faptul că nu a avut un volum de muncă, aşa cum rezultă din chitanţier, deoarece volumul de muncă la care s-a referit, şi care a întârziat comunicarea la TTTTTTTTTTT. a declaraţiei de revocare, a fost volumul de muncă al ambelor birouri notariale şi, întrucât el lipsea de la birou, toţi clienţii erau preluaţi de biroul mamei mele care, în felul acesta a avut o activitate împovărătoare pentru secretara UUUUUUUUUUU..

Un ultim aspect invocat de către inculpat a fost acela că, dacă pentru ceilalţi inculpaţi, beneficiul prescripţiei răspunderii penale reprezintă o circumstanţă care le asigură faptul că nu execută nici o pedeapsă şi le poate fi indiferent dacă sunt achitaţi sau nu, în ceea ce-l priveşte, având în vedere profesia pe care o exercită şi vârsta pe care o are, este esenţial pentru el să dovedească că nu a săvârşit această infracţiune, deoarece profesia de notar se bazează tocmai pe încrederea clienţilor în corectitudinea notarului şi soluţionarea acestui dosar fără a se analiza, în detaliu, probele care îl inculpă, îi produce un grav prejudiciu, ce nu poate fi acoperit prin aplicarea prescripţiei.

15. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul L. a solicitat, în esenţă, admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale apelate, trimiterea cauzei spre rejudecare şi, în consecinţă, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen. în infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 C. pen., în conformitate cu art. 386 alin. (1) C. proc. pen.

În cazul în care instanţa va respinge cererea de schimbare a încadrării juridice, a solicitat achitarea inculpatului pentru comiterea infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen., în temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. pen.

Inculpatul a specificat că se impune admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi retrimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bacău întrucât hotărârea apelata nu este motivata, în sensul în care nu cuprinde o motivare cu privire la condamnarea inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj. Astfel, instanţa de fond nu a analizat existenta infracţiunii cu privire la care a fost sesizată şi nici întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii.

Instanţa de fond a preluat în cuprinsul sentinţei conţinutul rechizitoriului, fără a prezenta motivele sau argumentele pentru care nu a ţinut cont de declaraţiile inculpaţilor, ale persoanelor vătămate sau de celelalte probe care au fost administrate pe parcursul derulării procesului penal. Totodată, instanţa de fond nu a arătat probele care fac dovada implicării inculpatului în săvârşirea infracţiunii.

Astfel, a susţinut că hotărârea apelată este nemotivată, fiind încălcate dispoziţiile art. 5 C. proc. pen., art. 8 C. proc. pen. şi art. 403 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., prin raportare la art. 6 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, fapt ce atrage nulitatea relativă, vătămarea suferită de către inculpat fiind iremediabilă în condiţiile în care i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil şi în condiţiile în care nu a avut posibilitatea de a cunoaşte motivele pentru care prima instanţă i-a respins apărările şi a dispus condamnarea.

În ceea ce priveşte schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de şantaj în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, a susţinut că descrierea faptei expusă în rechizitoriu are corespondent în infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice şi nu în infracţiunea de şantaj.

Astfel, împrejurările obiective ale faptei conturează comiterea unei infracţiuni comise în modalitatea înţelegerii în vederea denaturării preţului de adjudecare, în cadrul procedurii de licitaţie, fără a exista vreo constrângere în acest sens.

Totodată, a susţinut că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice presupune punerea în pericol a derulării corecte a procedurilor privind licitaţia. Protecţia oferită de legiuitor prin incriminarea acestei fapte vizează relaţiile patrimoniale ce presupun încrederea în corectitudinea derulării procedurilor de adjudecare prin licitaţie publică, în speţa tocmai aceasta componenta fiind lezata.

În ceea ce priveşte probele administrate la dosarul cauzei, nu rezultă nicio constrângere psihică exercitată asupra persoanei vătămate prin care să i se inoculeze acesteia ca va suporta un rău sau o pagubă dacă nu remite o sumă de bani inculpatului.

Dimpotrivă, probele administrate în cauză, inclusiv declaraţia persoanei vătămate susţin faptul că aceasta isi dorea achizionarea imobilului, motiv pentru care s-a prezentat la licitaţie şi a adjudecat bunul în raport de suma dorită, dar a remis sume de bani inculpaţilor pentru a se retrage din cadrul procedurii.

În ceea ce priveşte achitarea inculpatului cu privire la comiterea infracţiunii de şantaj, acesta a arătat că există o serie de argumente pentru care decizia instanţei este contrazisă de probele administrate în cauză şi infirma existenţa elementelor de tipicitate ale infracţiunii de şantaj, fapta nefiind prevăzută de legea penală în sensul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

Relativ la tipicitatea obiectivă a infracţiunii de şantaj, a susţinut că elementul material al laturii obiective presupune o acţiune de constrângere, în sensul de a se impune unei persoane sa dea, sa facă, sa nu facă sau sa sufere ceva împotriva voinţei sale.

Rezultă fără echivoc din declaraţiile date de persoana vătămată C., că acesta nu resimţea un sentiment de teamă sau de constrângere psihologică, în sensul avut în vedere de norma de incriminare, ci ar fi putut fi vorba despre un sentiment de nesiguranţă în ce priveşte şansele de a câştiga licitaţia la care participa.

Referitor la latura civilă, a apreciat că, în mod greşit, instanţa de fond a admis anularea actelor de adjudecare atât timp cât în speţă acţiunea civilă a fost constatată ca fiind inadmisibilă, iar actele de executare puteau fi anulate doar pe calea contestaţiei la executare, temeiul reţinut de instanţa de fond referindu-se la o altă situaţie juridică.

II. C Sinteza motivelor de apel formulate de părţile civile

1. Prin motivele de apel formulate în scris, partea civilă KKK. a solicitat, în esenţă, admiterea apelului, modificarea în parte a sentinţei penale şi obligarea în solidar al inculpaţilor K. şi X., sub aspectul laturii civile, la plata sumei totale de 100.000 CHF cu titlu de daune morale ca urmare a prejudiciului suferit din activitatea infracţională a acestora în dosarul de executare silită nr. x/2013 a X., precum şi la plata cheltuielilor de judecată de la fond în cuantum de 2.500 RON, reprezentând onorariu de avocat, conform chitanţei depuse la termenul de judecată din data de 04.04.2023 odată cu concluziile scrise.

A considerat nelegală şi netemeinică sentinţa apelată sub aspectul respingerii ca inadmisibile a acţiunii civile în baza art. 397 C. proc. pen., soluţia penala dată de instanţa de fond în ceea ce priveşte inculpaţii K. şi X. de încetare a procesului penal în baza art. 396 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a 2-a C. proc. pen. nu împiedica acordarea de către instanţa de fond de daune morale părţii civile, având în vedere, mai ales, reţinerile instanţei cu privire la modalitatea săvârşirii actelor infracţionale de către ambii inculpaţi referitor la dosarul de executare silită nr. x/2013 a X..

Desfiinţarea de către instanţa de fond a procesului-verbal de licitaţie imobiliară nr. x/22.04.2015 şi a actului de adjudecare întocmit în data de 14.05.2015 din dosarul de executare silita nr. x/2013 a X. nu este suficientă penru a asigura repararea prejudiciului suferit în urma activităţii infracţionale a celor doi inculpaţi, ci acest prejudiciu suferit, alături de desfiinţarea acestor acte de executare silită menţionate anterior, trebuia compensat prin acordarea de daune morale.

Prin cele două acte de executare silită desfiinţate de către instanţa de fond, respectiv din datele de 22.04.2015 (procesul-verbal de licitaţie imobiliară) şi 14.05.2015 (actul de adjudecare) şi până în prezent au trecut 8 ani de zile în care a fost deposedată de imobilul proprietatea sa atât sub aspectul proprietăţii, cat şi sub aspectul folosinţei.

Totodată, a considerat nelegală şi netemeinică sentinţa apelată şi sub aspectul neacordării şi neobligării celor doi inculpaţi la plata cheltuielilor de judecată de la fond, respectiv onorariul de avocat în cuantum de 2.500 RON, deşi inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat prin individualizarea sumei în sarcina fiecăruia, însă atât în ceea ce o priveşte, cat şi în ceea ce priveşte celelalte părti civile, instanţa de judecată nu a acordat nicio cheltuială de judecată cu titlu de onorariu de avocat sau de altă natură.

2. Prin motivele de apel formulate în scris, partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală- Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bacău a solicitat, în esenţă, desfiinţarea sentinţei penale şi reţinerea spre rejudecare a prezentei cauze, având în vedere că instanţa de fond a reţinut, în mod eronat, cuantumul sumelor achitate cu titlul de prejudiciu şi accesorii/dobânzi aplicate, raportat la solicitarea de constituire ca parte civilă a A.N.A.F., formulată pentru recuperarea sumelor în solidar de la toţi inculpaţii din dosarul penal.

A precizat că s-a constituit parte civilă, în vederea obligării la plata sumelor stabilite cu titlul de prejudiciu adus bugetului de stat, instanţa considerând achitat integral prejudiciul, neîntemeiat, având în vedere că, din pretenţiile reprezentând dobânzi nefiind achitate nicio sumă, soluţia instanţei de fond ducând la imposibilitatea transferului sumelor achitate, care în prezent se află într-un cont de prejudicii deschis pe numele inculpaţilor, la Trezoreria Operativă şi care nu se pot transfera în bugetul de stat în lipsa unui titlul reprezentat de o sentinţă penală sau civilă în acest sens, care sa stabilească cert prejudiciul în sarcina inculpaţilor.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 20 C. proc. pen., art. 119 din O.G. nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 9, din Legea nr. 241/2005, art. 303 din Legea nr. 95/2006, art. 112 din Legea 76/2002, art. 31 alin. (8) din Legea nr. 19/2000 şi art. 57 din Codul fiscal.

În temeiul art. 249 C. proc. pen., a solicitat menţinerea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpaţilor, în vederea reparării pagubei inregistrate la bugetul de stat, până la recuperarea integrală a prejudiciului.

3. Prin motivele de apel formulate în scris, partea civilă LLLL. a solicitat, în esenţă, desfiinţarea parţială a sentinţei primei instanţe şi pronunţarea unei soluţii, prin care, luând în considerare atât cererea iniţială de constituire ca parte civilă în cauză, cu privire la daunele morale solicitate, să dispună admiterea acţiunii civile şi obligarea, în solidar, a inculpaţilor E., G., V., CC. şi DD. la plata sumei de 130.000 Euro reprezentând daune morale provocate acesteia, ca urmare a faptelor penale săvârşite de către cei cinci inculpaţi, în cadrul dosarelor de executare nr 208/2013 şi nr. 208/2014 - pe rolul V., în care a avut calitatea de debitor.

A solicitat instanţei de control să constate că instanţa de fond nu a reţinut în mod corect şi complet sumele cu care s-a constituit parte civilă în cauză, respectiv:

- în principal, în condiţiile anularii actelor de adjudecare din cadrul dosarelor de executare nr. 208/2013 şi nr. 208/2014 aflate pe rolul executorului judecătoresc V., obligarea în solidar a inculpaţilor E., G., V., CC. şi DD. la plata sumei de 130.000 (o suta treizeci de mii) Euro reprezentând daune morale, ca urmare a faptelor penale săvârşite de către cei cinci inculpaţi, în cadrul dosarelor de executare nr. 208/2013 şi 208/2014 - pe rolul V., în care a avut calitatea de debitor;

- în subsidiar, exclusiv în condiţiile în care instanţa de judecată ar fi considerat că nu se impune restabilirea situaţiei anterioare, prin anularea actelor mai sus precizate, a solicitat obligarea în solidar a celor cinci inculpaţi la plata următoarelor sume:

- 54.500 euro - daune materiale, reprezentând diferenţa dintre valoarea imobilului casa + teren situat în mun Bacău, str Şiretului, nr. 1 IK (exceptând calea de acces către imobil în suprafaţa de 44,94 mp şi garajul amplasat în incinta imobilului), valoare stabilită la suma de 113.000 euro, conform Raportului de evaluare nr. x din 08.02.2008 întocmit de S.C. OOOOOOOOOOOOOO. S.R.L. (ataşat cererii de constituire parte civila) şi preţul de adjudecare al imobilului în cadrul dosarului de executare nr. 208/2013 pe rolul V., în suma de 58.500 euro, conform Actului de Adjudecare nr. 208 din 25.05.2014,

- 998.360 Ron - daune materiale, reprezentând diferenţa dintre preţul de adjudecare a caii de acces în suprafaţa de 44,94 mp, conform Actului de Adjudecare din data de 20.10.2014 din cadrul dosarului de executare nr. 208/2014 V., adjudecatar fiind inculpatul CC. prin mandatar - inculpatul G. şi suma de 1.640 RON, reprezentând preţul Ia care s-a dispus, ulterior, adjudecare aceluiaşi imobil - cale de acces în suprafaţa de 44,94 mp, conform Actului de adjudecare din 20.11.2014 încheiat în cadrul dosarului de executare nr. 208/2014 şi

- 130.000 EURO — daune morale provocate subsemnatei, ca urmare a faptelor penale săvârşite de către cei cinci inculpaţi, în cadrul dosarelor de executare nr. 208/2013 şi 208/2014.

Solicitările privind plata daunelor materiale reprezentând diferenţa dintre preţul de circulaţie a imobilului şi preţul de adjudecare, respectiv diferenţa dintre suma de 1.000.000 RON cu care s-a făcut achiziţia caii de acces prin procesul-verbal de adjudecare din 20.10.2014 şi suma de 1.640 RON de la care executorul V. a reluat adjudecarea, nu mai reprezentau sume fata de care instanţa sa dispună, cată vreme aceste pretenţii vizau situaţia subsidiară în care nu ar fi fost anulate actele de adjudecare din dosarele de executare nr. 208/2013 şi nr. 208/2014.

Prin urmare, dispoziţia instanţei de fond privind respingerea acţiunii civile, ca inadmisibilă, prin raportare exclusiv la pretenţiile subsidiare avansate cu titlu de daune materiale, reprezintă o decizie nelegală, cată vreme odată anulate actele de adjudecare din cele două dosare execuţionale, instanţa trebuia să se pronunţe cu privire la acţiunea civilă, exclusiv prin raportare la pretenţiile reprezentând daune morale în cuantum de 130.000 Euro.

Concomitent, ca urmare a faptelor inculpaţilor, a fost supusă la traume şi presiuni psihice extraordinare, fiind copleşită pentru o lungă perioadă de timp, de sentimentul că va rămâne şi fără casa şi fără banii pe care i-ar fi putut obţine din vânzarea corectă şi legală a casei, la un preţ corespunzător valorii sale reale, stresul emoţional depăşind cu mult limitele fireşti, ceea ce a determinat inclusiv o degradare a stării de sănătate, începând cu anul 2014.

Aşadar, în cauza există un raport de cauzalitate între faptele ilicite ale inculpaţilor şi prejudiciul moral produs, rezultând, totodată, din modalitatea, insistenţa şi complexitatea faptelor inculpaţilor, că aceştia au acţionat cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, inculpaţii acţionând cu buna-ştiinţă expres în vederea producerii consecinţelor juridice urmărite.

Cu privire la prejudiciul moral, potrivit practicii instanţelor de judecată, s-a arătat că proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul şi raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanţa având rolul să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existenţă a faptei ilicite, de natură să genereze un asemenea prejudiciu, soluţia fiind determinată de caracterul subiectiv intern al prejudiciului moral.

4. Prin motivele de apel formulate în scris, părţile civile WWWWW. şi CCC. au solicitat, în esenţă, admiterea apelului, casarea hotărârii atacate sub aspectul soluţionării laturii civile şi, în rejudecare, admiterea acţiunii civile şi obligarea, în solidar, a inculpaţilor F., G. şi A. la plata despăgubirilor civile solicitate.

În ceea ce priveşte daunele materiale au solicitat despăgubiri echivalente cu diferenţa dintre valoarea apartamentului stabilită prin raportul de evaluare, respectiv 80.400 RON, şi preţul de adjudecare, de 45.000 RON. Au apreciat că stabilirea cuantumului despăgubirilor prin raportare la valoarea apartamentului stabilită prin raportul de evaluare este echitabilă şi echilibrată, considerând că acesta este criteriul obiectiv la care se puteau raporta potenţialii cumpărători de bună-credinţă şi pe care aceştia îl puteau oferi la o licitaţie desfăşurată în condiţii de legalitate.

În ceea ce priveşte daunele morale, au precizat faptul că în urma adjudecării apartamentului la un preţ cu mult sub valoarea de piaţă în cadrul dosarului de executare nr. 281/2012 al BEJ "GG." au suferit traume psihice care cu greu au fost depăşite, iar starea lor de sănătate s-a înrăutăţit.

Mai mult, prin adjudecarea apartamentului la preţul de doar 50.000 RON, au rămas debitori în cadrul dosarului de executare nr. 687/2012 al BEJ "GG." cu suma de 63.956,89 RON, ceea ce le-a afectat grav viaţa din punct de vedere material şi a celor 2 copii minori pe care îi aveau în întreţinere, conducând la o restrângere drastică a posibilităţilor de viaţă familială şi socială.

Au considerat că, în ipoteza în care înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare se materializează infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, aceasta capătă o natură mixtă, dobândind din valenţele infracţiunilor de rezultat, ceea ce naşte dreptul persoanei prejudiciate la recuperarea pagubei suferite ca efect al compromiterii licitaţiei şi al subevaluării bunului adjudecat.

5. Prin motivele de apel formulate în scris, părţile civile IIIIIII. şi LLLLLLL. au solicitat, în esenţă, anularea actului de adjudecare nr. 3756/10.05.2016 emis abuziv şi ilegal de RRRRRR. în dosar x/2012; admiterea cererii de constituire parte civilă; anularea tuturor actelor de executare silită RRRRRR. dosar x/2012; anularea executării silite în dosar x/2012 RRRRRR.; restabilirea situaţiei anterioare executării silite cu consecinţa redobândirii apartamentului proprietate personală şi moştenire situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău.

Au precizat că prin cererea de constituire parte civilă au solicitat despăgubiri astfel:

- 30.000 Euro despăgubiri materiale (diferenţa dintre valoarea reală a imobilului şi preţul de adjudecare, valoarea lucrurilor rămase în imobil la momentul evacuării pe care nu le-au putut lua;

- 300.000 Euro daune morale pentru suferinţa psihică şi fizică provocată prin comiterea infracţiunilor de inculpaţii din dosarul nr. x/2012 al RRRRRR., în solidar, respectiv: A., D., I., H., J., (E.) şi RRRRRR., VVVVVV., PPPPPPPPPPPPPP., PPPPPPPPP., PPPPPPP., ZZZ..

Au arătat astfel, că, în ceea ce priveşte acţiunea civilă, instanţa de fond s-a pronunţat în mod incorect şi incomplet, în condiţiile în care nu a analizat corect toate cererile şi solicitările indicate în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Bacău, cererile constituire parte civilă IIIIIII., LLLLLLL. şi chiar QQQQQQQQQQQQQQ..

Au considerat că instanţa a aplicat o soluţie "blândă" şi foarte "favorabilă" inculpaţilor din dosarul nr. x/2012 al RRRRRR., cu toate că au recunoscut faptele comise şi indicate şi în rechizitoriu cu documente legale.

Inculpaţii A., D., J., H., I., la data de 19.04.2016 au fost în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare al unui imobil, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosarul de executare nr. 616/2012 de către RRRRRR. din Bacău, jud. Bacău, iar aceştia se fac vinovaţi de toate faptele indicate şi mai ales trebuie să răspundă în solidar în ceea ce priveşte daunele morale şi materiale provocate persoanelor civile/vătămate IIIIIII. văduvă în vârstă de 88 de ani şi LLLLLLL. împreună cu domnul QQQQQQQQQQQQQQ. 3 (trei) persoane în vârstă şi bolnave care de 5 (cinci) ani locuiesc în parcuri, pe străzi şi alte locaţii unde li se face oamenilor milă de ei.

Inculpaţii A., D., H., I. şi J., participanţi la licitaţia ilegală şi abuzivă în dosarul nr. x/2012 al RRRRRR. trebuie să răspundă, având în vedere săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, deturnarea licitaţiilor publice şi altor infracţiuni comise.

În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au solicitat desfiinţarea totală a sentinţei primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărâri judecătoreşti prin care, luând în considerare cererea de constituire parte civilă, să se dispună admiterea acţiunii civile şi obligarea în solidar a inculpaţilor A., I., D., H., J., E. şi RRRRRR., PPPPPPPPPPPPPP., VVVVVV., PPPPPPPPP., PPPPPPP., ZZZ., la plata sumelor solicitate.

Acţiunile infracţionale ale inculpaţilor indicaţi le-au provocat importante suferinţe psihice şi mai ales fizice, în strânsă legătură cu caracterul fraudulos al repetatelor acte de executare silită efectuate împotriva lor, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi hotărârea instanţei de judecată, chiar dacă era suspendată executarea silită imobiliară asupra imobilului proprietate personală şi moştenire situat în Mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, s-au emis documente false şi către VVVVVV. în dosarul nr. x/2016 şi ZZZ. în dosarul nr. x/2017, fără să se ţină cont că existau dosare civile pe rolul instanţei de judecată cu termene legale, iar RRRRRR. era parte în dosar.

Existenţa faptei ilicite rezultă din însăşi faptele infracţionale ale celor 5 inculpaţi prin care au fost încălcate normele dreptului obiectiv, fiind cauzate prejudicii dreptului subiectiv şi/sau intereselor legitime aparţinând lor, faptele fiind pe deplin probate prin actul de sesizare legală a instanţei.

Au precizat că inculpaţii, constituindu-se într-un grup infracţional organizat bine structurat, au realizat acte materiale care au determinat în final, împreună cu executorul judecătoresc RRRRRR., vânzarea abuzivă a imobilului proprietate personală şi moştenire situat în Mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, prin încălcarea prevederilor legale în materie de executare silită imobiliară, adjudecarea abuzivă a unei persoane de rea-credinţă PPPPPPP. cu documente false cu fraudarea abuzivă, fiind făcută la un preţ sub valoarea imobilului, iar ulterior s-a culminat cu evacuarea abuzivă din imobil în repetate rânduri, chiar dacă aveau şi acţiuni promovate în instanţă, iar numita PPPPPPP. era parte în dosare şi apartamentul lor proprietate personală şi moştenire situat în Mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, nu era şi nu este liber de sarcini, toate litigiile fiind înregistrate legal la OCPI şi BCPI Bacău.

De asemenea, au apreciat că, în cauză, există un raport de cauzalitate între faptele ilicite ale inculpaţilor şi prejudiciul moral produs şi mai ales material rezultând totodată din modalitatea insistentă şi mai ales complexitatea faptelor inculpaţilor care au acţionat cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, inculpaţii acţionând cu bună ştiinţă şi mai ales expres în vederea producerii consecinţelor juridice, urmărind prejudicierea părţilor civile IIIIIII. şi LLLLLLL..

6. Prin motivele de apel formulate în scris, părţile civile EEEEEEE. şi DDDDDDD. au solicitat, în esenţă, în principal, admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare de către prima instanţă, întrucât sentinţa penală atacată nu este motivată, iar în subsidiar, reţinerea cauzei spre rejudecare cu desfiinţarea în parte a sentinţei penale nr. 91/04.09.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Bacău şi, în consecinţă, restabilirea situaţiei anterioare declanşării procedurii de executare în cadrul dosarului de executare nr. 27/2011 aflat pe rolul executorului judecătoresc EEEEE. şi anularea tuturor actelor de executare efectuate cu încălcarea dispoziţiilor legale în cadrul dosarului de executare precizat, precum şi restituirea în natură a imobilului, apartament situat în Bacău, str. x, Bl. ll, ap.l jud. Bacău.

Au susţinut că instanţa de fond a reţinut greşit pretentiile-obiect al acţiunii civile, înlăturând fără o motivare concretă, pretenţiile civile constând în daune morale în valoare de 145.000 euro provocate acestora, ca urmare a faptelor penale săvârşite de către inculpaţii D., G., F., E..

Cu privire la temeinicia pretenţiilor privind plata daunelor morale în suma de 145 000 Euro, părţile civile EEEEEEE. şi DDDDDDD. a argumentat în sensul că:

- infracţiunile reţinute în sarcina celor 4 inculpaţi au avut o răsfrângere directa asupra acestora, pe o lungă perioadă de timp, cuprinsă între data de 19.07.2013- data la care au debutat actele materiale infracţionale reţinute în sarcina inculpaţilor, prin actul de sesizare şi pana în prezent, având în vedere "încercările disperate de a obţine în justiţie anularea actelor de executare efectuate împotriva acestora;

- acţiunile infracţionale ale celor 4 inculpaţi le-au provocat importante suferinţe psihice, în strânsă legătură cu caracterul fraudulos al repetatelor acte de executare silită efectuate împotriva acestora, cu încălcarea dispoziţiilor legale, scopul principal al inculpaţilor fiind acela de a-i determina să părăsească locuinţa;

- acţiunile infracţionale ale celor 4 inculpaţi au fost susţinute de permanente acte de hărţuire şi intimidare a celor două părţi civile, fie prin încercări de intimidare cu acte de evacuare efectuate în baza actelor ilegale de executare silită din dosarele de executare RRRRRR. în dosarul nr. x/29.07.2013, având poprire pentru suma de 2,382.74 RON şi exercitarea unor activităţi cu caracter de forţă publică;

- întreaga activitate infracţională a inculpaţilor a determinat o înrăutăţire a sănătăţii acestora, urmare a stresului continuu la care au fost supuşi de către inculpaţi începând cu anul 2013 şi până în prezent.

În concluzie, au solicitat admiterea acţiunii civile şi obligarea în solidar a inculpaţilor D., G., E. şi F. la plata sumei de 145 000 Euro reprezentând daune morale provocate ca urmare a faptelor penale săvârşite de către inculpaţi în cadrul dosarelor de executare nr. . 27/2011 pe rolul EEEEE. din oraşul Buhusi, jud. Bacău, în care părţile civile au avut calitatea de debitori.

Înalta Curte constată că părţile civile IIIIII., UU., VV., FFFFFFF. şi GGGGGGG. nu au depus motive de apel în susţinerea căii de atac formulate.

II. D Sinteza motivelor de apel formulate de terţii subdobânditori

Prin motivele de apel formulate în scris, terţii subdobânditori JJJJJJJJJJJJJJ. şi KKKKKKKKKKKKKK. au solicitat, în esenţă, admiterea apelului formulat împotriva sentinţei penale nr. 91 pronunţată de Curtea de Apel Bacău pentru motivele de nelegalitate şi netemeinicie.

Au susţinut că, în calitate de terţi dobânditori, au solicitat a se dispune măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile proprietatea inculpatului R. indicând şi bunurile acestuia, însă instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la actele subsecvente procesului-verbal de licitaţie şi a actului de adjudecare în baza căruia adjudecatarul le-a vândut lor, terti de bună-credinţă, apartamentul situat în Bacău, str. x bI.33,sc. A, ap.l8, jud. Bacău,preţul achitat fiind de 120.000 RON, dovedit cu înscrisurile şi declaraţiile existe la dosar.

Cu privire la procesele-verbale de licitaţie şi actele de adjudecare, instanţa de fond a dispus desfiinţarea ca fiind false a înscrisurilor privind pe inculpatul R. referitor la persoanele vătămate OOO., IIIIII. şi JJJJJJ., adjudecatar R., însă nu s-a pronunţat cu privire la repunerea părţilor în situaţia anterioară şi nici cu privire la actul subsecvent care îi priveşte în calitate de cumpărători de la adjudecatarul R., şi nici nu a lăsat nesoluţionată situaţia actelor subsecvente, fiind totodată, dispusă ridicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile proprietatea inculpaţilor care au prejudiciat terţii cumpărători de bună-credinţă în recuperarea prejudiciului.

III. Cercetarea judecătorească în calea de atac a apelului

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 29 septembrie 2023, fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 2, cu prim termen de judecată la data 31 octombrie 2023, când s-au încuviinţat cererile de amânare a cauzei formulate de apelanţii-inculpaţi X., V. şi Q.; s-a pus în vedere apelanţilor să depună motivele de apel şi cererile în probaţiune cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată acordat în cauză.

Prin încheierea din 12 decembrie 2023 s-a încuviinţat cererea de amânare a cauzei formulată de apelantul-inculpat M. şi s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de inculpaţi, pe latură civilă, a numiţilor ZZZZ., WWWWWWW., NNNNN., DDDDD., GGG., FFFF. şi SSSSS., precum şi ataşarea dosarului nr. x/2017 al Curţii de Apel Bacău.

Totodată, cauza a fost amânată la data de 16 ianuarie 2024, stabilându-se şi calendarul termenelor de judecată acordate în cauză pentru datele de: 30 ianuarie 2024, 13 februarie 2024, 27 februarie 2024,12 martie 2024, 26 martie 2024, 09 aprilie 2024 şi 23 aprilie 2024.

Prin încheierea din 16 ianuarie 2024, s-au încuviinţat cererile de amânare a cauzei formulate de intimaţii-inculpaţi NNNNN. şi FFFF. pentru angajarea unui apărător ales; s-a dispus emiterea unei adrese către Baroul Bucureşti pentru desemnarea unui apărător din oficiu pentru apelanta-parte civilă IIIIIII. prin mandatar LLLLLLL. şi s-a pus în vedere apelanţilor să refacă cererile în probaţiune, cu respectarea dispoziţiilor art. 374 alin. (6) C. proc. pen., în sensul indicării faptelor şi împrejurărilor care urmează a fi dovedite, iar în privinţa martorilor identitatea şi adresa la care să fie citaţi şi să fie înaintate la dosarul cauzei cu cel puţin 5 zile înainte termenului de judecată.

Prin încheierea din 30 ianuarie 2024 a constatat lipsa de apărare a intimatului-inculpat DDDDD. şi a pus în vedere apărătorului desemnat din oficiu al intimatului-inculpat DDDDD. să se prezinte la următorul termen de judecată pentru a asigura asistenţa juridică obligatorie a inculpatului, sub sacţiunea amenzii; s-a respins cererea reprezentantului Ministerului Public de a nu fi acordat termen în data de 13 februarie 2024, precum şi cererea formulată de către intimata-parte civilă YY. privind desemnarea unui apărător din oficiu.

Prin încheierea din 13 februarie 2024 s-au admis, în parte, cererile în probaţiune formulate de Reprezentantul Ministerului Public şi de apelanţii intimaţi inculpaţi A., Q., D., I., H., R. F., J. şi L. şi apelantele părţi civile IIIIIII. prin mandatar LLLLLLL. şi LLLLLLL. personal.

A fost încuviinţată proba testimonială solicitată de Reprezentantul Ministerului Public şi de apelanţii intimaţi inculpaţi D., A., Q. şi H. privind audierea martorilor XXXXXXX., RRRRRRR. şi HH., precum şi proba cu înscrisuri privind situaţia de fapt şi în circumstanţiere solicitată de inculpaţii A., R., F. şi J. şi de apelantele părţi civile IIIIIII. prin mandatar LLLLLLL. şi LLLLLLL. personal.

Prin aceeaşi încheiere, s-a respins proba testimonială solicitată de apelanţii intimaţi inculpaţi Q., D., H., R., F., J. şi L. şi a apelantelor părţi civile IIIIIII. prin mandatar LLLLLLL. şi LLLLLLL. personal privind audierea martorilor GG., RRRRRRRRRRRRRR., SSSSSSSSSSSSSS., TTTTTTTTTTTTTT. şi QQQQQQQQQQQQQQ., precum şi solicitarea inculpaţilor A., J. şi L., de reaudiere a persoanelor vătămate B. şi C..

Totodată, s-a respins solicitarea formulată de inculpatul A. privind emiterea unui adrese către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, pentru a se comunica un istoric de Carte Funciară privind imobilul adjudecat de martora HH.., precum şi cererea formulată de inculpatul Q. privind emiterea unor adrese către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism privind comunicarea soluţiilor dispuse în dosarul disjuns privindu-i pe XXXXXXX. şi AAA..

Prin aceeaşi încheiere, s-a respins proba cu expertiza tehnică imobiliară solicitată de apelantele părţi civile IIIIIII. prin mandatar LLLLLLL. şi LLLLLLL. personal.

Prin încheierea din 27 februarie 2024, s-a respins cererea formulată de apelantul inculpat A. privind revenirea cu adresă la procurorul care a instrumentat dosarul de urmărire penală nr. 255D/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - ST Bacău.

Totodată, s-au admis, în parte, cererile formulate de apelanţii inculpaţi R., F. şi a dispus emiterea unor adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău; Serviciu Român de Informaţii - Direcţia Regională de Informaţii Moldova Sud şi Serviciul Român de Informaţii - Direcţia Centrală Bucureşti.

De asemenea, s-au emis mandate de aducere pe numele martorilor XXXXXXX., HH. şi RRRRRRR., cu executare efectivă de către organele de poliţie.

Prin încheierea din 26 martie 2024, s-a încuviinţat cererea apelantului-inculpat D. şi a dispus emiterea unei adrese către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Serviciul Teritorial Bacău pentru a se comunica dacă în dosarul nr. x/2016 au fost formulate denunţuri de către inculpatul D., urmând ca, în caz afirmativ, în răspunsul ce va fi înaintat, unitatea de parchet să se raporteze la considerentele şi dispozitivul Deciziei nr. 79 din 18.11.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Totodată, s-a pus în vedere Ministerului Public să depună, în scris, cererea de schimbare de încadrare juridică, cu referire la legea penală mai favorabilă precum şi părţilor ca, în ipoteza în care mai sunt eventuale cereri de schimbare de încadrare juridică, să fie depuse în scris, până la următorul termen de judecată şi apelanţilor-inculpaţi să-şi exprime poziţia, în scris, cu privire la audierea lor de către instanţa de judecată.

A fost prorogată punerea în discuţie a cererii de schimbare de încadrare juridică formulată de apelantul-parte civilă EEEEEEE. pentru termenul de judecată următor.

La acelaşi termen de judecată a fost audiat martorul RRRRRRR..

Prin încheierea din 09 aprilie 2024, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică a formei de participaţie reţinute în sarcina inculpaţilor R., F., J. şi L. din autorat prevăzută de art. 46 C. pen., în complicitate prevăzută de art. 48 C. pen., în raport de comiterea infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen.

S-a respins cererea formulată de inculpatul D. privind schimbarea încadrării juridice din forma de participaţie a autoratului prevăzută de art. 46 C. pen., în complicitate prevăzută de art. 48 C. pen., cu privire la comiterea infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) C. pen., precum şi cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de apelantul parte civilă EEEEEEE. cu privire la inculpaţii F., G. şi E..

A fost încuviinţată cererea apelantului-inculpat J. privind emiterea unei adrese către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Serviciul Teritorial Bacău şi s-a dispus revenirea cu mandate de aducere cu însoţitor pe numele martorilor XXXXXXX. şi HH., cu executare efectivă de către organele de jandarmerie.

Prin încheierea din 23 aprilie 2024, în baza art. 475 C. proc. pen. a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie– Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în vederea pronunţării unei hotărârii prin care să dea rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept: "Dacă, în cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din C. pen., elementul material constând în modalitatea normativă a " îndepărtării " se realizează şi atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică, chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracţiunii?".

În baza art. 476 alin. (2) C. proc. pen., a fost suspendată cauza până la soluţionarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.

Prin încheierea din 08 octombrie 2024 s-a încuviinţat cererea de amânare a cauzei formulată de apelantul-inculpat A. şi s-au respins cererile formulate de apelantele-părţi civile EEEEEEE. şi DDDDDDD. privind desemnarea unor apărători din oficiu.

Prin încheierea din 22 octombrie 2024 s-a amendat apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul-inculpat H., avocat UUUUUUUUUUUUUU., cu amenda judiciară în cuantum de 2500 RON şi s-a dispus desemnarea unui nou apărător din oficiu pentru apelantul-inculpat H..

S-a încuviinţat cererea de amânare a cauzei formulată de apărătorul ales al apelanţilor-inculpaţi Q. şi Q., avocat VVVVVVVVVVVVVV..

S-au respins cererile formulate de către apărătorul ales al apelantei-părţi civile KKK. şi de apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat Q. de acordare a unui termen de judecată de 4 săptămâni şi s-a pus în vedere apărătorilor aleşi, precum şi celor desemnaţi din oficiu să se prezinte la noul termen acordat şi să asigure asistenţa juridică, iar în caz de imposibilitate, să îşi asigure substituirea, atrăgându-le atenţia asupra dispoziţiilor art. 283 alin. (3) din C. proc. pen.

Prin încheierea din 05 noiembrie 2024 s-a respins cererea formulată de apelantul-inculpat A. de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de şantaj în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice.

De asemenea, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de apelantul-inculpat A. privind sesizarea C.J.U.E. şi s-a luat act de faptul că acesta, prin apărător ales, a declarat că formulează cale de atac împotriva dispoziţiei de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a C.J.U.E.

Totodată, s-a stabilit termen pentru deliberare, redactarea şi pronunţarea hotărârii la data de 19 noiembrie 2024.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2024 a fost amânată deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii la data de 02 decembrie 2024.

Examinând apelurile de faţă, prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor art. 417 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Sub un prim aspect, Înalta Curte reţine că obiectul prezentei cauze îl constituie apelurile declarate de:

1. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT- Serviciul Teritorial Bacău,

2. inculpaţii

- M.,

- A.,

- GGG.,

- Q.,

- D.,

- I.,

- V.,

- H.,

- R.,

- CC.,

- E.,

- F.,

- X.,

- K.,

- J.,

- DD.

- şi L.,

3. părţile civile:

- KKK.,

- ANAF-DGRFP Iaşi- AJFP Bacău,

- LLLL.,

- WWWWW.,

- IIIIII.,

- IIIIIII. prin mandatar LLLLLLL.,

- UU.,

- VV.,

- CCC.,

- EEEEEEE.,

- DDDDDDD.,

- LLLLLLL.,

- FFFFFFF.,

- GGGGGGG.,

4. terţii subdobânditori JJJJJJJJJJJJJJ. şi KKKKKKKKKKKKKK. împotriva sentinţei penale nr. 91 din data de 04 septembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău – secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2018.

Este de menţionat faptul că sentinţa penală obiect al prezentei judecăţi în apel a fost pronunţată în dosarul nr. x/2018 ca urmare a disjungerii judecării cauzei privindu-i pe inculpaţii de mai sus, cât şi în totalitate relativ la soluţionarea laturii civile a cauzei, privindu-i pe toţi inculpaţii trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. x/2015 din data de 31.05.2017 al Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bacău, fiind, aşadar, aplicabile dispoziţiile art. 256, art. 397 alin. (2), (3) şi art. 404 alin. (4) lit. c) şi g) C. proc. pen., inclusiv şi la menţinerea măsurii sechestrului asigurator, mai puţin cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală şi la infracţiunea de fals în declaraţii, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul DDDDD., care a fost soluţionată prin sentinţa penală nr. 4/14.01.2019 a Curţii de Apel Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 345/A/05.11.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, în raport de împrejurarea că faţă de inculpaţii GGG., ZZZZ., WWWWWWW., NNNNN., SSSSS., DDDDD., RRRRRRR. şi FFFF. s-a dispus o soluţie definitivă pe latură penală prin sentinţa penală nr. 4/2019 din 14 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bacău – secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2017, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 345/A din 05 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa de control judiciar a dispus introducerea în cauză, în calitate de inculpaţi, doar pe latură civilă, a numiţilor ZZZZ., WWWWWWW., NNNNN., DDDDD., GGG., FFFF. şi SSSSS. din dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Bacău.

Dată fiind complexitatea cauzei, prezenta decizie va fi structurată în funcţie de criticile – şi analiza acestora – ce au fost aduse, după cum urmează:

A. Critici vizând nemotivarea sentinţei penale apelate;

B. Critici vizând soluţionarea laturii penale a cauzei;

C. Critici vizând soluţionarea laturii civile a cauzei.

A. Critici vizând nemotivarea sentinţei penale apelate

Inculpaţii R., F., CC., E., J., L., D. şi Q. şi părţile civile EEEEEEE. şi DDDDDDD. au criticat sentinţa apelată pe care au apreciat-o ca fiind nemotivată, solicitând, în baza art. 6 par. 1 şi 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a art. 2 par. 1 din Protocolul 7 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului coroborat cu art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău şi rejudecarea de către prima instanţă.

În ceea ce priveşte aceste critici prin care s-a susţinut că hotărârea apelată nu este motivată, Înalta Curte o va respinge ca neîntemeiată.

Astfel, trimiterea cauzei spre rejudecare, ca soluţie pronunţată de instanţa de apel, poate fi dispusă în cazurile prevăzute art. 421 pct. (2) lit. b) din C. proc. pen., respectiv "pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanţă a avut loc în lipsa unei părţi nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate, invocată de acea parte. Rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată se dispune şi atunci când instanţa nu s-a pronunţat asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau asupra acţiunii civile ori când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepţia cazului de necompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă".

În raport de aceste dispoziţii exprese, motivul invocat de inculpaţi, respectiv lipsa de motivare a hotărârii, este posibil a fi examinat doar din perspectiva incidenţei unui caz de nulitate absolută dintre cele limitativ prevăzute de art. 281 alin. (1) din C. proc. pen.

Însă, din examinarea dispoziţiilor art. 281 alin. (1) din C. proc. pen., se constată că nemotivarea hotărârii nu se regăseşte printre cazurile de nulitate absolută reglementate de prevederile precitate.

În schimb, lipsa de motivare a hotărârii primei instanţei din perspectiva susţinerilor inculpaţilor care au adus această critică sentinţei Curţii de Apel Bacău – respectiv analiza apărărilor, a probelor administrate, a cererilor de achitare sau a motivelor pe care se întemeiază soluţia de condamnare – ar putea conduce la existenţa unui caz de nulitate relativă în condiţiile prevăzute de art. 282 din C. proc. pen.. Astfel, prin acest din urmă articol s-a reglementat că "Încălcarea oricăror dispoziţii legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus o vătămare drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului".

Or, din perspectiva dispoziţiilor art. 421 pct. (2) lit. b) din C. proc. pen., chiar dacă instanţa de apel ar constata incidenţa cazului de nulitate relativă, respectiv nemotivarea hotărârii, tot nu ar putea dispune trimiterea cauzei spre rejudecare, ci, cel mult, ar face aplicarea art. 421 pct. (2) lit. a) din C. proc. pen., respectiv ar dispune desfiinţarea sentinţei şi pronunţarea unei noi hotărâri în ale cărei considerente să fie complinite lipsurile şi/sau deficienţele constatate în hotărârea instanţei de fond.

Dând eficienţă însă dispoziţiilor art. 421 pct. (2) lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte ar lipsi de efect dreptul la un proces echitabil, răpindu-i inculpatului un grad de jurisdicţie.

Prin urmare, raportat la prevederile naţionale anterior menţionate, la propria jurisprudenţă, dar şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Înalta Curte reţine că o soluţie de desfiinţare în totalitate a hotărârii apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare ar putea fi pronunţată, în mod excepţional, în baza art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil.

Revenind la fondul criticilor inculpaţilor care au susţinut că sentinţa apelată este nemotivată, Înalta Curte are în vedere premisa conform căreia obligaţia de motivare a hotărârii reprezintă unul dintre aspectele esenţiale ale dreptului la un proces echitabil, constând în dreptul oricărei părţi în cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanţei observaţiile, argumentele şi mijloacele sale de probă, corelativ cu obligaţia instanţei ca aceste observaţii şi argumente să fie examinate în mod efectiv. Practic, acest drept nu poate fi considerat ca fiind efectiv decât dacă aceste observaţii sunt cu adevărat ascultate, adică examinate propriu-zis de către instanţa sesizată (Cauza Aritco contra Italiei).

Cu alte cuvinte, art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului impune instanţei obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa (Cauza Perez contra Franţei şi Hotărârea Van der Hurk împotriva Olandei).

Aceste obligaţii ale instanţei sunt reluate în mod corespunzător şi în legislaţia naţională, respectiv în dispoziţiile art. 401 raportat la art. 402, art. 403 şi art. 404 din C. proc. pen., în care se precizează conţinutul unei hotărâri judecătoreşti (circumstanţele de săvârşire a faptei, motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate, şi motivarea soluţiei cu privire la latura civilă a cauzei, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză; arătarea temeiurilor de drept care justifică soluţiile date în cauză, etc.)

Examinând sentinţa penală apelată prin prisma aspectelor teoretice de mai sus, Înalta Curte reţine că aceasta este motivată în mod corespunzător, îndeplinind exigenţele cerute de lege, iar instanţa de fond, contrar susţinerilor inculpaţilor, a realizat o analiză a situaţiei de fapt şi a materialului probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în etapa cercetării judecătoreşti, cu o singură excepţie ce vizează soluţionarea laturii civile în ceea ce o priveşte pe partea civilă LLLL., astfel cum se va dezvolta infra.

Argumentele apărării nu susţin concluzia lipsei de motivare, câtă vreme hotărârea judecătorească cuprinde elementele obligatorii menţionate la art. 401 din C. proc. pen.

Mai mult, în raport de conţinutul hotărârii atacate, se constată că lipsa unei examinări amănunţite a apărărilor şi concluziilor inculpaţilor nu echivalează cu lipsa de motivare a hotărârii, în expunerea acesteia fiind descrisă detaliat situaţia de fapt, prin trimitere la mijloacele de probă pe baza cărora instanţa de fond şi-a întemeiat soluţiile pronunţate în cauză şi, acolo unde nu s-a împlinit termenul prescripţiei răspunderii penale, a stabilit vinovăţia inculpaţilor faţă de care au fost pronunţate condamnări pentru comiterea infracţiunilor de şantaj.

Împrejurarea că situaţia de fapt reţinută corespunde, în mare măsură, reţinerilor factuale din rechizitoriu, nu echivalează cu nemotivarea hotărârii pronunţate, instanţa nefiind obligată să reformuleze starea de fapt, atunci când aceasta fost descrisă corespunzător în actul de sesizare, iar probatoriul administrat în cauză o confirmă.

Or, reţinerile factuale ale primei instanţe sunt rezultatul propriei analize a probatoriului administrat în cauză, împrejurarea că raţionamentul logico-juridic expus în hotărârea atacată şi concluziile acestuia sunt similare celor prezentate în rechizitoriu neconstituind, în sine, un argument al presupusei inexistenţe a unei evaluări critice a cauzei din partea judecătorului primei instanţe şi, prin urmare, nici temei pentru desfiinţarea hotărârii, de vreme ce instanţa a analizat, în mod real şi efectiv, toate chestiunile esenţiale circumscrise obiectului judecăţii.

Nu se poate reţine teza că instanţa de fond ar fi omis să analizeze fiecare din apărările/concluziile invocate de inculpaţii care au susţinut prin motivele de apel nemotivarea sentinţei atacate, câtă vreme instanţa nu este oprită de lege să răspundă grupat argumentelor invocate, nefiind obligată să ofere un răspuns specific oricărui argument invocat – date fiind complexitatea prezentei cauze, activitatea infracţională deosebit de laborioasă şi numărul mare de acte de natură penală obiect al judecăţii, numărul mare al inculpaţilor (34, incluzându-i şi pe cei din dosarul disjuns şi care au fost vizaţi doar în latura civilă a cauzei), numărul mare al persoanelor vătămate (unele constituindu-se părţi civile), natura infracţiunilor reţinute în cauză – cerinţa esenţială fiind ca instanţa să fi examinat în mod real apărările părţilor, condiţie pe care Înalta Curte o reţine îndeplinită în prezenta cauză.

În plus, instanţa fondului a realizat şi o examinare a materialului probator administrat în cauză, analiză care, chiar dacă nu este una exhaustivă sau mulţumitoare pentru aceştia, este suficientă pentru a înţelege raţionamentul pentru care judecătorul fondului a înlăturat apărările acestora şi a pronunţat soluţiile din cauză.

Din acest punct de vedere, contrar susţinerilor apărării, se constată că prima instanţă a prezentat situaţia de fapt pe care a avut-o în vedere la pronunţarea soluţiilor dispuse, a descris activitatea infracţională a acestora şi mecanismul infracţional pe care l-au pus la punct inculpaţii în deturnarea licitaţiilor/şantajarea celor două persoane vătămate şi a analizat probele din care a rezultat înţelegerea inculpaţilor în fraudarea licitaţiilor.

De asemenea, Înalta Curte constată că, pe aspectele de drept ce au necesitat abordări juridice care au vizat încadrările juridice ale faptelor imputate inculpaţilor, instanţa de fond le-a analizat şi prezentat într-un mod detaliat, le-a argumentat de o manieră menită să confere claritate acuzaţiilor aduse nu numai inculpaţilor care au formulat aceste cereri, ci tuturor inculpaţilor implicaţi în angrenajul infracţional reţinut în cauză.

B. LATURA PENALĂ

Dat fiind faptul că în prezenta cauză s-a solicitat – iar instanţa de control judiciar a încuviinţat – sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, înainte de a analiza criticile formulate de apelanţii-inculpaţi relativ la această infracţiune, se va proceda la un examen teoretic al infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, urmând a fi avute în vedere şi considerentele Deciziei nr. 45/16 septembrie 2024 dată în dosarul nr. x/2024 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Astfel, infracţiunea de deturnarea licitaţilor publice are ca obiect juridic protejarea relaţiilor sociale care se stabilesc cu ocazia desfăşurării licitaţilor publice, respectiv acelea de a căror bună desfăşurare depinde asigurarea caracterului competitiv al acestei proceduri, incriminarea fiind una de pericol şi protejând doar în mod indirect patrimoniul.

Subiectul activ al acestei infracţiuni, în prima sa modalitate normativă, nu este calificat, orice persoană fizică sau juridică putând comite această infracţiune prin acţiunea de îndepărtare, prin constrângere sau corupere, a unui participant la o licitaţie publică.

În a doua modalitate normativă subiecţii activi nemijlociţi trebuie să fie calificaţi şi circumscrişi calităţii de participanţi la o licitaţie publică.

Subiectul pasiv al acestei infracţiuni este persoana fizică sau juridică în beneficiul căreia se organizează licitaţia publică.

Situaţia premisă. Această infracţiune este condiţionată de preexistenţa unor proceduri privind o licitaţie publică, în oricare dintre fazele sale, de la anunţarea licitaţiei, până la actul final al adjudecării.

Latura obiectivă cuprinde elementul material, cerinţe esenţiale, urmarea imediată şi legătura de cauzalitate.

Elementul material. Infracţiunea este una cu conţinut alternativ, săvârşirea de acte materiale corespunzătoare ambelor modalităţi normative va realiza o singură astfel de infracţiune.

Elementul material constă, în mod alternativ,

- fie în îndepărtarea, prin constrângere sau corupere, a unui participant de la licitaţia publică,

- fie prin înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare.

Îndepărtarea participantului de la licitaţia publică poate consta în ţinerea la distanţă, îndepărtarea, împiedicarea, retragerea de la licitaţia publică sau abandonarea ei, ca urmare a constrângerii sau coruperii acestuia.

Cerinţe esenţiale. Pentru realizarea elementului material în prima sa modalitate normativă alternativă, este necesar mai întâi ca acţiunea de îndepărtare să se comită după ce persoana fizică sau juridică – faţă de care se exercită acţiunea de îndepărtare – a dobândit calitatea de participant la o licitaţie publică.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reţinut în considerentele Deciziei nr. 45/2024 următoarele:

"149. Prin îndepărtare se înţelege ţinerea la distanţă, înlăturarea, împiedicarea, retragerea de la o licitaţie publică sau abandonarea ei ca urmare a constrângerii sau coruperii.

150. A îndepărta un participant de la o licitaţie publică prin corupere înseamnă a oferi sau promite bani sau alte bunuri ori foloase într-un astfel de scop. Noţiunea de corupere are acelaşi sens ca în cazul infracţiunilor de corupţie activă (dare de mită, trafic de influenţă).

151. Legiuitorul a făcut referire explicită în dispoziţiile art. 246 din C. pen. la îndepărtarea, şi nu autoîndepărtarea sau retragerea, aceste acţiuni neintrând în sfera elementului material al infracţiunii.

152. Dacă nu ar fi dorit să se refere exclusiv la îndepărtare ca urmare a conduitei de corupere, legiuitorul ar fi folosit şi termenul de autoîndepărtare sau retragere, ceea ce presupune ca cel îndepărtat să aibă iniţiativa propriei îndepărtări.

153. Iniţiativa coruperii în scopul îndepărtării de la licitaţie publică nu trebuie să aparţină celui care se îndepărtează, ci ea trebuie să fie iniţiativa celui care doreşte să îndepărteze un participant la licitaţia publică prin corupere, neputând să fie identitate între cel care pretinde o sumă de bani sau alt folos şi cel care se îndepărtează, această condiţie, ca actul de corupere să provină de la o persoană diferită de cea coruptă, fiind necesară în vederea atingerii finalităţii normative.

154. Dacă persoana care urmează să fie coruptă propune altei persoane să îi ofere bani sau alte foloase în vederea retragerii de la licitaţie (ce echivalează cu o pretindere), nu este realizată tipicitatea infracţiunii de deturnare a licitaţilor publice, fiind o extindere contrară voinţei legiuitorului şi principiului legalităţii. Se poate vorbi de participaţie sub forma instigării la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 246 din C. pen., însă niciodată sub forma autoratului sau coautoratului".

În ceea ce priveşte cea de-a doua modalitate normativă alternativă, pentru ca înţelegerea dintre participanţii la o licitaţie publică – a doua modalitate normativă – să atragă aplicarea art. 246 C. pen., este necesar ca aceasta să intervină cu prilejul participării unei persoane fizice sau juridice la o licitaţie publică.

Urmarea imediată a săvârşirii infracţiunii de deturnare a licitaţilor publice, prevăzută de art. 246 C. pen., constă în starea de pericol pentru valorile sociale protejate prin această normă de încriminare.

Practic, prin comiterea acţiunii încriminate alternativ de acest text se aduce atingere liberei concurenţe în licitaţiile publice.

Legătura de cauzalitate între acţiunea încriminată şi urmarea imediată în cazul acestei infracţiuni de pericol trebuie să existe şi rezultă din materialitatea faptei comise.

Latura subiectivă cuprinde elementul subiectiv şi cerinţe esenţiale.

În prima modalitate normativă, acţiunea de îndepărtare a unui participant de la o licitaţie publică se poate realiza cu intenţie directă sau indirectă.

În cea de a doua modalitate, înţelegerea dintre participanţi nu se poate realiza decât cu intenţie directă, calificată prin scop (deturnarea preţului de adjudecare).

I. A.

1. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul A. a invocat un prim motiv de apel ce vizează nelegalitatea hotărârii apelate din perspectiva faptului că nu s-a dispus o soluţie de achitare pentru acuzaţia de constituire a unui grup infracţional, care se impunea independent de solicitarea continuării sau nu a procesului penal în situaţia împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.

Simpla manifestare de voinţă, în sensul necontinuării procesului penal, nu este de natură să creeze un tratament diferenţiat pentru acesta, în condiţiile în care fapta a fost cercetată (nu s-a luat act de solicitarea de încetare la momentul la care aceasta a fost formulată şi, implicit, cercetarea judecătorească a continuat) iar, pe de altă parte, a fost analizată pe fond, iar aceasta nu există.

Astfel, apelantul-inculpat a susţinut că este cât se poate de evident că procesul penal a continuat (momentul depunerii cererii de încetare a procesului penal) şi, că în mod real, a avut loc o investigaţie din partea judecătorului fondului, finalizată cu o concluzie certă, astfel încât simpla împrejurare că nu a manifestat în mod formal dorinţa de continuare a procesului penal (care oricum era caracterizat de principiul disponibilităţii) nu poate reprezenta un argument suficient pentru a justifica o deosebire de tratament între persoane aflate în aceeaşi ipostază juridică.

2. Un al doilea motiv de apel invocat de către inculpat a fost cel privind greşita încadrare juridică a celor două acte materiale referitoare la persoanele vătămate B. şi C. în infracţiunea de şantaj, acesta apreciind că prima instanţă ar fi trebuit să admită cererea de schimbare a încadrării juridice în infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice.

Sub acest aspect, inculpatul a făcut referire la infracţiunea de şantaj în sensul în care este necesar ca actul material să se fi realizat prin constrângere.

Astfel, în ce priveşte fapta ce are ca persoană vătămată pe C., inculpatul a susţinut că aceasta, cu ocazia audierii în faţa instanţei, a arătat că nu are niciun fel de pretenţie şi că nu i-a fost frică ori teamă, iar eventuala temere viza pierderea şansei de a achiziţiona imobilul la un preţ "avantajos".

Aceste fapte trebuie privite în contextul în care interesul organizării unei licitaţii este acela de a fi obţinut o sumă cât mai mare pentru ca creditorul urmăritor să îşi poată îndestula creanţa.

Orice faptă de denaturare a preţului (reducere) se încadrează în conceptul de deturnare a licitaţiei.

În realitate, fapta săvârşită corespunde tiparului acestei infracţiuni de deturnare a licitaţiei, neavând relevanţă din partea cui a venit propunerea, pentru că acesta (iniţiatorul) nu a făcut nimic altceva decât să-i "corupă" pe ceilalţi participanţi să se retragă de la licitaţie pentru a obţine la un preţ cât mai bun, respectiv pentru a obţine el fraudarea creditorului.

3. Al treilea motiv de apel a vizat neîntrunirea condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii de şantaj.

Prin criticile formulate, inculpatul a solicitat a se observa lipsa oricărei acţiuni de constrângere (şi psihologică) care să caracterizeze fapta de care este acuzat drept şantaj. În opinia acestuia, fapta se încadrează în tiparul infracţiunii de deturnare a licitaţiei, iar împrejurarea că persoanei vătămate "i-a fost teamă" că va pierde şansa de a dobândi prin fraudă bunul (adică la un preţ mai mic, în dauna creditorului) nu poate fi asimilată noţiunii de constrângere.

În ceea ce priveşte fapta ce o vizează pe persoana vătămată pe B., inculpatul a arătat că această persoană, în realitate, urmărea săvârşirea unei infracţiuni, mai exact, urmărea ca imobilul scos la licitaţie să fie adjudecat –contra legem– de către nepoata acestuia şi, prin urmare, să deturneze licitaţia.

Astfel, atât probatoriul existent la dosarul cauzei, cât şi prin modul în care este formulata acuzaţia, exclude existenţa unor acte tipice de constrângere, mai exact, de constrângere fizică sau psihologică, iar pierderea şansei de a obţine un folos ilicit nu poate fi subsumată noţiunii de pagubă ori aceleia că "va suporta un rău, care va provoca o pagubă", astfel încât, în lipsa unor acte de constrângere, cât şi a celorlalte condiţii impuse de către legiuitor, nu poate fi reţinută infracţiunea de şantaj şi faptele materiale se subsumează noţiunii de deturnare a licitaţiei publice.

Totodată, inculpatul a invocat netemeinicia soluţiei de condamnare pentru aceste două infracţiuni de şantaj raportat la inexistenta unor probe certe din care să rezulte vreun act material de constrângere a persoanelor vătămate, singurele mijloace de probă invocate fiind declaraţiile persoanelor vătămate, dintre care B. este şi denunţător în cauza, iar C. a precizat foarte clar că nu a fost constrâns (speriat ori timorat de către inculpat).

Invocând principiul in dubio pro reo, inculpatul a susţinut că instanţa nu-şi poate întemeia hotărârile pe care le pronunţă pe presupuneri şi probabilităţi, ci numai pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte fapta supusă judecăţii, astfel cum în mod constant a reţinut şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Pe cale de consecinţă, constatând că principiul în dubio pro reo îi profită inculpatului, a cărui prezumţie de nevinovăţie nu a fost răsturnată prin mijloacele de probă administrate în cauză, inculpatul a apreciat că se impune achitarea acestuia pentru fapta reţinută în sarcina sa de către organele de urmărire penală, în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

În cauza de faţă, elementul de fapt crucial pentru stabilirea existenţei faptei îl reprezintă acţiunea inculpatului A. de a fi desfăşurat o acţiune concretă (comisivă) care să poată fi încadrată în noţiunea de constrângere, element material al infracţiunii de şantaj.

Astfel, susţinerea parchetului, contestată de către apărare, privitoare la ameninţarea celor două persoane vătămate, nu este susţinută de nici un mijloc de probă în afară de declaraţiile (iniţiale) ale persoanelor vătămate, chiar dacă în actuala reglementare a C. proc. pen. declaraţiile persoanelor vătămate nu mai au o valoare condiţionată, nu înseamnă că instanţa de judecată îşi poate întemeia adoptarea unei soluţii de condamnare exclusiv pe declaraţiile persoanei vătămate, fiind de notorietate că, în general, acestea sunt subiective, cu atât mai mult cu cât numitul B. este şi denunţător în cauza de faţă.

În raport de acestea, inculpatul a arătat că, în realitate, nu există nicio dovadă în susţinerea actului material de ameninţare şi, cu totul în subsidiar, o eventuală stare de dubiu ce s-ar putea crea prin interpretarea probelor existente să fie interpretată în favoarea inculpatului în puterea principiului in dubio pro reo.

Referitor la persoana vătămată C., rezultă clar din chiar declaraţia acestuia că nu a resimţit un sentiment de teamă (nefiind ameninţat) şi că discuţiile purtate au vizat o propunere activă de corupere a inculpatului, acţiuni de deturnare a licitaţiilor, prin retragerea în schimbul unei sume de bani. Persoana vătămată a acceptat să poarte discuţii în legătură cu retragerea condiţionată de oferirea unei sume de bani din licitaţie a inculpaţilor, urmărind astfel scăderea preţului (sau cel puţin nemajorarea acestuia) ceea ce înseamnă că a fost animat de dorinţa de a deturna licitaţia, comportament, de asemenea ilicit.

Acest aspect nu poate fi ignorat în condiţiile în care se susţine că libertatea de acţiune a acestuia este restrânsă în legătură cu un comportament, de asemenea, ilicit.

Or, prin participarea sa voluntară la această procedură, persoana vătămată şi-a asumat inclusiv "trăirea unei stări de tensiune" specifică oricărei competiţii. În plus, pretinsele discuţii avute de inculpat cu persoana vătămată vizau influenţarea preţului de adjudecare, iar prin acceptarea ofertei făcute de către persoana vătămată, aceasta a înţeles să "corupă" ceilalţi participanţi, situaţie care chiar dacă nu se subsumează infracţiunii de deturnare a licitaţiilor, totuşi capătă relevanţă prin aceea că se deosebeşte clar de tiparul infracţiunii de şantaj.

4. Ca urmare a deciziei nr. 45 din 16.09.2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegare unor chestiuni de drept în materie penală, inculpatul A. a susţinut că o parte din infracţiunile de deturnare a licitaţiilor publice reţinute în sarcina sa ar fi fost săvârşite prin modalitatea faptică imputată, de retragere a autorilor, după cum urmează:

- fapta din data de 10 iulie 2013, privind licitaţia publică organizată în dosarul execuţional numărul 554/2012 de către executorul GG., privind imobilul din Bacău, strada x, numărul 110;

- fapta din 22 august 2013, privind licitaţia publică organizată de executori QQQQQQ., privind imobilul din strada x, numărul 10, judeţul Bacău;

- fapta din 29 octombrie 2013 privind executarea silită desfăşurată de executoria ZZZ., în legătură cu imobilul din Bacău, strada x, numărul 11;

- fapta din 30 octombrie 2013 privind executarea silită desfăşurată de executorul VVVVVV. în legătură cu imobilul din Bacău, strada x numărul 26;

- fapta din 24 ianuarie 2014 privind executarea silită desfăşurată de executorul ZZZ. privind imobilul din Bacău, strada x, numărul 121;

- fapta din 27 februarie 2014, privind executarea silită desfăşurată de executorul GG. în legătură cu imobilul din Bacău, adjudecat de numitul XXXXX.;

- fapta din 17 martie 2014 privind executarea silită efectuată de către executorul ZZZ. privind imobilul din Bacău, strada x, numărul 166;

- fapta din 30 aprilie 2014 privind executarea silită desfăşurată de executorul GG.;

- fapta din 3 noiembrie 2014 privind executarea desfăşurată de către executorul x;

- fapta din 16 februarie 2015, privind executarea desfăşurată de către executorul AAA., privind imobilul din Bacău, strada x, numărul 53;

- fapta din 17 februarie 2015, privind executarea silită desfăşurată de către executorul GG.;

- fapta din 26 februarie 2015 privind executarea silită desfăşurată de către executorul BBBBB.;

- fapta din 30 aprilie 2015 privind executarea silită desfăşurată de către executorul V., în legătură cu imobilul situat în Bacău;

- fapta din 20 mai 2015, privind executarea silită desfăşurată de către executorul X. în legătură cu imobilul din Bacău, strada x, numărul 117;

- fapta din 25 iunie 2015 în legătură cu executarea silită desfăşurată de către executorul QQ. în legătură cu imobilul din Bacău, strada x, numărul;

- fapta din 29 decembrie 2015 în legătură cu executarea silită desfăşurată de către executorul AA. privind imobilul din Bacău, strada x, numărul 13;

- fapta din 14 aprilie 2016 în legătură cu executarea silită desfăşurată de către executorul x privind imobilul din Bacău;

- fapta din 19 aprilie 2016 privind executarea silită desfăşurată de către executorul RRRRRR.;

- fapta din 21 iulie 2016 privind executarea silită efectuată de către executorul x în legătură cu imobilul situat în Bacău, strada x 25;

- fapta din 7 septembrie 2016 în legătură cu executarea silită desfăşurată de către executorul ZZZ. privind imobilul din Bacău, strada x numărul 9;

- fapta din 27 mai 2015 privind executarea silită desfăşurată de către executorul EEEEE.;

- fapta din 1 septembrie 2019 privind executarea silită desfăşurată de către executorul SSSSSS..

5. Un ultim motiv de apel invocat de către inculpatul A. a fost cel privind greşita individualizare a sancţiunii aplicate, fiind apreciată ca exagerată.

Astfel, a solicitat a se face aplicarea în cauză

- a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, cu consecinţa reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă (ca efect al formulării denunţurilor),

- a efectelor circumstanţelor atenuante (prin raportare la lipsa de periculozitate a acestuia, la circumstanţele concrete în care au fost săvârşite pretinsele fapte, dar şi la timpul scurs de la momentul pretinsei săvârşiri a infracţiunii), cu consecinţa aplicării unei pedepse a cărei modalitate de executare să fie suspendarea sub supraveghere.

Analiza criticilor şi considerentele Înaltei Curţi asupra acestora.

I.1. În ceea ce priveşte primul motiv de apel ce vizează nelegalitatea hotărârii apelate din perspectiva faptului că nu s-a dispus o soluţie de achitare pentru acuzaţia de constituire a unui grup infracţional, care se impunea, în opinia apelantului, independent de solicitarea continuării sau nu a procesului penal în ipostaza împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, Înalta Curte reţine că, la termenul de judecată din data de 23.08.2022, ca urmare a Deciziei CCR nr. 358/2022, inculpatul A., fiind asistat de apărătorul ales, a solicitat încetarea procesului penal pentru comiterea infracţiunilor de detunare a licitaţiilor şi constituirea unui grup infracţional organizat.

Sub acest aspect de critică, Înalta Curte reaminteşte că, urmare a manifestării sale de voinţă, inculpatul nu mai poate reveni pe parcursul procesului penal asupra acestei opţiuni procesuale, declaraţia sa fiind una irevocabilă, cu excepţia situaţiei în care se demonstrează/constată că manifestarea de voinţă a fost viciată.

De asemenea, Înalta Curte reţine că inculpatul A., în faţa Curţii de Apel Bacău, a beneficiat de asistenţă juridică din partea unui avocat ales în momentul în care, în raport de dispoziţiile art. 18 din C. proc. pen., a înţeles să nu solicite continuarea procesului penal. Sub acest aspect, este de neacceptat ca, atunci când o parte are de câştigat de pe seama actelor îndeplinite de cel care acordă asistenţa juridică, să se prevaleze de respectivele acte, iar atunci când aceeaşi parte îşi vede un drept sau un interes afectat, să se dezică de aceste acte şi să nu-şi asume alegerea făcută.

În aceste coordonate, Înalta Curte reţine că apărarea inculpatului A. nu a invocat vicierea consimţământului exprimat în procedura desfăşurată în faţa Curţii de Apel Bacău, consecinţa fiind respingerea ca nefondate a acestor critici.

I.2. 3. Criticile care vizează respingerea, în mod greşit, a cererii de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de şantaj în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice cu privire la cele două persoane vătămate B. şi C., respectiv neîntrunirea condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii de şantaj.

(i) Înalta Curte reaminteşte că libertatea de gândire şi de acţiune presupune capacitatea persoanei de a acţiona după propria conştiinţă, fiind nevoie ca aceasta să fie protejată de acţiunile altor persoane. Tocmai de aceea, prin incriminarea şantajului, legiuitorul a ţinut să protejeze această libertate psihică a persoanei prin mecanismele dreptului penal.

(ii) Înalta Curte reţine că, în cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 teza I din C. pen., fapta constă în înlăturarea din cadrul unei proceduri de licitaţie publică a unei persoane care a dobândit calitatea de participant.

(iii) Or, în ceea ce priveşte licitaţia publică din data de 26.11.2015 corelativă dosarului de executare nr. 355/2014 înregistrat la GG. din municipiul Bacău, persoana vătămată B. nu avea calitatea de participant la această licitaţie, calitatea de participant având-o nepoata sa, martora HH..

În aceste condiţii, nereţinându-se calitatea de participant a persoanei vătămate B. – dar cum inculpatul A. i-a transmis persoanei vătămate faptul că îi înţelege frustrarea şi pentru ca imobilul să fie adjudecat de către martora HH. va fi nevoit să plătească suma de 1.000 euro pentru el şi ceilalţi doi inculpaţi, în caz contrar aceştia urmând să liciteze şi să ridice oferta până aproape de 40.000 de euro – este evident că activităţile întreprinse de acesta întrunesc condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de şantaj.

(iv) În ceea ce priveşte licitaţia publică din data de 12.05.2016 corelativă dosarului de executare nr. 300/EXE/2015 înregistrat la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti "II." din municipiul Bacău, Înalta Curte reţine că persoana vătămată C. avea calitatea de participant la aceasta licitaţie.

Acuzaţia formulată de procuror a constat în faptul că inculpatul A. "a constrâns prin ameninţare împreună cu alţi membri ai grupării, două persoane vătămate, un participant la licitaţie şi un debitor, să dea sume de bani, pentru a nu ridica preţul de licitaţie pentru imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti, ceea ce ar fi condus la imposibilitatea participanţilor de a mai adjudeca imobilele în cauză.

Aşadar, dintre cele două forme limitativ prevăzute în norma de incriminare pentru realizarea cerinţei esenţiale a îndepărtării din cadrul licitaţiei publice din data de 12.05.2016, procurorul a reţinut constrângerea.

Constrângerea se realizează prin acte de violenţă fizică sau psihică, iar dintre aceste două modalităţi acuzarea a vizat violenţa psihică - "a constrâns prin ameninţare".

Constrângerea prin ameninţare constituie, în acest caz, o incriminare specială a şantajului care afectează în unele componente buna desfăşurare a licitaţiilor publice, însă, după cum s-a menţionat şi în doctrină, dacă actele de constrângere sunt exercitate în scopul determinării subiectului pasiv la comiterea unor alte acte, iar nu pentru a-l îndepărta de la licitaţia publică, se va reţine comiterea infracţiunii de şantaj, iar nu a incriminării speciale (M Udoriu, Sinteze de Drept penal, Partea specială, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2023, pag. 652).

Or, în prezenta cauză, inculpatul A. nu a fost acuzat de o constrângere psihică în scopul de a-l îndepărta pe C. de la licitaţie, ci pentru ca inculpatul şi alte persoane din anturajul său să nu acţioneze în sensul ridicării preţului de licitaţie.

După cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă, "noţiunea de constrângere folosită la articolul 207 alin. (1) din C. pen. nu mai este sinonimă cu noţiunea de ameninţare", Înalta Curte subliniind faptul că noţiunea de constrângere o cuprinde pe aceasta din urmă, dar sfera de cuprindere este una mai mare decât ameninţarea.

De altfel, Înalta Curte reţine că legiuitorul, când a dorit să folosească norma de trimitere, a menţionat, în mod expres, în alin. (2) al normei de incriminare că, "cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare [...]".

În ceea ce priveşte criticile inculpatului prin care a arătat că persoana vătămată B. a urmărit comiterea unei infracţiuni, respectiv imobilul scos la licitaţie să fie adjudecat de către nepoata acestuia şi, prin urmare, să deturneze licitaţia, astfel că, pe de o parte, nu putea fi ameninţat, iar pe de altă parte, pierderea şansei de a obţine un folos ilicit nu poate fi subsumată noţiunii de pagubă, Înalta Curte le va respinge ca nefondate, câtă vreme instanţa nu a fost sesizată cu comiterea unei fapte de natură penală în ceea ce o priveşte pe persoana vătămată, respectiv dacă folosul urmărit de aceasta din urmă era sau nu licit.

Referitor la persoana vătămată C., inculpatul a menţionat în cuprinsul motivelor de apel că, prin participarea sa voluntară la această procedură, şi-a asumat inclusiv "trăirea unei stări de tensiune" specifică oricărei competiţii.

Înalta Curte va respinge ca nefondate aceste critici având în vedere că se aduce în discuţie cazul prejudiciului suferit prin pierderea unei şanse din competiţia dată de participarea la o licitaţie publică, prejudiciul fiind reprezentat de echivalentul pecuniar al şanselor de câştig. Acest tip de prejudiciu priveşte acele urmări negative – cauzate de o faptă ilicită – care constau în ratarea posibilităţii reale şi serioase privind producerea unui eveniment favorabil pentru viaţa persoanei vătămate care i-ar fi putut aduce beneficii. Astfel, şansa are o valoare economică în sine, existenţa ei este certă, iar nematerializarea şansei de a obţine un avantaj sau de a evita o pagubă este, de asemenea, un fapt cert. În cadrul acestui gen de răspundere, pierderea unei şanse reale şi serioase determină, în sine, un prejudiciu cert întrucât şansa are o valoare economică. Or, în prezentul conflict de drept penal, s-a pus în discuţie tocmai ratarea şansei persoanei vătămate ca urmare a activităţilor circumscrise ilicitului penal desfăşurate de inculpaţi, aceştia solicitându-i persoanei vătămate să le dea o sumă de bani pentru a nu ridica preţul la licitaţia publică având ca obiect imobilul executat silit.

În aceste condiţii, atunci când există o formă de constrângere din partea autorului la adresa persoanei vătămate, constrângere care provoacă o stare de temere la nivelul psihologic al victimei şi care o determină să satisfacă pretenţiile autorului, se va reţine tipicitatea faptei de şantaj.

În lumina aspectelor de fapt şi de drept de mai sus, criticile formulate de apelantul-inculpat A. ce au vizat încadrarea juridică şi neîndeplinirea condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii de şantaj vor fi respinse ca nefondate.

I.4. Analizând criticile inculpatului A. cu privire la aplicabilitatea deciziei nr. 45 din 16.09.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care acesta a solicitat achitarea sa ca efect al acestei decizii pentru faptele enumerate supra, Înalta Curte reţine că, prin decizia de referinţă, s-a stabilit că, "în cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din C. pen., elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării nu se realizează şi atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică, chiar autorul faptei".

Aşadar, decizia nr. 45 din 16.09.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală la care inculpatul a făcut referire, vizează doar dispoziţiile art. 246 teza I din C. pen., respectiv "fapta de a îndepărta prin constrângere sau corupere, un participant de la o licitaţie publică", iar nu şi teza a II-a a aceluiaşi articol 246 din C. pen. ce incriminează "înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare", concluzia fiind că decizia de referinţă nu îşi găseşte aplicabilitatea cu privire la faptele reţinute în sarcina inculpaţilor săvârşite în modalitatea alternativă a înţelegerii între participanţi, dat fiind că această sintagmă nu a făcut obiectul analizei Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

În aceste condiţii, dintre actele materiale indicate de inculpatul A., Înalta Curte reţine că doar pentru

- fapta din data de 27.05.2015 când, cu ocazia participării la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 20/2013 de către EEEEE. din oraşul Buhuşi, judeţul Bacău, a încercat împreună cu inculpatul D. să-l corupă pe numitul OOOOOOO., oferindu-i o sumă de bani cuprinsă între 3.000 şi 4.000 RON pentru a se retrage de la licitaţie, martorul adjudecând în cele din urmă imobilul,

- respectiv fapta din data de 01.09.2016 când, cu ocazia participării la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 1/E/2016 de către SSSSSS. din oraşul Moineşti, judeţul Bacău, a încercat împreună cu inculpatul D. şi o altă persoană, să o corupă pe numita PPPPPPP., oferindu-i suma de 2.000 euro pentru a se retrage de la licitaţie, martora adjudecând în cele din urmă imobilul, este aplicabilă Decizia nr. 45/2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmând ca sentinţa penală nr. 91/04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău să fie desfiinţată sub acest aspect, iar în cadrul rejudecării, relativ la încetarea procesului penal în ceea ce-l priveşte pe inculpatul A. pentru comiterea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor, prevăzută de art. 246 din C. pen. ca urmare a împlinirii termnului prescripţiei răspunderii penale, să nu fie menţionate aceste două acte materiale în componenţa unităţii legale a infracţiunii continuate.

I.5. Criticile care vizează individualizarea pedepsei, inclusiv cele prin care a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002.

I.5.1. Prioritar vor fi analizate criticile ce vizează aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2022.

Sub acest aspect, reţinem că, potrivit expunerii de motive, Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor reprezintă un instrument eficient pentru combaterea infracţiunilor grave, prin determinarea persoanelor care deţin informaţii sau date cu caracter determinant referitoare la săvârşirea unor infracţiuni să le furnizeze organelor judiciare, contribuind astfel la aflarea adevărului în acest tip de cauze, iar dispoziţiile art. 19 se constituie într-un mecanism eficient scopului urmărit.

Conform dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, "Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracţiune, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2 lit. h) beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege."

Sfera de cuprindere a noţiunii de infracţiune gravă este reglementată prin dispoziţiile art. 2 lit. h) – "infracţiunea gravă este infracţiunea care face parte din una dintre următoarele categorii: genocid şi infracţiuni contra umanităţii şi infracţiuni de război, infracţiunile contra securităţii naţionale, terorism, omor, infracţiunile privind traficul de droguri, traficul de persoane, traficul de minori, spălarea banilor, falsificarea de monede ori de alte valori, infracţiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor explozive, nucleare sau al altor materii radioactive, infracţiunile de corupţie, precum şi orice altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii al cărei maxim special este de cel puţin 10 ani".

În raport de denunţurile ce au fost formulate în cauză de inculpatul A., incidenţa art. 19 din Legea nr. 682/2002 poate viza doar comiterea de către numita AA., în calitate de executor judecătoresc, a infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 din C. pen., respectiv de către Y. a infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen., acestea fiind singurele infracţiuni care se pot încadra în sfera de cuprindere a infracţiunii grave [astfel cum este reglementată prin art. 2 lit. h) al cărui conţinut a fost redat în alineatul precedent], celelalte infracţiuni – deturnarea licitaţiilor publice, grup infracţional organizat – neîncadrându-se în sfera de cuprindere a acestui articol.

Înalta Curte constată că, urmare a denunţurilor formulate de către A.,

- prin ordonanţa din data de 23.11.2016 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpata AA., pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, fapte prev. şi ped. de art. 289 alin. (2) din C. pen. şi art. 48 din C. pen. raportat la art. 246 din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., reţinându-se în sarcina acesteia că, la data de 10.01.2014, în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în calitate de executor judecătoresc în cadrul AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, cu ocazia organizării licitaţiei publice în dosar de executare nr. 813/2012, a primit de la suspectul Y. suma de 5.000 euro, pentru a-şi îndeplini în mod contrar îndatoririle de serviciu, în sensul acceptării adjudecării imobilului prin interpus de către creditorul urmăritor reprezentat cu procură de către inculpatul Y., la un preţ derizoriu, deşi inculpatul D. oferise un preţ cu 25.000 de euro mai mare şi cunoscând că între participanţii la licitaţie există înţelegere în sensul denaturării preţului de adjudecare, imobilul din com. SSSSSSS., sat Lilieci, jud. Bacău, evaluat la suma de 81.653 euro, fiind adjudecat de către inculpatul Z. pentru suma de 13.200 euro;

- prin ordonanţa din data de 24.11.2016 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul Y. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, faptă prev. şi ped. de art. 290 alin. (1) din Din C. pen., constând în aceea că, la data de 10.01.2014, cu ocazia organizării licitaţiei publice în dosar de executare nr. 813/2012, i-a dat suspectei AA., executor judecătoresc în cadrul AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, suma de 5.000 euro, pentru a-şi îndeplini în mod contrar atribuţiile de serviciu, în sensul acceptării adjudecării imobilului prin interpus de către suspectul Y., procurator al creditorului din dosar, la un preţ derizoriu, deşi suspectul D. oferise un preţ cu 25.000 de euro mai mare şi cunoscând că între participanţii la licitaţie există înţelegere în sensul denaturării preţului de adjudecare, imobilul din com. SSSSSSS., sat Lilieci, jud. Bacău, evaluat la suma de 81.653 euro, fiind adjudecat de către suspectul Z. pentru suma de 13.200 euro.

În cuprinsul rechizitoriului, procurorul a reţinut pentru cele două acuzaţii corelative ce au fost formulate în cauză, că

- "[...] urmare a faptului că materialul probator administrat în cauză nu a dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpata AA. ar fi primit suma de 5.000 euro de la inculpatul Y. pentru a-şi îndeplini în mod contrar atribuţiile de serviciu, procurorul a dispus clasarea faţă de aceasta pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, faptă prev. şi ped. de art. 289 alin. (2) din C. pen., întrucât nu există probe că inculpata a săvârşit infracţiunea",

- "Materialul probator administrat în cauză nu dovedeşte dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că inculpatul Y. ar fi oferit o sumă de bani inculpatei AA. pentru a-şi îndeplini în mod contrar atribuţiile de serviciu, aspect faţă de care se va dispune clasarea faţă de acest inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, faptă prev. şi ped. de art. 290 alin. (1) din C. pen., întrucât nu există probe că inculpatul a săvârşit infracţiunea".

Înalta Curte reţine că, prin Decizia nr. 79 din 18 noiembrie 2021, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a decis că "Aplicarea beneficiului dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 faţă de inculpatul care are calitatea de denunţător într-o cauză penală este condiţionată de continuarea urmăririi penale in personam în cauza în care acesta are calitatea de martor denunţător, condiţie necesară, dar nu suficientă, instanţa urmând a evalua întrunirea cumulativă a condiţiilor de aplicare a textului".

Or, în raport de considerentele expuse de procuror în adoptarea soluţiei de clasare, Înalta Curte apreciază că inculpatul A. a avut în cauză calitatea de denunţător, condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru a beneficia de dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor cu consecinţa reducerii limitelor de pedeapsă la jumătate, astfel cum, în mod netemeinic, acesta a solicitat.

I.5.2. Înalta Curte reţine că inculpatul A. a fost condamnat pentru comiterea a două infracţiuni de şantaj, constând în aceea că:

1. la data de 26.11.2015, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 355/2014 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii H. şi I., i-au solicitat persoanei vătămate debitor B., suma de 1.000 euro;

2. respectiv la data de 12.05.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 300/2015 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii D., R., F., J. şi L., i-au solicitat persoanei vătămate C. suma de 3.000 euro.

Instanţa de control judiciar constată că, în cauză, în ceea ce priveşte fapta comisă în data de 26.11.2015, a intervenit prescripţia răspunderii penale, pentru următoarele considerente:

Din conţinutul Deciziilor Curţii Constituţionale a României nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 se desprind următoarele:

- art. 155 alin. (1) din C. pen., supus controlului de constituţionalitate, a avut următorul conţinut: "Cursul termenului prescripţiei penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză";

- prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 297/2018 s-a constatat neconstituţionalitatea soluţiei legislative circumscrisă sintagmei "oricărui act de procedură în cauză", întrucât aceasta era lipsită de previzibilitate şi, totodată, contrară principiului legalităţii incriminării, pentru că sintagma are în vedere şi acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermiţându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripţiei şi al începerii unui nou termen de prescripţie a răspunderii sale penale (paragraful 31);

- Decizia Curţii Constituţionale nr. 297/2018 are în raport de interpretarea Curţii Constituţionale natura unei decizii simple/extreme, întrucât instanţa de contencios constituţional a sancţionat unica soluţie legislativă reglementată prin dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. (aspect statuat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2022, paragraful 61). Referirea la soluţia legislativă cuprinsă în C. pen. anterior a avut un rol orientativ, iar nu obligatoriu, destinat legiuitorului, iar nu organelor judiciare (paragrafele 68, 70) şi aceasta nu putea fi interpretată ca o permisiune acordată de către instanţa de contencios constituţional organelor judiciare de a stabili ele însele cazurile de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale (paragraful 72);

- de la data publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, respectiv 25 iunie 2018, "fondul activ al legislaţiei nu a conţinut vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale", rămânând neafectate termenele de prescripţie generală reglementate de dispoziţiile art. 154 din C. pen. (Decizia nr. 358/2022, paragraful 73, 74);

- ulterior publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, respectiv 25 iunie 2018, textul art. 155 alin. (1) din C. pen. a avut următorul conţinut: "Cursul termenului prescripţiei penale se întrerupe prin îndeplinirea" (Decizia nr. 358/2022, paragraful 76);

- prin decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2022 s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., reţinându-se că norma supusă controlului de constituţionalitatea nu este susceptibilă de o aplicare clară şi previzibilă în absenţa intervenţiei legiuitorului (paragrafele 60, 75);

- prin O.U.G. nr. 71/2002, publicată în M. Of. nr. 531 din 30 mai 2022 au fost modificate dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen., prevăzându-se "Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului".

În raport cu aspectele expuse şi având în vedere efectele deciziilor Curţii Constituţionale astfel cum sunt prevăzute de art. 147 alin. (1) din Constituţia României, se reţine că, în ceea ce priveşte întreruperea termenului prescripţiei răspunderii penale prevăzută de art. 155 alin. (1) din C. pen., a existat următoarea succesiune de legi:

- de la data intrării în vigoare a C. pen. (1 februarie 2014) şi până la publicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018, textul art. 155 alin. (1) din C. pen. a avut conţinutul "Cursul termenului prescripţiei penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză" şi s-a bucurat de prezumţia de constituţionalitate;

- între data publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 297/2018 (a cărei natură a fost lămurită prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 358/2022) şi până la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 71/2022, textul art. 155 alin. (1) din C. pen. a avut conţinutul "Cursul termenului prescripţiei penale se întrerupe prin îndeplinirea" şi nu a cuprins vreun caz de întrerupere a cursului termenului de prescripţie;

- de la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 71/2022, textul art. 155 alin. (1) din C. pen. are următorul conţinut "Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului".

Întrucât în dreptul român normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial), acestea sunt supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din C. pen.

În consecinţă, având în vedere aspectele reţinute cu privire la efectele deciziilor Curţii Constituţionale, Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. în forma în vigoare ulterior Deciziei nr. 297/2018 (a cărei natură a fost stabilită prin Decizia nr. 358/2022) constituie lege penală mai favorabilă, ca efect al inexistenţei unui caz de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale cu consecinţa incidenţei exclusiv a termenelor generale de prescripţie prevăzute de art. 154 din C. pen.

În sensul celor de mai sus este şi Decizia nr. 67 din data de 25 octombrie 2022 a Înalte Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală.

În aceste coordonate, Înalta Curte reţine că

- din data de 26.11.2015 a început să curgă termenul prescripţiei răspunderii penale;

- conform dispoziţiilor art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., infracţiunea de şantaj se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani;

- potrivit dispoziţiilor art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., termenul general de prescripţie a răspunderii penale este de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani, astfel că termenul prescripţiei penale pentru această faptă s-ar fi împlinit în data de 25.11.2023, calculat potrivit dispoziţiilor art. 186 alin. (1) teza a II-a din C. pen.

Înalta Curte reţine că în perioada 16 martie – 14 mai 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19, a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul ţării prin Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020 din 16.03.2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 212 din 16.03.2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 3/2020 din 19.03.2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 19 martie 2020 şi Decretul Preşedintelui României nr. 240/2020 din 14.04.2020, publicat în Monitorul Oficial nr. 311 din 14.04.2020 aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/2020 din 16.04.2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 320 la 16.04.2020.

Cu privire la aceste decrete, Înalta Curte constată că nu a intervenit suspendarea cursului prescripţiei penale, întrucât Decretul Preşedintelui României nu se încadrează în noţiunea de dispoziţie legală, ca fiind cauză de suspendare a prescripţiei răspunderii penale (art. 156 C. pen.), având în vedere calificarea dată Decretelor Preşedintelui de Curtea Constituţională prin decizia nr. 152 din 06.05.2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 387 din 13.05.2020, aceea de act administrativ cu caracter normativ, cu forţă juridică inferioară legii, care nu poate să deroge, să se substituie sau să adauge la lege.

De asemenea, Curtea Constituţională a mai arătat că, "90. Odată stabilită natura juridică a decretului şi poziţia sa în ierarhia actelor normative care consacră materia stării de urgenţă, apare evident faptul că atât măsurile care urmează a fi luate, cât şi restrângerea exerciţiului drepturilor şi libertăţilor fundamentale nu sunt reglementate de Preşedintele României, ci sunt prevăzute de legea a cărei executare cade în sarcina acestei autorităţi publice. Ca atare, transpunând normele legale, prin actul administrativ de aplicare a legii, Preşedintele nu face decât să identifice acele măsuri de primă urgenţă, prevăzute de lege, dar care sunt adaptate situaţiei concrete care a generat starea excepţională, precum şi acele drepturi şi libertăţi fundamentale al căror exerciţiu urmează a fi restrâns pe durata stării de urgenţă. Având în vedere forţa juridică inferioară legii, decretul Preşedintelui nu poate să deroge, să se substituie sau să adauge la lege, deci nu poate conţine norme de reglementare primară."

Cu privire la împrejurarea că aceste decrete au fost aprobate prin lege, Curtea Constituţională a reţinut: "91. În continuare, pornind de la realitatea că decretul de instituire a stării de urgenţă este actul administrativ emis în exercitarea unei atribuţii constituţionale, deci având rang constituţional, Curtea constată că acesta este emis sub condiţia rezolutorie de a fi aprobat prin hotărâre a Parlamentului, neîndeplinirea condiţiei atrăgând revocarea de îndată a decretului şi încetarea aplicabilităţii măsurilor dispuse. În vederea obţinerii încuviinţării, Preşedintele are obligaţia de a formula solicitarea în termenul stipulat de Constituţie, cel mult 5 zile de la data luării măsurii. Parlamentul funcţionează pe toată durata stării de urgenţă, iar dacă nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de urgenţă."

În continuare, Curtea Constituţională a arătat că Parlamentul nu şi-a exercitat a rolul de a verifica aceste decrete, reţinând: "105. Pe de altă parte, Curtea observă că, încuviinţând instituirea stării de urgenţă, Parlamentul României avea obligaţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor constituţionale şi legale pe care decretul Preşedintelui trebuia să le respecte. Or, prin articolul unic al Hotărârii nr. 3 din 19 martie 2020 pentru încuviinţarea măsurii adoptate de Preşedintele României privind instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României, Parlamentul s-a limitat să încuviinţeze măsura, fără a-şi îndeplini obligaţia de a verifica respectarea exigenţelor pe care Constituţia şi legea le impun decretului Preşedintelui şi de a sancţiona exercitarea ultra vires a competenţelor legale.

106. Prin Hotărârea nr. 4 din 16 aprilie 2020 privind încuviinţarea prelungirii stării de urgenţă, Parlamentul a prevăzut expres la art. 2 modul în care poate fi restrâns exerciţiul drepturilor şi al libertăţilor fundamentale în starea de urgenţă, respectiv "numai prin acte normative cu putere de lege", restrângerea trebuie să fie determinată exclusiv de prevenirea şi combaterea epidemiei COVID-19, să fie temeinic motivată şi cu respectarea strictă a exigenţelor art. 53 alin. (2) din Constituţie. De asemenea art. 3 din hotărâre prevede că "modificările, abrogările sau completările actelor normative cu caracter legal, motivate de prevenirea şi combaterea pandemiei de COVID-19, se pot dispune numai prin acte normative cu caracter legal". Cu toate acestea, anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, intitulată Măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă, prin care s-au adoptat, de asemenea, derogări de la legislaţia în vigoare la momentul prelungirii stării de urgenţă, nu a fost supusă controlului parlamentar.".

Or, în condiţiile în care Curtea Constituţională a constatat că:

I. Măsurile de primă urgenţă cu aplicabilitate directă dispuse prin cele două decrete ale Preşedintelui (printre care şi suspendarea de plin drept a cauzelor civile fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop, întreruperea termenele de exercitare a căilor de atac, limitarea activităţii de urmărire penală şi cea a judecătorilor de drepturi şi libertăţi, suspendarea de drept a proceselor penale aflate în curs pe rolul instanţelor de judecată, inclusiv a celor aflate în procedură în camera preliminară), nu sunt prevăzute de art. 26 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 şi constituie, în mod expres [art. 32, art. 37, art. 41] sau implicit, derogări de la legislaţia în vigoare la momentul instituirii stării de urgenţă, dar Preşedintele a dispus, pe de o parte, suspendarea sau neaplicarea unor dispoziţii legale sau, pe de altă parte, modificarea şi completarea unor legi, dispoziţiile sale având impact asupra unor drepturi şi libertăţi fundamentale (dreptul la muncă, libertatea economică, accesul liber la justiţie etc.)."- paragraful 101, dar şi că:

II. Parlamentul s-a limitat să încuviinţeze măsura, fără a-şi îndeplini obligaţia de a verifica respectarea exigenţelor pe care Constituţia şi legea le impun decretului Preşedintelui şi de a sancţiona exercitarea ultra vires a competenţelor legale (paragraful 105), deşi Preşedintele şi-a exercitat atribuţia constituţională prin depăşirea cadrului legal (paragraful 104).

Astfel fiind, Înalta Curte constată că cele două decrete ale Preşedintelui nu se încadrează în noţiunea de dispoziţie legală drept cauză de suspendare a cursului termenului prescripţiei răspunderii penale.

Cu toate acestea, Înalta Curte reţine că, în cauza de faţă, în perioada stării de urgenţă (16 martie – 14 mai 2020) nu s-au efectuat acte de cercetare judecătorească având în vedere restricţiile de circulaţie pe care starea pandemică le-a impus, situaţie în care cursul termenului de prescripţie a răspunderii penale a fost suspendat.

Suspendarea cursului termenului de prescripţie a răspunderii penale îşi găseşte motivarea în împrejurarea că organele judiciare nu au stat pasive, ci au fost împiedicate, potrivit legii ori unei stări de fapt, să acţioneze.

O categorie de cauze care determină suspendarea cursului prescripţiei, potrivit art. 156 alin. (1) din C. pen., priveşte împrejurări de neprevăzut, cum ar fi: cutremur, catastrofă, epidemie. În astfel de situaţii, din cauza izolării ori a faptului că primordiale sunt acţiunile de salvare, activitatea judiciară este îngreunată.

Existenţa vreuneia dintre cauzele de suspendare are ca efect oprirea cursului prescripţiei din ziua în care a apărut şi până în ziua în care a încetat acea cauză.

Se observă că procesul penal în faza cercetării judecătoreşti în primă instanţă nu s-a putut desfăşura în intervalul 16 martie – 14 mai 2020, pe perioada stării de urgenţă, intervenind o împrejurare de neprevăzut şi de neînlăturat în sensul art. 156 alin. (1) din C. pen.

În concluzie, cursul prescripţiei a fost suspendat cel puţin în intervalul de 60 de zile în care activitatea organelor judiciare a fost limitată prin decretele Preşedintelui României, reluându-se ulterior, cu consecinţa prelungirii termenului de prescripţie generală cu 60 de zile.

Acest interval de timp nu este luat în considerare la calcularea termenului de prescripţie, urmând ca prescripţia să-şi reia cursul după încetarea cauzei de suspendare. Dacă au avut loc mai multe suspendări, în cursul aceluiaşi termen de prescripţie, durata fiecărei suspendări este scoasă din calcul, considerându-se câştigate prescripţiei toate intervalele de timp de dinaintea apariţiei cauzei de suspendare.

În aceste condiţii, termenul prescripţiei răspunderii penale pentru această infracţiune s-a împlinit în data de 24.01.2024.

În raport de considerentele expuse, aplicat pe coordonatele concrete ale speţei, apelul inculpatului A. va fi admis, urmând ca sentinţa apelată să fie desfiinţată sub aspectul condamnării acestuia pentru comiterea infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. (persoană vătămată B.).

În cadrul rejudecării, în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen., se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A. sub aspectul comiterii infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. (persoană vătămată B.), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

I.5.3. În ceea ce priveşte infracţiunea de şantaj faţă de persoana vătămată C., aceasta a fost comisă în data de 12.05.2016, dată de la care a început să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale.

După cum s-a arătat supra,

- conform dispoziţiilor art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., infracţiunea de şantaj se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani;

- potrivit dispoziţiilor art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., termenul general de prescripţie a răspunderii penale este de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani, astfel că termenul prescripţiei penale pentru această faptă s-ar fi împlinit în data de 11.05.2024, calculat potrivit dispoziţiilor art. 186 alin. (1) teza a II-a din C. pen.

Înalta Curte reţine că, prin încheierea de şedinţă din data de 23.04.2024, în baza art. 475 Din C. proc. pen., a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în vederea pronunţării unei hotărârii prin care să dea rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept: "Dacă, în cazul infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din C. pen., elementul material constând în modalitatea normativă a " îndepărtării " se realizează şi atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică, chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracţiunii?", iar în baza art. 476 alin. (2) din C. proc. pen., s-a dispus suspendarea cauzei până la soluţionarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.

În şedinţa din 16 septembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a soluţionat sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept menţionată în alineatul precedent.

În aceste condiţii, cursul termenului de prescripţie a răspunderii penale a fost suspendat în intervalul 23.04 – 15.09.2024, din 16 septembrie acesta continuând să curgă şi ar fi trebuit să se împlinească în data de 04.10.2024. Având în vedere considerentele de mai sus cu privire la suspendarea cursului termenului de prescripţie a răspunderii penale în intervalul 16.03.2020 – 14.05.2020, termenul prescripţiei răspunderii penale pentru această infracţiune s-ar împlini în data de 03.12.2024.

Având de analizat criticile formulate de inculpat ce vizează reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 75 alin. (2) din C. pen., Înalta Curte reţine că acestea sunt fondate, însă pentru alte argumente decât cele invocate de inculpaţi sub acest aspect, după cum se va dezvolta infra.

Astfel, în raport de criticile formulate, Înalta Curte învederează că nu s-ar fi impus a se da eficienţă circumstanţei atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., dat fiind gradul de pericol social ridicat al infracţiunii comise în contextul în care această infracţiune a fost comisă cu încă 5 alţi inculpaţi.

Cu toate acestea, Înalta Curte va avea în vedere durata excesivă a procedurii judiciare desfăşurate împotriva inculpaţilor, constatând încălcarea dispoziţiilor art. 6 CEDO prin reţinerea unei durate excesive a procedurii calculată de la emiterea acuzaţiilor (septembrie 2016).

Necesitatea îndepărtării calităţii de "victimă", aşa cum este dezvoltată în jurisprudenţa curţii europene de contencios al drepturilor omului, impune un remediu eficient ce este identificat în contextul individualizării cuantumului pedepselor, prin orientarea spre mediul limitelor de pedeapsă, Înalta Curte reţinând că acest efect asupra cuantumului pedepsei constituie un remediu eficient şi efectiv în raport cu scopul urmărit.

Curtea europeană a admis că procedurile penale pot fi relativ complexe, având în vedere natura acuzaţiilor aduse reclamanţilor şi ansamblul de probe pe care instanţele naţionale au trebuit să le examineze. Cu toate acestea, a considerat că această complexitate nu poate justifica în sine durata procedurilor, ce a considerat că trebuie imputată autorităţilor naţionale (a se vedea, mutatis mutandis, Vlad şi alţii c. României, nr. 40756/06 şi altele 2, § 145, 26 noiembrie 2013 în Cauza Becali şi Cioflină împotriva României, din 20 februarie 2024, par. 61).

Revenind la prezenta cauză, fapta de şantaj comisă faţă de persoana vătămată C. care face obiectul judecăţii a fost săvârşită în luna mai 2016, iar actul de sesizare a fost emis la sfârşitul lunii mai 2017.

Înalta Curte, în raport de complexitatea cauzei, constată ca fiind excesivă durata de aproape 8 ani, scursă de la momentul emiterii acuzaţiilor (septembrie 2016) şi până în prezent, în pragul împlinirii termenelor de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de şantaj obiect al judecăţii în apel, o perioadă de aproximativ 6 ani a procedurii, pentru două grade de jurisdicţie, aproape de împlinirea termenelui de prescripţie a răspunderii penale, încalcând dreptul la un proces echitabil pe componenta duratei procedurilor şi justifică remediul reducerii cuantumului pedepsei ca urmare a reţinerii circumstanţei atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., cu consecinţa reducerii cu o treime a limitelor pedepselor ca efect al incidenţei art. 76 alin. (1) din C. pen., prin reorientarea acestora spre mediul limitelor de pedeapsă, instanţa de control judiciar luând în considerare şi circumstanţa agravantă prevăzută de art. 77 lit. a) din C. pen., dar şi dispoziţiile art. 78 din C. pen. care nu impun în sarcina instanţei obligaţia majorării pedepsei, legiuitorul prevăzând că "În cazul în care există circumstanţe agravante, se poate aplica o pedeapsă până la maximul special".

Astfel, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul A., având în vedere limitele speciale ale pedepsei închisorii prevăzute de lege pentru infracţiunea de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. (închisoare de la 2 ani la 7 ani), acestea trebuie reduse cu o treime, ca efect al circumstanţelor atenuante, prevăzut de art. 76 alin. (2) lit. b) din C. pen., între un minim de 1 an şi 4 luni (16 de luni) şi un maxim de 4 ani şi 8 luni (56 de luni).

Între aceste limite, Înalta Curte apreciază că scopul şi funcţiile pedepsei pot fi atinse prin aplicarea unei pedepse de 2 ani şi 4 luni închisoare, iar ca modalitate de executare suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 91 din C. pen., se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi va fi stabilit un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., inculpatul A. va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., condamnatului i se va impune să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei comunei Letea Veche sau Primăria Bacău – Administrare Baze Sportive si de Agrement, Parcuri – secţia Parcuri Spatii Verzi, pe o perioadă de 60 (şaizeci) de zile.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

II. D.

II.1. Un prim motiv de apel invocat de către inculpat a fost nulitatea mijloacelor intruzive de probă, întrucât în faza de urmărire penală au fost efectuate acte de urmărire penală – interceptări ale convorbirilor telefonice – de către o entitate care nu avea calitatea de organ judiciar, respectiv de către Serviciul Roman de Informaţii. Or, potrivit Deciziei nr. 302/2017 prin care Curtea Constituţională a României a stabilit că încălcarea regulilor privind competenta după materie sau după calitatea persoanei de către organele de urmărire penală se sancţionează cu nulitatea absolută.

Apelantul-inculpat a învederat în motivele de apel că actele de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică reprezintă, pe de altă parte, procedee probatorii, care stau la baza procesului-verbal de consemnare a activităţilor de supraveghere tehnică, ce constituie mijloc de probă, şi, în lumina art. 285 din C. proc. pen., acte de urmărire penală.

Or, în conformitate cu decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2016, organele care pot participa la realizarea acestor acte sunt exclusiv organele de urmărire penală.

În concret, punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică de către "alte organe specializate ale statului", care nu au calitatea de organe judiciare, nu determină nu numai o încălcare a competenţei materiale sau a competenţei funcţionale a organelor de urmărire penală, ci şi o încălcare a competentei generale a organelor statului, care se valorifică prin prisma dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. cu referire la decizia nr. 302/2017 a Curţii Constituţionale a României.

Cu privire la această critică, circumscrisă cazului de nulitate absolută reglementat de art. 281 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte reţine că este nefondată pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Practic, apelantul inculpat D. a invocat nelegalitatea probelor obţinute prin prisma organului care ar fi pus în executare mandatele de supraveghere tehnică.

Ca urmare a acestei critici, având în vedere cererea în probaţiune ce a fost încuviinţată la solicitarea inculpatului, formulată prin intermediul apărătorului ales, Înalta Curte a solicitat atât DIICOT, cât şi SRI să comunice informaţiile ce se regăsesc în cuprinsul încheierii din data de 27 februarie 2024.

Prin adresa nr. x/04.04.2024, Serviciul Român de Informaţii a comunicat următoarele:

1. " Nu a fost identificată corespondenţă între Serviciul Român de Informaţii şi PICCJ - DIICOT - ST Bacău în legătură cu dosarul penal nr. x/2015.

2. Nu au fost constituite echipe operative comune între Serviciul Român de Informaţii şi PICCJ - DIICOT - ST Bacău în legătură cu dosarul penal nr. x/2015.

3. Serviciul Român de Informaţii nu a pus la dispoziţia PICCJ - DIICOT -ST Bacău date, informaţii şi documente care pot sprijini documentarea cauzei.

4. Serviciul Român de Informaţii nu a acordat sprijin PICCJ - DIICOT - ST Bacău în legătură cu dosarul penal nr. x/2015, prin compartimentele specializate, pentru completarea informaţiilor în cauzele complexe, în sensul desfăşurării activităţilor de investigaţii şi supraveghere operativă, respectiv nu a acordat sprijin tehnic pentru activităţile necesare punerii în aplicare a prevederilor art. 91¹- art. 91⁵şi art. 98 C. proc. pen.

5. Serviciul Român de Informaţii nu a comunicat PICCJ - DIICOT - ST Bacău informaţii obţinute din derularea activităţilor operative care prezintă relevanţă şi pot fi valorificate în cadrul procesului penal cu privire la dosarul penal menţionat.

6. între Serviciul Român de Informaţii şi PICCJ - DIICOT - ST Bacău nu a fost încheiat un plan comun de acţiune cu privire la instrumentarea dosarului de urmărire penală nr. 225D/P/2015; aşa cum am menţionat la pct. 4, Serviciul Român de Informaţii nu a acordat sprijin tehnic PICCJ - DIICOT - ST Bacău, în condiţiile prevăzute de art. 91¹- art. 91⁵ şi art. 98 C. proc. pen.

7. Serviciul Român de Informaţii nu a pus la dispoziţia PICCJ - DIICOT - ST Bacău informaţii obţinute în virtutea protocoalelor încheiate cu alte instituţii raportat la dosarele menţionate.

8. Serviciul Român de Informaţii nu a sprijinit activităţile specifice desfăşurate de PICCJ - DIICOT - ST Bacău în legătură cu dosarul de urmărire penală nr. 225D/P/2015, respectiv nu a asigurat transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate ca relevante".

De asemenea, DIICOT – ST Bacău, prin adresa nr. x/2024 din data de 22.03.2024, a comunicat relativ la informaţiile solicitate că, "în urma verificărilor efectuate, nu a fost identificat un protocol de cooperare între Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău şi Serviciul Român de Informaţii în legătură cu dosarul penal nr. x/2015 al DIICOT – Serviciul Teritorial Bacău".

II.2. Ca urmare a deciziei nr. 45 din 16.09.2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegare unor chestiuni de drept în materie penală, inculpatul D. a susţinut că o parte din infracţiunile de deturnare a licitaţiilor publice reţinute în sarcina sa ar fi fost săvârşite prin modalitatea faptică imputată, de retragere a autorilor, după cum urmează:

- fapta din data de 10 iulie 2013, privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare numărul 554/2012 de către executorul GG., privind imobilul din Bacău, str. x nr. l/A/11;

- fapta din 22 august 2013, privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare 265/2012 de către QQQQQQ., privind imobilul din str. x, nr. 10/A/2;

- fapta din 29 octombrie 2013, privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare 575//2012 de către executorul ZZZ., privind imobilul din str. x nr. 11/A/l;

- fapta din 30 octombrie 2013, privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare 239/2013 de către executorul VVVVVV., în legătura cu imobilul din Bacău, str. x;

- fapta din 10 ianuarie 2014, privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr. 813/2012 de către AA., în legătura cu imobilul din comuna SSSSSSS., sat Lilieci, Bacău;

- fapta din 24 ianuarie 2014 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr. 214/2013 de către ZZZ., în legătura cu imobilul din str. x nr. 121/A/12;

- fapta din 17 martie 2024 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr 386/2012 de către ZZZ., în legătura cu imobilul din str. x nr. 166/C/12;

- fapta din 31 martie 2014 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr 139/2013 de către ZZZ., în legătura cu imobilul din str. x nr. 19/A/42 (act de adjudecare anulat deoarece debitorul şi-a achitat debitul);

- fapta din data 20 mai 2014 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare 63/2012 de către X., în legătura cu imobilul din str. x cel Mare, nr25/D/13;

- fapta din data de 02 octombrie 2014 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare 18/2012 de către BBBBB., în legătura cu imobilul din str. x nr. 6/D/4 (act de adjudecare anulat, debitorul şi-a achitat debitul);

- fapta din 03 noiembrie privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare 89/2014 de către BEJ II.;

- fapta din 21 ianuarie 2015 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare 98/2012 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti II., în legătura cu imobilul din str. x, nr. l/D/16;

- fapta din 16 februarie 2015 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr. 28/E/2012 de către AAA., în legătura cu imobilul din str. x, NR. 53/A/9;

- fapta din 26 februarie 2015 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr 102/2013, de către BBBBB., în legătura cu imobilul din str. x;

- fapta din 10 martie 2015 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr 446/2012, de către HHH., în legătura cu imobilul din str. x 88/B/17;

- fapta din 22 aprilie 2015 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare 1026/2013, de către X., în legătura cu imobilul din str. x x, 18/A/10;

- fapta din 30 aprilie privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr. 49/2012 de către V., în legătura cu imobilul din str. x nr. 26/A/3;

- fapta din 25 mai 2015 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr. 34/2013 de către X., în legătura cu imobilul din str. x nr 117/C/22;

- fapta din 07 octombrie 2015 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr 200/2015 de către ZZZ. în legătura cu imobilul din str. x 3/B/11;

- fapta din 29 decembrie 2015 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr 419/2011 de către AA. în legătura cu imobilul din str. x 13/A/3;

- fapta din 19 aprilie 2016 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr 616/2012 de către RRRRRR. în legătura cu imobilul de pe str. x 10;

- fapta din 18 iulie 2016 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr. 607/2015 de către ZZZ. în legătura cu un imobil din comuna Letea Veche, sat VVVVVVV., (licitaţie suspendata de către executor);

- fapta din 14 aprilie 2016 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr. 142/2015 de către BEJ II.;

- fapta din 27 mai 2015 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr. 20/2013 de către EEEEE.;

- fapta din 01 septembrie 2016 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr. l/E/2016 de către SSSSSS.;

- fapta din 12 mai 2016 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr. 300/2015 de către BEJ II. în legătura cu imobilul de pe str. x.

Analizând criticile inculpatului D. cu privire la aplicabilitatea deciziei nr. 45 din 16.09.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care acesta a solicitat achitarea sa ca efect al acestei decizii pentru faptele enumerate supra, Înalta Curte reţine că, prin decizia de referinţă, s-a stabilit că, "în cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din C. pen., elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării nu se realizează şi atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică, chiar autorul faptei".

În aceste condiţii, dintre actele materiale indicate de inculpatul D., Înalta Curte reţine că doar pentru

- fapta din data de 27.05.2015 când, cu ocazia participării la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 20/2013 de către EEEEE. din oraşul Buhuşi, judeţul Bacău, a încercat împreună cu inculpatul A. să-l corupă pe numitul OOOOOOO., oferindu-i o sumă de bani cuprinsă între 3.000 şi 4.000 RON pentru a se retrage de la licitaţie, martorul adjudecând în cele din urmă imobilul,

- respectiv fapta din data de 01.09.2016 când, cu ocazia participării la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 1/E/2016 de către SSSSSS. din oraşul Moineşti, judeţul Bacău, a încercat împreună cu inculpatul A. şi o altă persoană, să o corupă pe numita PPPPPPP., oferindu-i suma de 2.000 euro pentru a se retrage de la licitaţie, martora adjudecând în cele din urmă imobilul, este aplicabilă Decizia nr. 45/2024 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmând ca sentinţa penală nr. 91/04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău să fie desfiinţată sub acest aspect, iar în cadrul rejudecării, relativ la încetarea procesului penal în ceea ce-l priveşte pe inculpatul D. pentru comiterea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor, prevăzută de art. 246 din C. pen. ca urmare a împlinirii termnului prescripţiei răspunderii penale, să nu fie menţionate aceste două acte materiale în componenţa unităţii legale a infracţiunii continuate.

În ceea ce priveşte ultima dintre faptele menţionate de inculpat – fapta din 12 mai 2016 privind licitaţia publică organizată în dosarul de executare nr. 300/2015 de către BEJ II. în legătura cu imobilul de pe str. x – pentru care, în opinia acestuia, ar fi aplicabilă decizia anterior menţionată, Înalta Curte va respinge criticile inculpatului, dat fiind că această fapta a fost circumscrisă ilicitului penal incriminat prin dispoziţiile art. 207 din C. pen. (şantajul) şi, după cum se va dezvolta infra, critica vizând cererea având ca obiect schimbarea încadrării juridice a acestei fapte în infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 din C. pen., va fi respinsă ca nefondată.

II. 3. Un al treilea motiv de apel susţinut de inculpatul D. a vizat lapidaritatea şi simplitatea descrierii elementelor constitutive ale infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, prevazute de art. 246 din C. pen., în actul de sesizare a instanţei şi mai ales faptul că fiecare act material analizat are ca unică şi prealabilă premisă existenta unei înţelegeri între coinculpaţi, "în modalitatea arătată anterior", lipsind însă, din fiecare silogism, identificarea celorlalte elemente constitutive ale infracţiunii, respectiv elementul material alternativ al acesteia, acela de "îndepărtare prin constrângere sau corupere" (în cazul faptelor la care se invoca acest element material ca modalitate de săvârşire), cât şi, mai ales, modalitatea în care orice acţiune sau inacţiune ar fi avut capacitatea de a denatura preţul de adjudecare.

Toate licitaţiile la care a participat inculpatul erau la al doilea sau al treilea termen al procedurii executionale, preţul oferit fiind întotdeauna conform cu prevederile special aplicabile şi nu se arată în actul de sesizare a instanţei care era înţelegerea prealabilă dintre participanţii la licitaţii sau maniera de constrângere a celorlalţi participanţi.

În opinia inculpatului, în puţinele cazuri în care unele elemente materiale ale infracţiunii au fost descrise, situaţia faptică a fost contrazisă de persoanele implicate, iar urmarea imediată – denaturarea preţului printr-o eventuală acţiune a sa – nu s-a produs la niciuna dintre licitatiile organizate.

Pe cale de consecinţă, în mod evident, lipseşte atât elementul material al constrângerii şi/sau al înţelegerii dintre participanţi, cât şi denaturarea preţului care s-ar fi obţinut în lipsa acestor pretinse fapte ilicite.

Analizând criticile apelantului-inculpat D., Înalta Curte le va respinge ca nefondate, considerentele instanţei de control judiciar urmând a fi limitate la faptele de care acesta a fost acuzat ulterior datei de 1 februarie 2014 [cele anterioare nu au făcut obiectul criticilor în apel, faţă de inculpat fiind pronunţată o soluţie de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen..].

Instanţa supremă va proceda în continuare la o analiză succintă pentru fiecare act material din unitatea legală a infracţiunii continuate de deturnarea licitaţiilor publice, reţinând că prima instanţă a explicat lipsa de sinceritate a inculpaţilor în declaraţiile oferite pe parcursul procesului penal, atât în ceea ce priveşte modalitatea în care aceştia se cunoşteau, contextul în care au aflat de organizarea licitaţiilor şi s-au hotărât să participe la acele licitaţii, dar şi tiparul folosit în adjudecarea imobilelor scoase la licitaţie. Totodată, au fost analizate în mod detaliat circumstanţele în care s-au depus cauţiunile, cuantumul acestora, cât şi faptul că inculpaţii aveau cunoştinţă atât de depunerea cauţiunilor, cât şi de modalitatea în care urma să se liciteze (preţul oferit, caracterul pur formal al ofertelor, ordinea în care se licita, când şi cine trebuia să se retragă din acest mecanism juridic, relaţiile ulterioare existente între inculpaţi), toate aceste probe obiective punând în lumină înţelegerea infracţională ce a existat între participanţii – inculpaţii din cauză – la licitaţiile publice ce au constituit situaţia premisă a infracţiunii obiect al reglementării de la art. 246 din C. pen.

Astfel, conform actului de sesizare, în ceea ce priveşte activităţile circumscrise ilicitului penal incriminat prin dispoziţiile art. 246 din C. pen., acesta a fost acuzat de următoarele:

"3. în perioada 10.07.2013 - 18.07.2016, a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării, cu membri ai altor grupări sau cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău şi Neamţ, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecate de către membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

[...]

- la data de 17.03.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., F., G. şi o altă persoană, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 386/2012 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 166/C/12, jud. Bacău evaluat la suma de 110.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul F. pentru suma de 53.000 RON. Înalta Curte reţine că, la această licitaţie, a participat şi inculpatul ZZZZ. care a înţeles să parcurgă procedura simplificată în cazul recunoaşterii învinuirii, pronunţându-se o soluţie definitivă de condamnare a acestuia prin sentinţa penală nr. 4/2019 din data de 14 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bacău;

- la data de 31.03.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul H. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 139/2013 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 19/A/42, jud. Bacău evaluat la suma de 135.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul D. pentru suma de 51.000 RON – Declaraţiile acestora sunt contrazise însă de materialul probator administrat în cauză, respectiv de înscrisurile din dosarul de executare silită, de modul în care s-a desfăşurat licitaţia, de faptul că inculpaţii s-au deplasat împreună la bancă şi de relaţia ulterioară existentă între cei doi inculpaţi care este reliefată de procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice. Astfel, în cadrul unei discuţii telefonice purtate în data de 14.04.2016, inculpaţii D. şi H. discută despre o licitaţie aflată în desfăşurare la II., despre faptul că licitatorii nu vor să se înţeleagă, deşi se cunosc, şi despre faptul că totul s-a încheiat cu bine, în sensul că s-a ajuns la o înţelegere. Mai mult, ambii inculpaţi au recunoscut în declaraţie faptul că în luna ianuarie 2015 inculpatul D. a avut nevoie de ajutorul inculpatului H. pentru a se deplasa la o licitaţie publică organizată în mun. Moineşti, din jud. Bacău. De asemenea, listingul convorbirilor telefonice arată existenţa unor discuţii între cei doi inculpaţi la diferite perioade de timp;

- la data de 30.04.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul A. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 328/2012 de către GG. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpat – Existenţa unei înţelegeri prealabile între cei doi inculpaţi în data de 30.04.2014 în sensul denaturării preţului de pornire a licitaţiei organizată de GG. rezultă din modul de desfăşurare a licitaţiei, din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi în perioada în care au fost supravegheaţi, precum şi din declaraţiile acestora. Mai mult, se constată faptul că la termenul de licitaţie din data de 25.03.2014 inculpatul D. s-a deplasat împreună cu inculpatul H., aspect care rezultă din faptul că recipisele acestora au fost eliberate de aceeaşi sucursală din mun. Bacău la interval de 3 minute. La acest termen, inculpatul D. a depus o ofertă de 65.000 RON, iar inculpaţii H. şi A. nu au mai depus oferte, întrucât creditorul a solicitat suspendarea licitaţiei. Or, este evident faptul că, în condiţiile în care cu o lună de zile înainte ar fi oferit suma de 65.000 RON, iar la termenul din data de 30.04.2014 a oferit aceeaşi sumă de bani cu inculpatul A., cu 5.000 RON mai mică, adjudecând pentru o diferenţă de 100 RON, cei doi inculpaţi au ajuns la o înţelegere. Inculpatul A. a recunoscut fapta;

- la data de 20.05.2014 a fost în înţelegere cu inculpatul H. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 63/2012 de către X. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 25/D/13, jud. Bacău evaluat la suma de 249.800 RON, fiind adjudecat de către inculpatul H. procurator al numitei PP. pentru suma de 111.500 RON – Existenţa înţelegerii dintre inculpatul H. şi D. rezultă atât din declaraţia prin care acesta din urmă a recunoscut "săvârşirea faptelor de [...] şi de deturnare a licitaţiilor publice", din declaraţia din data de 11.11.2016 din cursul urmăririi penale în care a precizat că "eventualele înţelegeri datorându-se necesităţii legale de a participa mai multe persoane pentru adjudecare sub preţul de pornire", din declaraţia inculpatului H. care a recunoscut comiterea infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice (dosar x/2017), din înscrisurile legate de vânzarea, imediat după îndeplinirea formalităţilor de întabulare, a imobilului către MMMMMMM. (fratele său), înscrisuri ce au fost identificate în locuinţa inculpatului H., deşi imobilul a fost cumpărat de către PP., cumnata acestuia din urmă;

- la data de 02.10.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii F. şi G., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 18/2012 de către BBBBB. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 6/D/4, jud. Bacău evaluat la suma de 70.637 RON, fiind adjudecat de către inculpatul G. pentru suma de 35.000 RON – Înalta Curte reţine că recipisele de consemnare a cauţiunii au fost depuse de inculpaţii G. şi F. la aceeaşi unitate bancară şi au numere consecutive, ceea ce pune în lumină înţelegerea prealabilă pe care cei doi au avut-o relativ la denaturarea preţului de adjudecare; potrivit declaraţiei inculpatului F. din cursul urmăririi penale, acesta a recunoscut că "[...] aveam o înţelegere de afaceri cu numiţii G. în sensul de a participa fiecare cu bani pentru adjudecarea unor imobile executate silit în cadrul licitaţiilor publice, urmând ca după renovarea şi vânzarea acestor imobile să împărţim profitul. [...] Au fost situaţii în care am participat împreună cu G. la aceeaşi licitaţie pentru a adjudeca acel imobil la un preţ cât mai mic" (declaraţia din 10.11.2016, fila x d.u.p.);

- la data de 03.11.2014 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., G. şi alţi participanţi, pentru a denatura preţul de adjudecare al unui imobil, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 89/2014 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău – inculpaţii A. şi O. au recunoscut comiterea infracţiunii, iar potrivit declaraţiei martorului NNNNNNNNNNNNN., adjudecatarul licitaţiei, "Cu o zi înainte de licitaţia din data de 03.11.2014, m-am deplasat [...] la sediul II. [...] am observat pe holul sediului mai multe persoane care stăteau de vorbă şi pe care le-am recunoscut ulterior în ziua licitaţiei. Înainte de începerea licitaţiei, [...] i-am auzit pe ceilalţi participanţi la licitaţie discutând în sensul că trebuie să facă tot posibilul pentru a câştiga licitaţia. [...] ceilalţi participanţi care se vedeau că sunt în înţelegere, mi-au spus să-i las să câştige ei licitaţia la preţul de 34.000 RON";

- la data de 21.01.2015, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 98/2012 al Societăţii Civile Profesionale de Executori Judecătoreşti II. din mun. Bacău, jud. Bacău, împreună cu inculpaţii F., G., ZZZZ. şi numitul TTTTTTT., au fost în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 1/D/16, jud. Bacău, în sensul adjudecării la un preţ redus, apropiat de preţul de pornire a licitaţiei, de către unul dintre licitatori – pe lângă declaraţiile martorilor WWWWWWWWWWWWWW. şi ZZZZZZZZZZZZZ. din cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti ce pun în evidenţă faptul că, ajungând la sediul biroului executorului judecătoresc, "[...] în afara acestuia erau mai multe persoane de sex masculin, [...], în total 5 bărbaţi care discutau între ei şi se cunoşteau. [...] i-am auzit spunând că nu vor da mai mult de 70.000 de RON pentru apartament .[...] A început licitaţia, [...] după prima sau a doua strigare, cei cinci bărbaţi au cerut o pauză. Aceştia au ieşit afară şi am ieşit şi eu, moment în care doi dintre aceştia m-au abordat şi mi-au oferit suma de suma de 300 euro pentru a ne retrage de la licitaţie.", reţinem şi poziţia procesuală a inculpatului ZZZZ. care a parcurs procedura recunoaşterii învinuirii, acesta fiind condamnat definitiv prin sentinţa penală nr. 4/2019 din 14 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 345/A din 05 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

- la data de 16.02.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii A. şi GGG., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 28/E/2012 de către AAA. din mun. Moineşti, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 53/A/9, jud. Bacău, fiind adjudecat de către inculpatul GGG. pentru suma de 68.900 RON – poziţia procesuală a inculpatului GGG. a parcurs procedura recunoaşterii învinuirii, acesta fiind condamnat definitiv prin sentinţa penală nr. 4/2019 din 14 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 345/A din 05 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar inculpatul A. a recunoscut prin declaraţia din 04 octombrie 2018 faptele circumcrise ilicitului penal incriminat prin dispoziţiile art. 246 din C. pen.

- la data de 26.02.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., R. şi un alt participant, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 102/2013 de către BBBBB. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul R. – pe lângă faptul că, prin declaraţia din 04 octombrie 2018, inculpatul D. a recunoscut această faptă circumcrisă ilicitului penal incriminat prin dispoziţiile art. 246 din C. pen., reţinem că inculpatul R., în declaraţia din cursul urmăririi penale din data de 14 noiembrie 2016, a menţionat că "eu am discutat la licitaţia publică cu numiţii D. şi A.. [...] După ce m-am înţeles cu cei doi, am adjudecat imobilul şi, conform înţelegerii, m-am deplasat la societatea mea de unde am luat suma de 2.100 RON pe care i-am dat-o unuia dintre cei doi [...] nu-mi mai aduc aminte exact cui";

- la data de 10.03.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul K. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 446/2012 de către HHH. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 88/B/17, jud. Bacău evaluat la suma de 151.000 RON, fiind adjudecat de către inculpatul K. pentru suma de 100.000 RON – Instanţa de control judiciar constată că, în mod corect, prima instanţă a analizat situaţia de fapt, reţinând înţelegerea dintre inculpaţi care, deşi au negat-o, susţinând că au participat la licitaţii fără a avea cunoştinţă de prezenţa celuilalt, înscrisurile ce atestă depunerea consecutivă de către cei doi a cauţiunii la WW. şi modalitatea de desfăşurare a licitaţiei, vin pună în lumină netemeinicia criticilor formulate sub acest aspect;

- la data de 22.04.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul K. pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice, organizată în dosar de executare nr. 1026/2013 de către X. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 18/A/10, jud. Bacău evaluat la suma de 31.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul K. pentru suma de 80.200 RON – Instanţa supremă reţine o corectă analiză efectuată de prima instanţă, criticile formulate fiind neîntemeiate raportat la faptul că, deşi imobilul ce a făcut obiectul licitaţiei publice se afla în munipiul Piatra Neamţ, cei doi inculpaţi au ajuns din municipiul Bacău în acelaşi timp, aspect care rezultă din consemnarea consecutivă a cauţiunilor ce au fost depuse la bancă de către cei doi inculpaţi şi modalitatea de desfăşurare a licitaţiei publice, nefiind prima dată când cei doi inculpaţi au acţionat în această manieră;

- la data de 30.04.2015 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., GGG., M. şi alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 49/2012 de către V. din mun. mun. Bacău, str. x nr. 26/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 37.386 euro, fiind adjudecat de către inculpatul GGG. pentru suma de 26.400 euro. Înţelegerea între participanţii la licitaţie rezultă atât din declaraţiile inculpatului A. care, prin declaraţia din data de 04.10.2018 a recunoscut comiterea faptelor circumscrise ilicitului penal incriminat prin dispoziţiile art. 246 din C. pen., inculpatul GGG. care a fost condamnat definitiv prin sentinţa penală nr. 4/2019 din 14 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 345/A din 05 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cât şi din modalitatea de desfăşurare a licitaţiei analizată în mod corect de prima instanţă şi pe care instanţa de control judiciar şi-o însuşeşte în totalitate – posibilitate conferită de practica CEDO potrivit căreia poate constitui o motivare preluarea motivelor instanţei inferioare (cauza Helle contra Finlanda);

- la data de 25.05.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul A. şi cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 34/2013 de către X. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, privind executarea silită a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 117/C/22, jud. Bacău, evaluat la suma de 111.000 RON – Înalta Curte reţine că, prin declaraţia din data de 04.10.2018, inculpatul a recunoscut comiterea infracţiunii. Înţelegerea între participanţii la licitaţie reiese şi din declaraţia inculpatului A. din data de 14.11.2016 dată în cursul urmăririi penale, acesta precizând că "La data de 25.05.2015, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 34/2013 de către X. din mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, privind executarea silită a unui imobil din mun. Bacău, str. x nr. 117/C/22, jud. Bacău, s-a ajuns la o înţelegere între particpanţi pentru a adjudeca la un preţ mic imobilul numitul ZZZZ.. Acesta a înmânat fiecărui particpant aproximativ 350 de euro de fiecare pentru adjudecarea imobilului la preţul dorit". De asemenea, Înalta Curte reţine că inculpatul ZZZZ. a parcurs procedura recunoaşterii învinuirii, acesta fiind condamnat definitiv prin sentinţa penală nr. 4/2019 din 14 ianuarie 2019 a Curţii de Apel Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 345/A din 05 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

- la data de 07.10.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul E. si inculpatul O., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 400/2015 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 3/B/11, jud. Bacău evaluat la suma de 13.000 euro, fiind adjudecat de către inculpatul E. in calitate de mandatar pentru S.C. NNNNNN. S.R.L. pentru suma de 30.000 RON. Înalta Curte va respinge criticile formulate cu privire la acest act material şi îşi însuşeşte motivarea primei instanţe, înţelegerea dintre participanţii la licitaţie rezultând atât din declaraţia inculpatului O. din data de 04.10.2018 prin care a recunoscut comiterea faptelor circumscrise ilicitului penal incriminat prin dispoziţiile art. 246 din C. pen., din consemnarea consecutivă a cauţiunilor ce au fost depuse la bancă de către inculpaţii E. si O., cât şi din modalitatea de desfăşurare a licitaţiei publice, nefiind prima dată când inculpaţii au acţionat în această manieră;

- la data de 29.12.2015 a fost în înţelegere cu inculpatul A. şi cu alte persoane, pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 419/2011 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 13/A/3, jud. Bacău evaluat la suma de 77.700 RON, fiind adjudecat pentru suma de 52.200 RON de către unul dintre participanţi. Criticile formulate cu privire la acest act material vor fi respinse în raport de motivarea primei instanţe, Înalta Curte reţinând suplimentar aspectele de fapt ce se desprind din declaraţia inculpatului A. din cursul urmăririi penale dată în 14.11.2016, acesta menţionând că "s-a ajuns la o înţelegere între particpianţi pentru a adjuca la un preţ mic imobilul numitul ZZZZ.. Acesta a înmânat suma de 1.000 euro pe care am împărţit-o între ceilalţi participanţi la licitaţie, pentru a adjudecat imobilul la preţul dorit";

- la data de 19.04.2016 a fost în înţelegere cu inculpaţii A., J., H. şi I., pentru a denatura preţul de adjudecare al unui imobil, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 616/2012 de către RRRRRR. din mun. Bacău, jud. Bacău. Instanţa de control judiciar îşi însuşeşte ampla motivare oferită de prima instanţă, reţinând cu privire la acest act material şi elementele de fapt ce se desprind din declaraţia inculpatului A. din cursul urmăririi penale dată în 14.11.2016, acesta precizând că "La data de 19.04.2016 am participat împreună cu numiţii D., J., H. şi I. la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 616/2012 de către RRRRRR. [...] am discutat cu ceilalţi participanţi despre cine va adjuca imobilul, dar nu am ajuns la o decizie finală, motivat de prezenţa numitei PPPPPPP.. Aceasta a fost abordată şi de către ceilalţi particpanţi pentru a ajunge la o înţelegere şi pentru a nu ridica preţul de adjudecare [...] discuţiile s-au purtat în grup cu PPPPPPP.";

- la data de 18.07.2016 a fost în înţelegere cu numitul UUUUUUU., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 607/2015 de către ZZZ. din mun. Bacău, privind un imobil din com. Letea Veche, sat VVVVVVV., jud. Bacău, evaluat la suma de 2050 euro. Înalta Curte nu va mai relua argumentele oferite de Curtea de Apel Bacău pe care şi le însuşeşte în totalitate – posibilitate conferită de practica CEDO (cauza Helle contra Finlanda);

- la data de 14.04.2016, i-a instigat pe inculpaţii J., A., F., R. şi I., la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 142/2015 de către II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul fiind adjudecat de către inculpatul F.. Criticile formulate cu privire la acest act material vor fi respinse ca neîntemeiate în raport de ampla motivare a primei instanţe, Înalta Curte reţinând suplimentar aspectele de fapt ce se desprind din declaraţia inculpatului A. din cursul urmăririi penale dată în 14.11.2016, acesta menţionând că "am ajuns la o înţelegere cu ceilaţi participanţi la licitaţie şi cu numitul D. care doar a fost prezent, stabilind ca imobilul să fie adjudecat de către F. care ne-a dat fiecăruia suma de 500 euro";

- la data de 27.05.2015, cu ocazia participării la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 20/2013 de către EEEEE. din or. Buhuşi, jud. Bacău, a încercat împreună cu inculpatul A. să-l corupă pe numitul OOOOOOO., oferindu-i o sumă de bani cuprinsă între 3.000 şi 4.000 RON pentru a se retrage de la licitaţie, martorul adjudecând în cele din urmă imobilul. Înalta Curte reţine că inculpatul A. a menţionat în declaraţia din cursul urmăririi penale dată în data de 04.11.2016 că "îmi amintesc faptul că numitul D. a încercat să ajungă la o înţelegere cu numitul OOOOOOO., dar nu mai ţin minte dacă acesta i-a oferit vreo suma de bani. La un moment dat, urmare a faptului că discutau cu voce tare în stradă, le-am spus fie să se înţeleagă, fie să termine cu discuţiile";

- la data de 01.09.2016, cu ocazia participării la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 1/E/2016 de către SSSSSS. din or. Moineşti, jud. Bacău, a încercat împreună cu inculpatul A. şi o altă persoană, să o corupă pe numita PPPPPPP., oferindu-i suma de 2.000 euro pentru a se retrage de la licitaţie, martora adjudecând în cele din urmă imobilul". Înalta Curte constată că inculpatul A. a menţionat în declaraţia din cursul urmăririi penale dată în data de 04.11.2016 că "La această licitaţie, D. a venit împreună cu numitul JJJJJJJJJJ. pentru a-l ajuta pe acesta să adjudece imobilul. [...] numiţii D. şi JJJJJJJJJJ. au încercat să ajungă la o înţelegere cu PPPPPPP.".

II.4. O altă critică adusă de inculpatul D. a vizat soluţionarea acţiunii penale relativ la infracţiunea de şantaj, inculpatul susţinând că, deşi s-a reţinut că a exercitat o constrângere morală asupra părţii vătămate C., constând în ameninţarea cu exercitarea unui drept legal şi pentru care se prezentase la licitaţie, respectiv acela de a oferi un preţ superior, în opinia sa, exercitarea unui drept legal, care ar fi condus şi la un preţ final de adjudecare mai mare, nu poate îmbrăca forma unei ameninţări, nici ca infracţiune de sine stătătoare, nici ca element material al unei alte infracţiuni.

Pe cale de consecinţă, a solicitat achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., subsidiarul fiind baza prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a a aceluiaşi articol.

În privinţa criticilor care vizează infracţiunea de şantaj, Înalta Curte le va respinge ca nefondate, prin trimitere la considerentele avute în vedere în analiza apelului inculpatului A. declarat sub aceleaşi aspecte.

II.5. Un ultim motiv invocat în apelul inculpatului D. priveşte individualizarea pedepsei aplicate pentru infracţiunea de şantaj. Sub acest aspect, inculpatul a precizat că instanţa de fond a pronunţat pentru săvârşirea unui singur element material care a condus la un folos patrimonial de 500 de euro, o pedeapsă cu mult peste minimul special incriminator, în regim de executare, trecând peste toate circumstanţele reale şi personale ale sale, respectiv absolvent de studii superioare juridice, fără antecedente penale, căsătorit, cu trei copii minori, obţinând venituri oneste şi la vedere din calitatea de administrator al unei societăţi comerciale, solicitând astfel, o pedeapsă orientată spre minimul special al pedepsei prevăzute de lege cu suspendarea executării acesteia.

Înalta Curte reţine că argumentele expuse supra la pct. I.5.3. sunt pe deplin valabile şi în privinţa acestui inculpat.

Astfel, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul D., având în vedere limitele speciale ale pedepsei închisorii prevăzute de lege pentru infracţiunea de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. (închisoare de la 2 ani la 7 ani), acestea trebuie reduse cu o treime, ca efect al circumstanţelor atenuante, prevăzut de art. 76 alin. (2) lit. b) din C. pen., între un minim de 1 an şi 4 luni (16 de luni) şi un maxim de 4 ani şi 8 luni (56 de luni).

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., inculpatul D. va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul D. va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Bacău – Administrare Baze Sportive si de Agrement, Parcuri – secţia Parcuri Spatii Verzi sau DGASPC Bacău - Centrul de servicii sociale "Ghiocelul" Bacău, pe o perioadă de 60 (şaizeci) de zile.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

III. I.

III.1. Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul I. a susţinut, ca un prim motiv de apel, netemeinicia sentinţei apelate relativ la condamnarea sa pentru comiterea infracţiunii de şantaj faţă de persoana vătămată B..

În esenţă, apelantul-inculpat a susţinut că persoana vătămata B. era ofiţer al politiei Judiciare, iar sesizarea făcută de către acesta a fost la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice şi nu pentru infracţiunea de şantaj. La momentul când a fost audiat în calitate de martor, acesta a relatat că, la momentul licitaţiei, ar fi perceput o oarecare constrângere.

III.2. Un al doilea motiv de apel invocat a fost cel care vizează intervenirea prescripţiei răspunderii penale, cu consecinţa încetării procesului penal, în situaţia în care instanţa de control judiciar va trece peste toate apărările şi va considera ca inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de şantaj.

În privinţa acestor critici, Înalta Curte le va admite, fiind pe deplin aplicabile cele reţinute cu privire la apelul declarat de inculpatul A. sub acelaşi aspect.

Sub aceste aspecte, apelul inculpatului I. va fi admis, urmând ca sentinţa apelată să fie desfiinţată sub aspectul condamnării acestuia pentru comiterea infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. (persoană vătămată B.).

În cadrul rejudecării, în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen., se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului I. sub aspectul comiterii infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. (persoană vătămată B.), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

III.3. Un al treilea motiv de apel vizează netemeinicia sentinţei apelate relativ la condamnarea sa pentru comiterea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 din C. pen., cu referire la dosarul de executare nr. 616/2012 a RRRRRR., licitaţia din data de 19.04.2016, întrucât nu există nicio probă din care sa reiasă că inculpatul ar fi făcut vreo acţiune contrară legii.

Cu privire la aceste critici, Înalta Curte le va respinge ca nefondate, pe lângă considerentele avute în vedere de prima instanţă – şi pe care instanţa de control judiciar şi le însuşeşte – urmând a fi reţinute cu privire la acest act material şi elementele de fapt ce se desprind din declaraţia inculpatului A. din cursul urmăririi penale dată în 14.11.2016 când acesta a învederat că "La data de 19.04.2016 am participat împreună cu numiţii D., J., H. şi I. la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 616/2012 de către RRRRRR. [...] am discutat cu ceilalţi participanţi despre cine va adjuca imobilul, dar nu am ajuns la o decizie finală, motivat de prezenţa numitei PPPPPPP.. Aceasta a fost abordată şi de către ceilalţi particpanţi pentru a ajunge la o înţelegere şi pentru a nu ridica preţul de adjudecare [...] discuţiile s-au purtat în grup cu PPPPPPP.".

III.4. Printr-un ultim motiv de apel, apelantul-inculpat a susţinut în cadrul criticilor formulate, în ceea ce priveşte procesele-verbale şi actele de adjudecare, că instanţa de fond, raportat la art. 404 alin. (4) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare deoarece actele au fost încheiate cu încălcarea condiţiilor cerute de lege, în conţinutul acestora fiind consemnată tocmai înţelegerea dintre participanţi, constatând nulitatea acestora şi, pe cale de consecinţă, au fost desfiinţate procesele-verbale şi actele de adjudecare.

Instanţa de fond nu a arătat care condiţii de valabilitate ale contractului au fost încălcate şi care din condiţiile actului de adjudecare nu au fost respectate.

În atare condiţii, s-a considerat de către instanţa de fond că înscrisurile ar fi false ca urmare a celor consemnate de către executorul judecătoresc şi, astfel, se tinde şi la desfiinţarea actului subsecvent (nefalsificat), nu în scopul înlăturării stării de pericol pe care o implică rămânerea, în circuitul civil, a unui înscris care nu reflectă adevărul, ci, mai degrabă, în vederea reparării în natură a unui prejudiciu civil – cum este cazul în speţă.

Or, specificitatea problematicii reparării prejudiciului civil, prin comparaţie cu cea a desfiinţării unui înscris fals, impune recurgerea la mijloacele procesual civile adecvate şi sesizarea instanţelor civile competente.

Aceste motive de apel vor fi analizate în secţiunea care vizează latura civilă.

IV. H.

IV.1. Ca un prim motiv de apel, inculpatul H. a solicitat, în esenţă, achitarea în ceea ce priveşte infracţiunea de şantaj, întrucât fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, nefiind întrunite elementele constitutive în plan obiectiv şi subiectiv.

În acest sens, a arătat că persoana vătămată B., comisar şef de poliţie, în funcţie la data ţinerii licitaţiei publice din 26.11.2015, ofiţer în cadrul I.P.J. Bacău, şef al Biroului Arme, Explozibili şi Substanţe Periculoase (A.E.S.P.) ce făcea parte din structurile poliţiei judiciare, a ajuns împreună cu soţia sa, NNNNNNNN., debitorul creditorului "WW." pentru un debit de 850.000 RON pe care nu l-a mai putut rambursa, garantând cu imobilul apartament proprietatea familiei x, situat în Bacău, str. x, nr. 84/B/8.

Apartamentul a fost evaluat la suma de 146.100 RON întrucât nu a fost adjudecat la prima licitaţie, preţul de pornire pentru termenul din 26.11.2015 a fost redus cu 25%, respectiv la 109.500 RON.

În declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, persoana vătămată a arătat constant că singurul său interes este ca imobilul să rămână în familie, deci să fie adjudecat de ruda sa HH. care este în legături multiple de afaceri cu soţia NNNNNNNN.. Niciodată aceasta nu a declarat că doreşte ca apartamentul să fie adjudecat la un preţ cât mai mare pentru a acoperi cât mai mult din creditul restant.

Practic debitorul a acţionat împotriva interesului său principal derivat din lege şi împotriva interesului creditorului.

În scopul arătat mai sus, inculpatul a arătat că, la data de 26.11.2015, debitorul sa deplasat la sediul B.E.J. GG. împreună cu HH. şi, în timp ce aceasta din urmă aştepta în biroul executorului, i-a abordat pe rând pe fiecare participant la licitaţie, în ordinea sosirii, informându-i separat de intenţiile sale.

Inculpatul a susţinut că persoana vătămată B. i-a adus la cunoştinţă că este comisar şef de poliţie, că bunul licitat este al său şi se va face tot posibilul ca imobilul să ajungă din nou în proprietatea sa. De asemenea, acesta i-a cerut să se retragă de la licitaţie pentru a nu avea probleme. A analizat situaţia şi, raportat la poziţia socială şi profesională a debitorului, a hotărât să se retragă de la licitaţie pentru a nu avea probleme în viitor.

Aşa cum rezultă şi din declaraţiile persoanei vătămate, inculpatul a relatat că nu a avut alte discuţii cu acesta, decât cea menţionată mai sus.

Conform declaraţiilor sale, inculpaţii l-ar fi ameninţat că, dacă nu dă o sumă de bani (1000 Euro), vor ridica preţul de adjudecare astfel că HH. (persoana adusă de el) nu va putea câştiga licitaţia, sau o va câştiga la un preţ mult mai mare decât cel oferit de aceasta, iar inculpaţii cunoşteau cine este HH. şi pe cine reprezintă, aspecte pe care nu le puteau afla decât de la persoana vătămată cu ocazia abordării iniţiale.

Presupunând că ipoteza de săvârşire a infracţiunii susţinută de persoana vătămată ar fi reală, trebuie stabilit care este răul sau fapta păgubitoare cu care a fost ameninţată aceasta, faptă ce a fost de natură a-i crea o stare de temere şi a-i înfrânge voinţa. Dacă licitaţia s-ar fi desfăşurat în continuare cu toţi participanţii, preţul de adjudecare ar fi crescut peste cel de pornire până la o limită suportabilă financiar de viitorul ajudecatar. Dacă HH. nu ar fi făcut faţă ofertelor, pierdea licitaţia şi bunul licitat era adjudecat de unul dintre inculpaţi.

Faptul că bunul executat silit putea ajunge în proprietatea unuia dintre inculpaţi, iar nu a familiei x, nu poate fi interpretat ca un rău sau faptă păgubitoare. Într-o asemenea situaţie, nici debitorul nu suferă vreo pagubă, deoarece bunul este adjudecat la preţul cel mai mare oferit şi, astfel, acoperă o mai mare parte din debitul restant, aspect care îi profită şi creditorului.

În privinţa criticilor care vizează infracţiunea de şantaj şi prin care s-a solicitat achitarea sa, Înalta Curte le va respinge ca nefondate, prin trimitere la considerentele avute în vedere în analiza apelului inculpatului A. declarat sub aceleaşi aspecte.

În subsidiar, inculpatul H. a susţinut intervenirea prescripţiei răspunderii penale, cu consecinţa încetării procesului penal, în situaţia în care instanţa de control judiciar va trece peste toate apărările şi va considera ca inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de şantaj.

În privinţa acestor critici, Înalta Curte le va admite, fiind pe deplin aplicabile cele reţinute cu privire la apelul declarat de inculpatul A. sub acelaşi aspect.

Sub aceste aspecte, apelul inculpatului H. va fi admis, urmând ca sentinţa apelată să fie desfiinţată sub aspectul condamnării acestuia pentru comiterea infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. (persoană vătămată B.).

În cadrul rejudecării, în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen., se va dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului H. sub aspectul comiterii infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. (persoană vătămată B.), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

IV.2. În ceea ce priveşte infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, inculpatul a criticat sentinţa apelată, susţinând că, în mod greşit, instanţa de fond a reţinut 7 (şapte) acte materiale în sarcina sa, deşi ar fi trebuit reţinute numai 4 (patru), respectiv:

a. La licitaţia din 07.09.2016 – dosar nr. x/2016 a ZZZ. (imobil din Bacău, str. x 9/C/9 adjudecat de inculpatul I.) nu a avut calitatea de participant întrucât recipisa pentru cauţiune i-a fost restituită de executor înainte de începerea licitaţiei, pe motivul că nu făcuse oferta cu preţul de pornire stabilit şi deci nu putea influenţa în nici un fel cursul executării silite.

Înalta Curte va respinge ca nefondate aceste critici, având în vedere următoarele:

- potrivit declaraţiei inculpatului A. din cursul urmăririi penale – "La data de 07.09.2016, cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 197/2016 [...] s-a ajuns la o înţelegere între participanţi pentru a adjudeca la un preţ mic imobilul numitul I.";

- afirmaţia inculpatului x că i s-a restituit recipisa pe motivul că nu făcuse oferta cu preţul de pornire stabilit este una neadevărată. Astfel, în cuprinsul publicaţiei de vânzare imobiliară de la fila x d.u.p., s-a menţinat că "ofertanţii trebuie să consemneze [...] o garanţie de participare de cel puţin 10% [...] în sumă de 3000 euro". La fila x d.u.p. se află recipisa de consemnare nr. x din data de 07.09.2016, din conţinutul acesteia rezultând că inculpatul x a depus suma de 13.500 RON. Or, în data de 07.09.2016, cursul de schimb – stabilit de către BNR şi comunicat oficial în data de 06.09.2016 – a fost de 4,4514 RON/1 euro, astfel că 3.000 de euro erau echivalentul a 13.354,2 RON, sumă inferioară celei consemnate de inculpatul x (13.500 RON). De altfel, Înalta Curte observă că inculpatul H. a fost menţionat în procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc ZZZ. la pct. 5 dintre ofertanţii-cumpărători, menţionându-se şi că acesta a "oferă suma de 100.000 RON";

b. La licitaţia din 19.04.2016 - dosar nr. x/2012 a RRRRRR. - preţul de adjudecare nu a fost denaturat, fiind în limitele valorii reale a bunului executat silit. Instanţa de control judiciar îşi însuşeşte ampla motivare oferită de prima instanţă, reţinând cu privire la acest act material şi elementele de fapt ce se desprind din declaraţia inculpatului A. din cursul urmăririi penale dată în 14.11.2016, acesta precizând că "La data de 19.04.2016 am participat împreună cu numiţii D., J., H. şi I. la licitaţia publică organizată în dosar de executare nr. 616/2012 de către RRRRRR. [...] am discutat cu ceilalţi participanţi despre cine va adjuca imobilul, dar nu am ajuns la o decizie finală, motivat de prezenţa numitei PPPPPPP.. Aceasta a fost abordată şi de către ceilalţi particpanţi pentru a ajunge la o înţelegere şi pentru a nu ridica preţul de adjudecare [...] discuţiile s-au purtat în grup cu PPPPPPP.";

c. La licitaţia din 16.02.2015 - dosar nr. x/2012 a AAA. (imobilul din Bacău, str. x 53/A/9 adjudecat de GGG.) – nu a avut calitatea de participant întrucât nu a plătit cauţiunea şi nu a făcut nici o ofertă. Înalta Curte va respinge ca nefondată această critică motivat de faptul că probatoriul administrat în cauză a pus în lumină următoarele aspecte de fapt:

- executorul judecătoresc a stabilit ca licitaţia să aibă loc în data de 16.02.2015, stabilindu-se, totdată ca ofertele participanţilor să fie depuse la sediul executorului judecătoresc cu cel puţin o zi înainte de începerea licitaţiei, respectiv în data de 13.02.2015 orele 12:00;

- publicaţia de vânzare a fost încărcată pe site-ul unej.ro în data de 13.02.2016, în jurul orelor 11, astfel că eventualele persoane interesate – care accesau acest site – nu aveau timpul fizic necesar pentru a achita cauţiunea de 10% la bancă şi de a depune până la orele 12:00 ofertele la biroul executorului judecătoresc;

- în această situaţie, ca urmare a contactării executorului judecătoresc de către inculpaţii D. şi A., executorul judecătoresc a acceptat ca inculpaţii să se prezinte în ziua licitaţiei pentru a adjudeca imobilul executat silit, situaţie în care niciunul dintre inculpaţi nu a mai depus cauţiunea de 10%, iar ca urmare şi a depăşirii orei iniţial fixate, executorul judecătoresc a fost de acord să organizeze o nouă licitaţie în aceeaşi zi, la orele 15:00, fără a mai realiza publicitatea prevăzută de lege;

- ulterior, inculpaţii s-au înţeles cine să adjudece imobilul – "împreună cu GGG. am plecat la Moineşti şi, ajungând la sediul executorului judecătoresc, m-am întâlnit cu D. şi H.. Aceştia mi-au spus că şi ei au venit ca să adjudece imobilul, ocazie cu care am dat cu banul care să-l adjudece, eu şi GGG., sau D. şi H." (declaraţie inculpat A., fila x, vol. d.u.p.).

IV.3. Un ultim motiv de apel este cel prin care inculpatul H. a criticat sentinţa primei instanţe care, în baza art. 404 alin. (4) teza finală din C. proc. pen., a desfiinţat procesele-verbale de licitaţie şi actele de adjudecare, motivele fiind comune cu ale inculpatului I..

Aceste motive de apel vor fi analizate în secţiunea care vizează latura civilă.

V. R. şi F.

Prin motivele de apel formulate în scris, inculpaţii R. şi F., au solicitat, în esenţă, următoarele:

V.1. În principal, în baza art. 6 par. 1 şi 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a art. 2 par. 1 din Protocolul 7 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului coroborat cu art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău şi rejudecarea de către prima instanţă, deoarece:

a) sentinţa penală nr. 91/2023 din 04.09.2023 nu este motivată;

În acest punct de criticiă, apărarea a susţinut că sentinţa atacată comportă două aspecte de nelegalitate: pe de o parte, este nemotivată, cu consecinţa încălcării dreptului la un proces echitabil al inculpaţilor-apelanţi în sensul art. 6 par. 1 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar pe de altă parte, aceasta a fost pronunţată cu încălcarea flagrantă a dreptului la apărare al inculpaţilor prin aceea că prima instanţă a dispus demararea etapei dezbaterilor pe fondul cauzei fără a motiva în prealabil încheierea privind respingerea cererilor de schimbare a încadrărilor juridice.

În ceea ce priveşte nemotivarea sentinţei penale, s-a arătat că aceasta nu cuprinde o motivare cu privire la condamnarea inculpaţilor-apelanţi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj, nu s-a făcut o analiză a existenţei infracţiunilor cu privire la care a fost sesizată, nu a fost analizată întrunirea elementelor constitutive ale acestora şi nici a activităţilor desfăşurate de fiecare inculpat în parte.

În opinia inculpaţilor, Curtea de Apel Bacău a preluat ad litteram în cuprinsul sentinţei apelate conţinutul actului de sesizare, fără a prezenta motivele sau argumentele pentru care nu a ţinut cont de declaraţiile inculpaţilor ori de celelalte apărări pe care le-au formulat pe parcursul derulării procesului penal. De asemenea, instanţa de fond nu a prezentat în concreto probele care fac dovada implicării inculpaţilor în săvârşirea faptei, sentinţa apelată grefându-se pe o simplă afirmaţie şi anume: "Cum toţi participanţii la această licitaţie, cu excepţia persoanei vătămate, mai participaseră anterior la alte licitaţii, la care se ajunsese la înţelegere între participanţi, Curtea reţine pe cale de deducţie logică că toţi inculpaţii au cunoscut/intuit conţinutul discuţiilor dintre C. şi D., susţinându-l pe acesta din urmă", fără un suport probator clar care să susţină acuzaţia.

Mai mult, inculpaţii au susţinut că prima instanţă nici nu a analizat punctual apărările lor, ci doar a precizat formal că acestea nu pot fi primite parafrazând susţinerile parchetului.

Din punct de vedere al soluţionării cauzei, în opinia apărării inculpaţilor, sentinţa penală nr. 91/2023 este nemotivată, fiind grav încălcate dispoziţiile art. 5 Din C. proc. pen., art. 8 C.prodin C. pen. şi art. 403 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. prin raportare la art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, fapt ce atrage incidenţa nulităţii relative, vătămările suferite de inculpaţi fiind evidente şi iremediabile în condiţiile în care li s-a încălcat flagrant dreptul la un proces echitabil şi în condiţiile în care nu au avut posibilitatea de a cunoaşte în concret motivele pentru care prima instanţă le-a respins apărările şi a dispus condamnarea lor.

Dispoziţiile art. 403 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. prevăd expres că expunerea din cuprinsul hotărârii trebuie să cuprindă motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate, şi motivarea soluţiei cu privire la latura civilă a cauzei, după caz, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză.

O altă critică a inculpaţilor a fost cea privind demararea etapei dezbaterilor pe fondul cauzei în lipsa motivării dispoziţiei de respingere a cererii de schimbare a încadrării juridice a inculpaţilor, cu încălcarea Deciziei nr. 250 din 16.04.2019 a Curţii Constituţionale şi art. 351 alin. (3) din C. proc. pen.

Cu titlu prealabil, au precizat că prin Decizia nr. 250 din 16.04.2019 a Curţii Constituţionale s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 377 alin. (4) teza I-a şi art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., statuându-se că acestea sunt constituţionale în măsura în care instanţa de judecată se pronunţă cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluţionează fondul cauzei.

Or, inculpaţii au învederat că, în cauză, Curtea de Apel Bacău a încălcat flagrant hotărârea Curţii Constituţionale, precum şi dispoziţiile procesual penale indicate.

Argumentul care îndrituieşte instanţa de apel să dispună trimiterea spre rejudecare a cauzei primei instanţe este faptul că, prin nemotivarea încheierii de respingere a cererii de încadrare juridică formulate de inculpaţi, anterior demarării etapei dezbaterilor pe fondul cauzei, acestora li s-a încălcat flagrant dreptul la apărare, întrucât nu au cunoscut toate argumentele pentru care Curtea de Apel Bacău a menţinut încadrarea juridică reţinută de Ministerul Public şi nu au putut combate întru totul optica instanţei cu privire la corespondenţa stării de fapt şi a încadrării juridice, pe fondul cauzei.

Înalta Curte, în ceea ce priveşte nemotivarea hotărârii de către Curtea de Apel Bacău, face trimitere la partea din decizie ce a fost dedicată acestui aspect.

Relativ la critica ce vizează nemotivarea prin încheiere separată a respingerii cererii având ca obiect schimbarea încadrării juridice, Înalta Curte o va respinge ca nefondată câtă vreme (i) prima instanţă s-a pronunţat pe cererea formulată, (ii) acuzaţia a rămas aceeaşi, (iii) nu se încadrează în cazurile de la art. 421 pct. (2) lit. b) din C. proc. pen., (iv) criticile nu se circumscriu vreunui caz de nulitate absolută, iar (v) motivele de apel conţin critica ce vizează respingerea schimbării încadrării juridice, astfel că, în virtutea efectului devolutiv al apelului, instanţa de control judiciar este obligată să analizeze această cerere, ceea ce, de altfel, a făcut obiectul judecăţii în apel, cu ocazia analizării criticilor formulate de inculpatul A. la care va face trimitere.

V.2. În subsidiar, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., cei doi inculpaţi-apelanţi au solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău, reţinerea cauzei spre rejudecare şi, în consecinţă, în baza art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. în infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 din C. pen.

Astfel, au susţinut că argumentele care pledează înspre schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 din C. pen. sunt multiple, întrucât starea de fapt expusă în actul de sesizare a instanţei are corespondent în infracţiunea prevăzută de art. 246 teza a II-a din C. pen., iar nu în cea prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen.

În această direcţie, inculpaţii au susţinut că persoana vătămată a declarat în faţa primei instanţe că nu a fost constrâns şi nici nu s-a simţit în vreun mod şantajat, acesta percepând doar faptul că, în forma respectivă, de remitere a banilor către ceilalţi participanţi, se desfăşoară procedura de licitaţie. Mai mult, persoana vătămată deţinea suma cu care a adjudecat bunul, nefiind silită în vreun fel să ofere mai mult decât în limita posibilităţilor băneşti ale sale.

Ca atare, împrejurările în care s-a derulat procedura atestă o înţelegere între persoana vătămată şi inculpaţi pentru ca cea dintâi să câştige licitaţia.

V.3. În terţiar, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., au solicitat desfiinţarea sentinţei penale nr. 91/2023 din 04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău, reţinerea cauzei spre rejudecare şi, în consecinţă, faţă de ambii inculpaţi să se dispună, în baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I-a din C. proc. pen., achitarea inculpaţilor R. şi F. pentru comiterea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen.

În acest sens, au arătat că, din declaraţiile persoanei vătămate C. rezultă că inculpaţii nu au exercitat nicio acţiune de constrângere asupra acesteia, întrucât:

- persoana vătămată C. a precizat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa primei instanţe faptul că, în timp ce era afară, în exteriorul biroului executorului judecătoresc, a fost abordat de inculpatul D., acesta din urmă propunându-i remiterea unei sume de bani pentru ca restul inculpaţilor să se retragă de la participarea la licitaţie;

- tot persoana vătămată a subliniat că ceilalţi inculpaţi nu au intervenit în discuţia pe care acesta a avut-o cu D. şi nici nu au încercat acest lucru;

- suplimentar, persoana vătămată a subliniat că, în cursul desfăşurării procedurii de licitaţie, nu i-a văzut pe inculpaţi să discute între ei;

Ca atare, inculpaţii R. şi F. au susţinut că nu au comis vreo acţiune de şantaj asupra persoanei vătămate şi nu poate fi susţinut argumentul primei instanţe conform căruia: "Susţinerea conform căreia actul de constrângere nu ar fi fost în măsură a provoca temere persoanei vătămate şi din acest motiv nu ar putea fi întrunite condiţiile de tipicitate, nu poate fi reţinută în condiţiile în care, spre deosebire de vechea reglementare, noţiunea de constrângere folosită la articolul 207 alin. (1) din C. pen. nu mai este sinonimă cu noţiunea de ameninţare." Într-adevăr, deşi noţiunea de constrângere utilizată de legiuitor în conţinutul art. 207 din C. pen. nu mai are aceeaşi semnificaţie cu cea a ameninţării, totuşi, este necesar – oricum s-ar manifesta acţiunea de constrângere – ca aceasta să fie aptă să lezeze valoarea socială protejată de norma de incriminare, şi anume exerciţiul liber al dreptului la autodeterminare al persoanei. Or, persoana vătămată, astfel cum aceasta a precizat nu s-a simţit şantajată, nefiind constrânsă de inculpaţii R. şi F., cu care, de altfel, nici nu a discutat nemijlocit în data de 12.05.2016.

În argumentarea soluţiei de condamnare a inculpaţilor, Curtea de Apel Bacău face trimitere la consideraţiile expuse la pct. A din cadrul sentinţei apelate, care s-ar aplica mutatis mutandis şi faptei din 12.05.2016, însă, în forma descrisă, construcţia acuzaţiei în această manieră şi, a fortiori, starea de fapt reţinută de instanţă nu bifează elementele de tipicitate ale infracţiunii deoarece în această formă, infracţiunea de şantaj absoarbe legal infracţiunea de ameninţare. Dar ridicarea preţului de licitaţie pentru imobilul executat silit/retragerea din cadrul procedurii licitaţiei/neoferirea unui preţ mai mare bunului adjudecat reprezenta un drept al tuturor participanţilor la procedura licitaţiei, motiv pentru care nu pot fi bifate condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. astfel cum o descrie procurorul redactor în actul de sesizare deoarece exercitarea unui drept atrage un element de atipicitate al infracţiunii, fiind incident cazul de achitare prev. de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I-a din C. proc. pen.

În privinţa criticilor subsumate pct. V.2. şi V.3. care vizează infracţiunea de şantaj, Înalta Curte le va respinge ca nefondate, prin trimitere la considerentele avute în vedere în analiza apelului inculpatului A. declarat sub aceleaşi aspecte. Mai mult, prin încheierea din 9 aprilie 2024 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a formei de participaţie reţinute în sarcina inculpaţilor R. şi F. din autorat, prevăzut de art. 46 din C. pen., în complicitate, prevăzută de art. 48 din C. pen. la comiterea infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen.

V.4. Printr-un ultim motiv de apel, cei doi inculpaţi au solicitat ca, în situaţia în care vor fi respinse celelalte critici, având în vedere toate criteriile generale de individualizare, să fie redus cuantumul pedepsei principale ce le-a fost aplicată, iar ca modalitate de executare pedeapsa principală să fie suspendată sub supraveghere.

Aceştia au apreciat că, prin raportare la circumstanţele concrete ale cauzei, este imperios a fi avut în vedere faptul că au săvârşit infracţiunea fără a participa efectiv la exercitarea vreunei acţiuni de constrângere asupra persoanei vătămate. În concret, contribuţia efectivă a acestora este semnificativ scăzută faţă de implicarea inculpatului D. care a procedat la constrângerea numitului C..

Raportat la natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, au menţionat că se află la primul contact cu legea penală, faptele pentru care au fost trimişi în judecată reprezintă un incident izolat, fără recurenţă.

În ceea ce priveşte conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, au arătat că ambii inculpaţi au dat dovadă de o conduită sinceră, relatând organelor judiciare împrejurările în care au avut loc faptele. În mod constant şi continuu au cooperat cu organele judiciare în toate fazele procesuale, s-au prezentat la chemările acestora şi au contribuit în mod activ la aflarea adevărului în cauză, şi, nu în ultimul rând, inculpaţii au manifestat o atitudine de asumare, înţelegând consecinţele faptelor lor pe plan social şi penal.

Înalta Curte reţine că argumentele expuse supra la pct. I.5.3. sunt pe deplin valabile şi în privinţa acestor inculpaţi, astfel că nu le va mai relua.

Având în vedere

- încheierea din 9 aprilie 2024 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a formei de participaţie reţinute în sarcina inculpaţilor R. şi F. din autorat prevăzută de art. 46 din C. pen., în complicitate prevăzută de art. 48 din C. pen. la comiterea infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen.

- criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen.

- dispoziţiile art. 76 alin. (2) lit. b) din C. pen. – limitele speciale ale pedepsei închisorii prevăzute de lege pentru infracţiunea de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. (închisoare de la 2 ani la 7 ani) trebuie reduse cu o treime, ca efect al circumstanţelor atenuante, între un minim de 1 an şi 4 luni (16 de luni) şi un maxim de 4 ani şi 8 luni (56 de luni),

- prin raportare şi la dispoziţiile art. 79 alin. (3) din C. pen. cu trimitere la dispoziţiile art. 77 lit. a) din C. pen. (săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună ce a fost reţinută în cauză) şi art. 78 din C. pen. care nu impun în sarcina instanţei obligaţia majorării pedepsei, legiuitorul prevăzând că "În cazul în care există circumstanţe agravante, se poate aplica o pedeapsă până la maximul special",

Înalta Curte apreciază că scopul şi funcţiile pedepsei pot fi atinse prin aplicarea faţă de inculpaţii R. şi F. a unei pedepse principale de 2 ani închisoare, iar ca modalitate de executare suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul R.:

- în baza art. 91 din C. pen., se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare şi va fi stabilit un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

- în baza art. 93 alin. (1) din C. pen., va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

- în baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., i se va impune să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate;

- în baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Bacău – Administrare Baze Sportive si de Agrement, Parcuri – secţia Parcuri Spatii Verzi sau DGASPC Bacău - Centrul de îngrijire şi aşistenta pentru persoanele adulte cu dizabilitati "Condorul" Bacău, pe o perioadă de 60 (şaizeci) de zile;

- în baza art. 91 alin. (4) din C. pen., i se va atrage atenţia asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul F.:

- în baza art. 93 alin. (1) din C. pen., va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

- în baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Bacău – Administrare Baze Sportive si de Agrement, Parcuri – secţia Parcuri Spatii Verzi sau DGASPC Bacău - DGASPC Bacău - Centrul de servicii sociale "Ghiocelul" Bacău, pe o perioadă de 60 (şaizeci) de zile;

- în baza art. 91 alin. (4) din C. pen., i se va atrage atenţia asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

VI. J.

VI.1. Printr-un prim motiv de apel, inculpatul J. a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare, susţinând că instanţa de fond a preluat în cuprinsul sentinţei conţinutul rechizitoriului, fără a prezenta motivele sau argumentele proprii pentru care nu a ţinut cont de declaraţiile inculpaţilor, ale persoanelor vătămate sau de celelalte probe care au fost solicitate şi administrate pe parcursul derulării procesului penal. Totodată, instanţa de fond nu a arătat probele care fac dovada implicării inculpatului în săvârşirea infracţiunii.

Din această perspectivă, a susţinut că hotărârea apelată este nemotivată, fiind încălcate dispoziţiile art. 5 din C. proc. pen., art. 8 din C. proc. pen. şi art. 403 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., prin raportare la art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, fapt care atrage nulitatea relativă, vătămarea suferită de către inculpat fiind iremediabilă în condiţiile în care i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil şi în condiţiile în care nu a avut posibilitatea de a cunoaşte motivele pentru care prima instanţă i-a respins apărările şi a dispus condamnarea.

Înalta Curte, în ceea ce priveşte nemotivarea hotărârii de către Curtea de Apel Bacău, face trimitere la partea din decizie ce a fost dedicată acestui aspect.

VI.2. Ca urmare a deciziei nr. 45 din 16.09.2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegare unor chestiuni de drept în materie penală, inculpatul J. a susţinut că o parte din infracţiunile de deturnare a licitaţiilor publice reţinute în sarcina sa ar fi fost săvârşite prin modalitatea faptică imputată, de retragere a autorilor, după cum urmează:

- fapta din data de 02.03.2015 în dosar de executare nr. 405/2011 de către BEJ II. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din Bacău, str. x nr. 110/D/14, jud. Bacău;

- fapta din data de 14.04.2016 în dosarul de executare nr. 142/2015 de către BEJ II. din mun. Bacău, jud. Bacău;

- fapta din data de 19.04.2016 în dosar de executare nr. 616/2012 de către RRRRRR. din mun. Bacău, jud. Bacău;

- fapta din data de 07.09.2016 în dosar de executare nr. 197/2016 de către ZZZ. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 9/C/9, jud. Bacău.

Analizând criticile inculpatului J. cu privire la aplicabilitatea deciziei nr. 45 din 16.09.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care acesta a solicitat achitarea sa ca efect al acestei decizii pentru faptele enumerate supra, Înalta Curte reţine că, prin decizia de referinţă, s-a stabilit că, "în cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din C. pen., elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării nu se realizează şi atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică, chiar autorul faptei".

În aceste condiţii, Înalta Curte reţine netemeinicia criticilor formulate de inculpatul J. sub acest aspect.

VI.3. Un alt motiv de apel a vizat greşita sa condamnare pentru comiterea infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., în opinia sa apreciind că prima instanţă ar fi trebuit să reţină infracţiunea de deturnarea licitaţiei publice. În acest sens, a susţinut că instanţa de fond trebuia să-i admită cererea având ca obiect schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de şantaj în infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice.

VI.4. O altă critică pe care a adus-o a fost cea prin care inculpatul a susţinut că prima instanţă ar fi trebuit să pronunţe o soluţie de achitare cu privire la infracţiunea de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. şi deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 din C. pen.

În ceea ce priveşte condamnarea pentru infracţiunea de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., inculpatul a solicitat achitarea, întrucât sentinţa apelată este contrazisă de probele administrate în cauză şi infirmă existenţa elementelor de tipicitate ale infracţiunii de şantaj, fapta nefiind prevăzută de legea penală în sensul art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

Astfel, din administrarea materialului probator şi în special din declaraţia dată de persoana vătămată C. în fata instanţei, în cadrul cercetării judecătoreşti, rezultă că acesta nu resimţea un sentiment de teamă sau de constrângere psihologică, în sensul avut în vedere de norma de incriminare, ci ar fi putut fi vorba despre un sentiment de nesiguranţă în ce priveşte şansele de a câştiga licitaţia la care participa.

Astfel, inculpatul J. a susţinut că nu a comis vreo acţiune de şantaj asupra personei vătămate, neavând nicio implicare directă sau indirectă la discuţia şi înţelegerea avută de inculpatul D. cu numitul C., context în care se impune achitarea inculpatului sub aspectul infracţiunii de şantaj prev de art. 207 Din C. pen. întrucât este incident art. 16 alin. (1) lit. a) Din C. proc. pen., respectiv fapta nu există.

În privinţa criticilor subsumate pct. VI.3. şi VI.4. care vizează infracţiunea de şantaj, Înalta Curte le va respinge ca nefondate, prin trimitere la considerentele avute în vedere în analiza apelului inculpatului A. declarat sub aceleaşi aspecte.

În ceea ce priveşte infracţiunile de deturnarea licitaţiilor publice, prev. de art. 246 din C. pen., pentru care s-a dispus încetarea procesului penal în baza art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., inculpatul a arătat că instanţa de fond, în mod nelegal, nu a trecut în dispozitiv soluţia de achitare privitoare la infracţiunea de deturnare a licitaţiei publice din data de 29.10.2013 (Dos. Executare nr. 575/2012 ZZZ.).

Astfel, deşi în motivarea instanţei de fond se face referire la soluţia de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza finala din C. proc. pen., în dispozitiv instanţa nu a mai inserat aceasta soluţie, fapt pentru care se impune ca în dispozitivul hotărârii penale sa se insereze şi soluţia de achitare cu privire la aceasta faptă.

Înalta Curte va respinge aceste critici, dat fiind că a fost reţinută unitatea legală a infracţiunii continuate, singura soluţie din punct de vedere juridic fiind cea avută în vedere de prima instanţă, în contextul în care soluţia nu-l vatămă pe inculpat nici din punct de vedere al laturii penale (reţinându-se că, anterior datei de 01.02.2014, nu era incriminată deturnarea licitaţiilor publice), nici al laturii civile.

Privitor la infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii deoarece înţelegerea între participanţi a fost reţinută doar prin prisma existentei unui grup infracţional organizat din care inculpatul ar fi făcut parte, fără a se face referire la materialul probator care să dovedească înţelegerea între participanţi. Este de reţinut ca pentru acuzaţia de aderare la grupul infracţional inculpatul a fost achitat în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Referitor la aceste din urmă critici, Înalta Curte le va respinge ca nefondate, constatând că instanţa de fond a analizat înţelegerea dintre participanţi şi a prezentat-o într-un mod detaliat, iar argumentele oferite pentru punerea în lumină a înţelegerii dintre aceştia a fost făcută într-o manieră menită să confere claritate sub acest aspect tuturor celor implicaţi în angrenajul infracţional reţinut în cauză.

VI.5. Un alt motiv de apel a fost cel prin care inculpatul J. a apreciat că instanţa de fond a reţinut, în mod nelegal, că termenul de prescripţie de 5 ani prevăzut de art. 134 alin. (1) lit. d) din C. pen. se prelungeşte cu 2 luni în baza Decretelor Preşedintelui României nr. 195 şi nr. 240/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, având în vedere că cele două decrete prezidenţiale nu au avut efect suspensiv de prescripţie, în raport de considerentele deciziei nr. 152 din 6 mai 2020 a Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat, pe de o parte, că Decretul Preşedintelui României prin care se instituie starea de urgenţă reprezintă un act administrativ cu caracter normativ, iar pe de altă parte că dispoziţiile din anexa acestuia au fost emise cu depăşirea de către Preşedintele României a atribuţiilor sale constituţionale.

În privinţa acestor critici, Înalta Curte face trimitere la considerentele reţinute supra la pct. I.5.2. ce sunt pe deplin valabile, astfel că motivarea oferită de prima instanţă va fi suplinită conform acestora.

VI.6. O altă critică adusă de inculpat a fost cea prin care s-a susţinut că, în situaţia în care vor fi respinse celelalte critici, să fie reindividualizată pedeapsa principală şi modul de executare a acesteia.

Inculpatul a solicitat aplicarea unei pedepse mult mai blânde, nefiind necesară aplicarea unei pedepse privative de libertate, fiind îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute de art. 91 din C. pen., astfel încât să se poată dispune o suspendarea sub supraveghere în raport de circumstanţele personale ale inculpatului respectiv ca acesta este la primul contact cu legea penală, este bine văzut şi integrat în societate, este căsătorit şi are un copil minor de 10 ani, iar de la săvârşirea pretinselor fapte a trecut o perioadă foarte lungă, de 11 ani, în care inculpatul nu a mai încălcat legea şi a participat activ la procesul penal, fiind prezent la fiecare solicitare a organului de urmărire penală şi la fiecare termen de judecată.

Înalta Curte va admite criticile formulate sub acest aspect şi va reţine că argumentele expuse supra la pct. I.5.3. sunt pe deplin valabile şi în privinţa acestui inculpat, astfel că nu le va mai relua.

Având în vedere

- încheierea din 9 aprilie 2024 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a formei de participaţie reţinute în sarcina inculpatului J. din autorat prevăzută de art. 46 din C. pen., în complicitate prevăzută de art. 48 din C. pen. la comiterea infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen.

- criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen.

Înalta Curte apreciază că scopul şi funcţiile pedepsei pot fi atinse prin aplicarea faţă de inculpatul J. a unei pedepse principale de 2 ani închisoare, iar ca modalitate de executare suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 91 din C. pen., se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare şi va fi stabilit un termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., i se va impune să execute obligaţia de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul J. va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Bacău – Administrare Baze Sportive si de Agrement, Parcuri – secţia Parcuri Spatii Verzi sau DGASPC Bacău - Centrul de îngrijire şi aşistenta pentru persoanele adulte cu dizabilitati "Condorul" Bacău, pe o perioadă de 60 (şaizeci) de zile.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen., i se va atrage atenţia asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

VI.6. Ultimul motiv de apel a fost cel referitor la soluţionarea laturii civile, inculpatul J. a considerat că anularea de către instanţa de fond a unor acte de adjudecare în condiţiile în care a fost respinsă acţiunea civilă ca inadmisibilă, este nelegală, din perspectiva faptului că actele de executare puteau fi anulate doar pe calea contestaţiei la executare de către instanţa de executare, iar baza juridic reţinut de instanţa de fond se refera la o altă situaţie juridică, respectiv la contractele de vânzare-cumpărare şi nu la actele de executare silită.

Aceste motive de apel vor fi analizate în secţiunea care vizează latura civilă.

VII. L.

VII.1. Un prim motiv de apel formulat de inculpatul L. a vizat nemotivarea sentinţei apelate, solicitând desfiinţarea hătărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, acesta apreciind că instanţa de fond nu a analizat existenta infracţiunii de şantaj cu privire la care a fost sesizată şi nici întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii. În opinia sa, Curtea de Apel Bacău a preluat în cuprinsul sentinţei conţinutul rechizitoriului, fără a prezenta motivele sau argumentele pentru care nu a ţinut cont de declaraţiile inculpaţilor, ale persoanelor vătămate sau de celelalte probe care au fost administrate pe parcursul derulării procesului penal. Totodată, a apreciat că instanţa de fond nu a arătat probele care fac dovada implicării inculpatului în săvârşirea infracţiunii.

Astfel, a susţinut că hotărârea apelată este nemotivată, fiind încălcate dispoziţiile art. 5 din C. proc. pen., art. 8 din C. proc. pen. şi art. 403 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. prin raportare la art. 6 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, fapt ce atrage nulitatea relativă, vătămarea suferită de către inculpat fiind iremediabilă în condiţiile în care i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil şi în condiţiile în care nu a avut posibilitatea de a cunoaşte motivele pentru care prima instanţă i-a respins apărările şi a dispus condamnarea sa.

Înalta Curte, în ceea ce priveşte nemotivarea hotărârii de către Curtea de Apel Bacău, face trimitere la partea din decizie ce a fost dedicată acestui aspect.

VII.2. Un al doilea motiv de apel a vizat soluţia dată de prima instanţă relativ la cererea formulată prin care inculpatul L., alături de alţi inuclpaţi, a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de şantaj în infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice.

Acesta a susţinut că descrierea faptei expusă în rechizitoriu are corespondent în infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, iar nu în infracţiunea de şantaj.

Dimpotrivă, probele administrate în cauză, inclusiv declaraţia persoanei vătămate susţin faptul că aceasta îşi dorea achizionarea imobilului, motiv pentru care s-a prezentat la licitaţie şi a adjudecat bunul în raport de suma dorită, dar a remis sume de bani inculpaţilor pentru a se retrage din cadrul procedurii.

VII.3. În cazul în care instanţa va respinge critica ce vizează soluţia dată de Curtea de Apel Bacău cererii având ca obiect schimbarea încadrării juridice, inculpatul L. a adus critici de netemeinicie sentinţei apelate, solicitând ca, în cadrul rejudecării din apel, să se pronunţe achitarea sa pentru comiterea infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., în baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. pen.

În privinţa criticilor subsumate pct. VII.2. şi VII.3. care vizează infracţiunea de şantaj, Înalta Curte le va respinge ca nefondate, prin trimitere la considerentele avute în vedere în analiza apelului inculpatului A. declarat sub aceleaşi aspecte.

VII.4. O altă critică adusă de inculpat a fost cea care vizează individualizarea pedepsei aplicate şi modalitatea de executare, susţinând că, în situaţia în care vor fi respinse celelalte critici, să fie reindividualizată pedeapsa principală în sensul reducerii cuantumului acesteia, iar ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere.

Având în vedere

- încheierea din 9 aprilie 2024 prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice a formei de participaţie reţinute în sarcina inculpatului L. din autorat prevăzută de art. 46 din C. pen., în complicitate prevăzută de art. 48 din C. pen. la comiterea infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen.

- criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen.

Înalta Curte apreciază că scopul şi funcţiile pedepsei pot fi atinse prin aplicarea faţă de inculpatul L. a unei pedepse principale de 2 ani închisoare, iar ca modalitate de executare suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., inculpatul L. va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă;

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul L. va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Bacău – Administrare Baze Sportive si de Agrement, Parcuri – secţia Parcuri Spatii Verzi sau DGASPC Bacău - Centrul de îngrijire şi aşistenta pentru persoanele adulte cu dizabilităţi "Condorul" Bacău, pe o perioadă de 60 (şaizeci) de zile.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen., i se va atrage atenţia asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

VII.5. Referitor la latura civilă, a apreciat că, în mod greşit, instanţa de fond a admis anularea actelor de adjudecare atât timp cât în speţă acţiunea civilă a fost constatată ca fiind inadmisibilă, iar actele de executare puteau fi anulate doar pe calea contestaţiei la executare, baza reţinut de instanţa de fond referindu-se la o altă situaţie juridică.

Criticile subsumate acestui motiv de apel vor fi analizate în secţiunea care vizează latura civilă.

VIII. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău.

Înalta Curte reţine că, prin motivele de apel formulate în scris, parchetul a criticat sentinţa apelată sub două aspecte, şi anume:

1. Greşita achitare, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., a inculpaţilor D., H., I., J. şi L. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (6) din C. pen., întrucât instanţa de fond, în mod greşit, a reţinut că fapta nu este prevăzută de legea penală.

2. Greşita achitare a inculpaţilor

- Q. şi Z. pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 din C. pen.

- Y. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 47 din C. pen. raportat la art. 246 din C. pen.

- şi AA. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 48 din C. pen. raportat la art. 246 din C. pen., fapte săvârşite înainte de 01.02.2014, dată la care a intrat în vigoare Noul C. pen., parchetul apreciind că, în mod eronat, Curtea de Apel Bacău a reţinut, prin raportare la data comiterii acestor fapte, că nu se poate reţine în cauză săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii motivat de incidenţa art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală.

Analiza criticilor şi considerentele Înaltei Curţi asupra acestora.

VIII.1. În raport de criticile invocate, referitoare la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (6) din C. pen. reţinută în sarcina inculpaţilor D., H., I., J. şi L. pentru care instanţa de fond a dispus achitarea inculpaţilor, Înalta Curte constată că, în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că, începând cu anul 2013 inculpatul A. a constituit împreună cu inculpatul D. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare la care au aderat inculpaţii M., GGG., H., L., K., J. şi I. şi care a acţionat independent sau în strânsă legătură cu gruparea infracţională constituită de inculpaţii E., G. şi F..

Iniţial, inculpatul A. l-a împuternicit pe inculpatul D. să participe la astfel de licitaţii publice, după care spre sfârşitul anului 2013 a revocat procura notarială.

Cei doi inculpaţi discutau despre licitaţiile publice care urmau a fi organizate, despre imobile ori despre preţul de adjudecare, având înţelegeri prealabile cu privire la cine să adjudece şi cu ce preţ, iar licitaţiile publice erau în multe cazuri formale, liderii grupării infracţionale stabilind înainte de începerea licitaţiei adjudecatarul şi preţul de adjudecare.

Instanţa de apel constată, în raport cu probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi al judecăţii la instanţa de fond, precum şi cu cel readministrat în cursul cercetării judecătoreşti efectuată în etapa apelului, că nu sunt îndeplinite cerinţele dispoziţiilor art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. pentru a se dispune o soluţie de condamnare în apel a inculpaţilor D., H., I., J. şi L., contrară soluţiei de achitare dispusă de instanţa de fond.

Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută în art. 367 din C. proc. pen. reprezintă o incriminare - cadru care a luat naştere din dorinţa legiuitorului de a renunţa la paralelismul existent anterior noului C. pen. între textele ce incriminau acelaşi gen de fapte (grup infracţional organizat, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, complot, grupare teroristă).

Pluralitatea de infractori presupune, obligatoriu, pluralitatea de persoane, unitate de infracţiune, cooperare materială şi coeziune subiectivă şi, ca atare, implică un efort comun al mai multor persoane materializat în producerea unui rezultat ilicit unic; pluralitatea evidenţiază caracterul indivizibil al contribuţiei tuturor făptuitorilor la înfrângerea legii penale.

O faptă concretă poate să atragă răspunderea penală dacă poate fi încadrată în tiparul stabilit de norma de incriminare. Premisa esenţială pentru examenul de tipicitate o constituie identificarea elementelor prin prisma cărora se va analiza concordanţa dintre fapta comisă de inculpat şi modelul descris de legiuitor în norma de incriminare.

Înalta Curte constată că probatoriul administrat nu relevă existenţa unui grup infracţional organizat constituit care să se circumscrie în tipologia grupului infracţional reglementat şi sancţionat de legea penală română, respectiv: care să fie organizat piramidal, cu o ierarhie bine precizată în cadrul grupului, cu paliere ierarhice bine delimitate, constituit pe o perioadă de timp îndelungată, în care palierele nu se interferează între ele decât prin nişte punţi de legătură.

Astfel, se reţine că dispoziţiile art. 367 alin. (1) din C. pen. reglementează infracţiunea de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, iar în conţinutul alin. (6) este definită noţiunea de grup infracţional organizat (grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp, care acţionează coordonat în scopul cerut de norma de incriminare - comiterea unor infracţiunii).

Aderarea la grupul infracţional organizat se realizează prin exprimarea consimţământului expres sau tacit al unei persoane de a face parte, de a deveni membru al unei astfel de structuri. Chiar dacă nu este necesar ca cel care aderă să participe în mod direct la activitatea infracţională a grupului, se impune ca acesta să cunoască rolul pe care îl va îndeplini în cadrul asocierii şi modul în care se va subordona celorlalţi membri, pentru că altfel nu se poate reţine această variantă a normei de incriminare din moment ce persoana în cauză nu are nicio implicare concretă în structura organizatorică a grupării.

Raportat la acuzaţiile aduse inculpaţilor D., H., I., J. şi L., se constată că, din expunerea făcută în actul de sesizare, nu rezultă acţiunile concrete desfăşurate de aceştia ce se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracţiunii, respectiv reunirea a trei sau mai multe persoane, actele întreprinse de aceştia pentru înfiinţarea propriu-zisă şi organizarea efectivă a grupului în vederea realizării scopului infracţional comun, procurorul reţinând în actul de sesizare că "începând cu anul 2013 inculpatul A. a constituit împreună cu inculpatul D. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, grupare la care au aderat inculpaţii M., GGG., H., L., K., J. şi I. şi care a acţionat independent sau în strânsă legătură cu gruparea infracţională constituită de inculpaţii E., G. şi F.".

În acest context, Înalta Curte aminteşte că acţiunea de "constituire" presupune asocierea efectivă a trei sau mai multor persoane, prin realizarea acordului de voinţă pentru a organiza un grup care să pregătească şi să pună în aplicare planurile săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni. Constituirea unui grup infracţional organizat este o activitate prin care se înfiinţează o organizaţie criminală, care vizează săvârşirea unor infracţiuni.

Totodată, în cadrul grupului fiecare inculpat are un rol prestabilit, există o ierarhie, trăsăturile legale ale grupului organizat, respectiv continuitatea activităţii infracţionale, ierarhizarea membrilor grupului nefiind îndeplinite. Caracterul organizat al grupului rezultă şi din complexitatea activităţilor desfăşurate prin implicarea mai multor persoane pe paliere diferite.

Astfel cum deja s-a arătat anterior, situaţia de fapt stabilită în urma probatoriului administrat în cauză a fost corect evaluată şi reţinută prin sentinţa pronunţată.

Instanţa de control judiciar constată că săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunii de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice s-a realizat ca urmare a unei pluralităţi ocazionale, sub forma participaţiei penale, nefiind identificate elemente care să susţină existenţa unei structuri organizate, specifice grupului infracţional.

Modalitatea de acţiune a inculpaţilor, adjudecarea unor imobile executate silit în cadrul licitaţiilor publice şi revânzarea ulterioară a acestora sau prin încheierea unor înţelegeri cu alţi participanţi la licitaţiile publice în scopul denaturării preţului de adjudecare, în schimbul unor sume de bani, nu relevă comiterea de către inculpaţi a unor acţiuni ce ar putea fi circumscrise noţiunilor de iniţiere/constituire sau aderare la un grup infracţional organizat, precum şi modalitatea de funcţionare, structura, practicile, regulile de acţiune şi eventualele roluri îndeplinite de membrii săi.

De asemenea, Înalta Curte are în vedere declaraţiile date în cauză de inculpaţii D., M., J., H., L., trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute în art. 367 alin. (1) şi (6) din C. pen., prin care aceştia nu au recunoscut acuzaţia de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat şi care se coroborează parţial cu depoziţiile celorlalţi coinculpaţi, declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, rezultatul activităţilor de supraveghere, din care nu reies informaţii suficiente demonstrării întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii analizate, existenţei şi funcţionării grupului organizat.

Înalta Curte constată că în raport cu probatoriul administrat în cauză, în mod judicios s-a dispus achitarea inculpaţilor D., H., I., J. şi L. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (6) din C. pen., probele existente la dosarul cauzei nefiind apte ori suficiente dovedirii condiţiilor de constituire, organizare şi funcţionare ale grupului.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază că activitatea infracţională a inculpaţilor s-a circumscris exclusiv infracţiunilor de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice, fără a exista o pluralitate constituită în sensul grupului infracţional, motiv pentru care se va menţine soluţia de achitare pronunţată de instanţa de fond în privinţa acestei infracţiuni în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii D., H., I., J. şi L., criticile parchetului sub acest aspect fiind nefondate.

VIII.2. Deopotrivă, instanţa de control judiciar apreciază nefondate şi criticile parchetului sub aspectul greşitei achitări a inculpaţilor Q. şi Z. pentru infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prev. de art. 246 din C. pen., Y. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 47 din C. pen. raportat la art. 246 din C. pen. şi AA. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 48 din C. pen. raportat la art. 246 din C. pen., fapte săvârşite înainte de 01.02.2014, dată la care a intrat în vigoare Noul C. pen., faţă de împrejurarea că, raportat la data comiterii acestor fapte, nu se poate reţine în cauză săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii motivat de incidenţa art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., respectiv fapta nu este prevăzută de legea penală.

În raport de această critică, Înalta Curte reţine că, prin rechizitoriul nr. x/2015 din data de 31.05.2017 al Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bacău, printre alţii, au fost trimişi în judecată inculpaţii:

- AA., executor judecătoresc la AA., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, faptă prev. şi ped. de art. 48 din C. pen. raportat la art. 246 din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., fapta constând în aceea că, la data de 10.01.2014, în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi în calitate de executor judecătoresc în cadrul AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, cu ocazia organizării licitaţiei publice în dosar de executare nr. 813/2012, a acceptat adjudecarea imobilului prin interpus de către creditorul urmăritor reprezentat cu procură de către inculpatul Y., la un preţ derizoriu, deşi inculpatul D. oferise un preţ cu 25.000 de euro mai mare şi cunoscând că între participanţii la licitaţie există înţelegere în sensul denaturării preţului de adjudecare, imobilul din com. SSSSSSS., sat Lilieci, jud. Bacău, evaluat la suma de 81.653 euro, fiind adjudecat de către inculpatul Z. pentru suma de 13.200 euro.

- Z., pentru săvârşirea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, faptă prev. şi ped. de art. 246 din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., fapta constând în aceea că, la data de 10.01.2014, la cererea inculpatului Y. a fost în înţelegere cu inculpatul RRRRRRR. şi cu inculpatul D., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 813/2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din com. SSSSSSS., sat Lilieci, jud. Bacău, evaluat la suma de 81.653 euro, fiind adjudecat de către inculpatul Z. pentru suma de 13.200 euro, cu ajutorul executorului judecătoresc inculpata AA., care a acceptat adjudecarea imobilului prin interpus de către inculpatul Y., procurator al creditorului din dosar, la un preţ derizoriu, deşi inculpatul D. oferise un preţ cu 25.000 de euro mai mare, executorul judecătoresc cunoscând că între participanţii la licitaţie există înţelegere în sensul denaturării preţului de adjudecare.

- Y., pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la deturnarea licitaţiilor publice, faptă prev. şi ped. de art. 47 din C. pen. raportat la art. 246 din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., fapta constând în aceea că, la data de 10.01.2014, i-a instigat pe inculpaţii RRRRRRR. şi Z. şi D. căruia i-a şi oferit suma de 1.000 euro, la o înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 813/2012 de către AA. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din com. SSSSSSS., sat Lilieci, jud. Bacău, evaluat la suma de 81.653 euro, fiind adjudecat de către inculpatul Z. pentru suma de 13.200 euro cu ajutorul executorului judecătoresc inculpata AA., care a acceptat adjudecarea imobilului prin interpus de către inculpatul Y., procurator al creditorului din dosar, la un preţ derizoriu, deşi inculpatul D. oferise un preţ cu 25.000 de euro mai mare, executorul judecătoresc cunoscând că între participanţii la licitaţie există înţelegere în sensul denaturării preţului de adjudecare.

- Q., pentru săvârşirea infracţiunilor de deturnarea licitaţiilor publice, complicitate la deturnarea licitaţiilor publice şi determinare la fals intelectual, fapte prev. şi ped. de art. 246 din C. pen., art. 48 din C. pen. raportat la art. 246 din C. pen. şi art. 52 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 321 din C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., faptele constând în aceea că:

(i). la data de 25.04.2013, la solicitarea inculpatului Q., fiul său, a fost în înţelegere cu inculpatul XXXXXXX., pentru a denatura preţul de adjudecare cu ocazia licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 203/2012 de către V. din mun. Bacău, jud. Bacău, imobilul din mun. Bacău, str. x nr. 3/D/3, jud. Bacău, aparţinând inculpatului E. fiind adjudecat pentru suma de 36.150 euro de către inculpatul Q..

(ii). la data de 01.10.2013, la solicitarea inculpatului Q., fiul său, l-a determinat pe notarul public EE. să încheie contractul de împrumut autentificat sub numărul x/01.10.2013 prin care se consemna în mod neadevărat faptul că inculpatul Q. i-a împrumutat numitului GGGG. suma de 30.000 de euro, până la data de 08.10.2013.

(iii). urmare a încheierii contractului de împrumut autentificat sub numărul x/01.10.2013 de către BNP EE., i-a ajutat pe inculpaţii G. şi F. să deturneze licitaţia organizată la data de 03.10.2014 în dosar de executare nr. 543/2013 al V., dosar de executare deschis urmare a folosirii contractului de împrumut menţionat mai sus.

În esenţă, prin sentinţa apelată, instanţa de fond, în baza art. art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., a dispus achitarea inculpaţilor AA., Z., Y. şi Q. având în vedere că, la data săvârşirii faptelor, respectiv anterior intrării in vigoare a noului C. pen. (01.02.2014), nu era prevăzută ca infracţiune fapta de deturnarea licitaţiilor şi, implicit, nici fapta de instigare/complicitate la această infracţiune.

Critica parchetului are în vedere împrejurarea că, raportat la data săvârşirii faptelor de inculpaţii Q. (2013), Y., Z. şi AA. (ianuarie 2014), deşi infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice nu era prevăzută de legea penală, faptele pentru care au fost trimişi în judecată cei patru inculpaţi erau incriminate în infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 din C. pen. din 1969, astfel cum rezultă şi din actul de sesizare a instanţei.

Prioritar, Înalta Curte notează că, din analiza conţinutului rechizitoriului nr. x din data de 31.05.2017 al Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bacău, se observă că procurorul îşi fundamentează încadrarea juridică pe dispoziţiile noului C. pen., sens în care foloseşte la încadrarea juridică prevederile art. 246 din C. pen., art. 47 şi art. 48 din C. pen. raportat la art. 246 din C. pen., art. 35 alin. (1) din C. pen., art. 38 alin. (1) din C. pen.

Potrivit prevederilor art. 246 din C. pen. "fapta de a îndepărta, prin constrângere sau corupere, un participant de la o licitaţie publica ori înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani".

Potrivit art. 215 alin. (1) din C. pen. din 1969, "inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 12 ani".

Înalta Curte reţine că infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice este introdusă prin dispoziţiile penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014 şi nu are corespondent în C. pen. din 1969. Cele două infracţiuni, înşelăciunea şi deturnarea licitaţiilor publice, nu se confundă, normele de incriminare nu se suprapun, conduita ilicită, ca şi natura infracţiunilor sunt diferite.

În acest context normativ, Înalta Curte constată că mecanismul avut în vedere de către parchet în dezvoltarea motivului de apel invocat, în realitate, echivalează, în mod implicit, cu extinderea, într-o manieră mascată, a limitelor şi structurii acuzaţiei la fapte şi împrejurări ce nu constituiau elemente intrinseci acuzaţiei iniţiale şi nu au făcut obiectul urmăririi penale, cu încălcarea dispoziţiilor art. 371 din C. proc. pen. care consacră o regulă a activităţii de judecată care se converteşte într-o obligaţie procesuală a instanţei, şi anume aceea de a limita judecata la faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare.

Dacă încadrarea juridică poate face obiect de reexaminare, structura factuală însăşi a acţiunilor imputate acuzatului nu poate fi modificată de către instanţă, nici în sensul eventualei extinderi a acesteia la elemente şi împrejurări de fapt neavute în vedere de procuror şi care excedează conţinutului intrinsec al acuzaţiei, nici în cel contrar, al restrângerii sale la o parte a activităţilor descrise în rechizitoriu.

A admite că instanţa de judecată s-ar putea pronunţa asupra unor chestiuni care nu au făcut obiectul sesizării prin rechizitoriu echivalează cu a recunoaşte acestei instanţe atribuţii specifice funcţiei de acuzare, exercitate însă, conform legii, de un alt organ judiciar, cu ignorarea principiului separării funcţiilor judiciare, consacrat de art. 3 din C. proc. pen., dar şi a dreptului la apărare al inculpatului care, încă de la momentul începerii judecăţii, trebuie să cunoască într-o manieră precisă şi detaliată faptele ce îi sunt imputate prin actul de sesizare, pentru a avea posibilitatea de a aduce toate argumentele în apărarea sa.

Deopotrivă, Înalta Curte notează că cercetarea judecătorească, aşa cum stabilesc dispoziţiile art. 371 din C. proc. pen., se limitează la faptele descrise în rechizitoriu, prin raportare la împrejurările de timp şi de loc, dar şi la elementele care au circumstanţiat activitatea imputată, obligaţie instituită în sarcina instanţei, întrucât, încă de la momentul începerii judecăţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară, inculpaţii trimişi în judecată trebuie să cunoască într-o manieră clară şi completă toate acuzaţiile şi circumstanţele ce le caracterizează pentru a beneficia de un proces echitabil.

Aşadar, solicitarea parchetului de condamnare a inculpaţilor AA., Z., Y. şi Q. pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 din C. pen. din 1969, în contextul în care, prin actul de sesizare a instanţei, aceştia au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 din C. pen. contravine normelor procesual penale, întrucât ar conduce la schimbarea împrejurărilor faptice imputate după epuizarea momentului instituit de lege, ceea ce echivalează, astfel cum s-a arătat supra, cu o nesocotire a principiului separării funcţiilor judiciare şi, în egală măsură, a dreptului la apărare, în condiţiile în care limitele şi obiectul judecăţii stabilite prin actul de sesizare a instanţei sunt supuse controlului de legalitate în faza camerei preliminare, fiind exclusă extinderea ulterioară a acestora.

Cu toate acestea, verificând corespondenţa împrejurărilor faptice dezvoltate în cuprinsul rechizitoriului şi circumscrise infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice cu elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 din C. pen. din 1969, Înalta Curte constată că, în ceea ce priveşte obiectul juridic, în cazul infracţiunii prevăzute de art. 246 din C. pen., este reprezentat de relaţiile sociale ce protejează buna desfăşurare a licitaţiilor publice şi asigurarea caracterului competitiv al procedurilor, în timp ce infracţiunea de înşelăciune are ca obiect juridic relaţiile sociale referitoare la protecţia patrimoniului împotriva actelor de fraudare.

Infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol, în timp ce infracţiunea de înşelăciune este o infracţiune de rezultat.

Or, în cauză, comparând conţinutul constitutiv al celor două infracţiuni, se observă, aşa cum s-a reţinut supra, că acestea sunt infracţiuni de natură diferită. Prin raportare la elementul material nu se poate pune semnul egalităţii între acţiunea de denaturare a preţului de adjudecare (reţinută prin rechizitoriu) şi cea de inducere în eroare, respectiv de amăgire, de surprindere a încrederii persoanei care are deţinerea unui bun, inducere în eroare, aşa cum se precizează în norma de incriminare a înşelăciunii, se poate face fie prin prezentarea "ca adevărată a unei fapte mincinoase", fie prin prezentarea "ca mincinoasă a unei fapte adevărate".

Instanţa de apel reţine că jurisprudenţa invocată de reprezentantul Ministerului Public în susţinerea apelului, respectiv decizia nr. 2708/2002 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în recurs, precum şi încheierea nr. 1514 din 08.12.2016, pronunţată în dosarul nr. x/2016 de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Înaltei Curţi în care s-a apreciat că acelaşi tip de fapte, anterior intrării în vigoare a noului C. pen., constituiau infracţiunea de înşelăciune, era utilă pentru fazele anterioare începerii judecăţii în fond, care permiteau reevaluarea acuzaţiilor de către procurorul de caz în cadrul urmăririi penale pendinte sau, cel mai târziu în procedura de cameră preliminară şi modificarea obiectului judecăţii, implicit a cadrului procesual, fără însă ca acest mecanism să mai fie viabil în cursul cercetării în fond şi cu atât mai puţin în apel.

În considerarea celor anterior evocate, instanţa de control judiciar reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 1 din C. proc. pen., nicio persoană nu poate fi sancţionată pentru o faptă ce nu este prevăzută de legea penală, nu este infracţiune, la data săvârşirii.

Ca urmare, reţinând că la momentul săvârşirii, infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice prevăzută de art. 246 din C. pen. pentru care inculpaţii AA., Z., Y. şi Q. au fost trimişi în judecată nu era incriminată la momentul săvârşirii faptelor, Înalta Curte constată că instanţa de fond, în mod judicios, a dispus achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., cadrul procesual pendinte făcând imposibilă modificarea acuzaţiilor deduse judecăţii prin actul de inculpare, context în care criticile parchetului sunt neîntemeiate şi vor fi respinse ca atare.

IX. Motivele de apel invocate de inculpaţii M., Q., Q., V., CC., E., X., K. şi DD.. Analiza criticilor formulate şi soluţia instanţei de control judiciar.

IX.1. Inculpatul E.. Critici prin care s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare.

O parte dintre motivele de apel formulate de acest inculpat au vizat trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bacău, deoarece instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra actelor materiale aferente infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice reţinute în actul de sesizare a instanţei din perioada 17.04.2013 - 29.10.2013 împotriva sa, în sensul achitării acestuia deoarece faptele nu erau incriminate în perioada anterioară intrării în vigoare a Noului C. pen.

Înalta Curte constată că această critică este nefondată.

Astfel, se reţine că, instanţa de fond, în baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) din C. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului E. pentru săvârşirea infracţiunilor de deturnarea licitaţiilor publice prev.de art. 246 din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 35 alin. (1) din C. pen. (12 acte materiale din datele de 14.05.2014, 26.05.2014, 29.07.2014, 03.10.2014, 15.10.2014, octombrie 2014, 02.03.2015, 01.10.2015, 07.10.2015, 02.02.2016, 02.06.2016, 10.06.2016, 6 acte materiale fiind anterioare datei de 01.02.2014), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Curtea de Apel Bacău a constatat că, pentru actele materiale ale infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice comise anterior datei de 01.02.2014, s-ar impune pronunţarea unei soluţii de achitare, întrucât fapta nu era incriminată ca infracţiune, nefiind prevăzută de lega penală. Însă, întrucât s-a reţinut forma continuată a infracţiunii, soluţia de achitare s-ar dispune exclusiv în situaţia în care toate actele materiale, respectiv întreaga infracţiune s-ar fi epuizat anterior datei de 01.02.2014, în caz contrar urmând a nu mai fi reţinute în forma continuată a infracţiunii comise ulterior datei de 01.02.2014.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că nu era necesară inserarea în dispozitivul hotărârii apelate a soluţiei de achitare a inculpatului pentru cele 6 acte materiale (anterioare datei de 01.02.2014), care au fost extrase formei continuate a infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, în contextul menţinerii unei pluralităţi de acte dovedite ce întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice, fiind astfel înlăturate din conţinutul constitutiv al infracţiunii acele acte materiale comise anterior intrării în vigoare a noului C. pen.

În ceea ce priveşte criticile ce vizează nulitatea mijloacelor de probă constând în interceptările convorbirilor telefonice, întrucât în faza de urmărire penală ar fi fost efectuate acte de urmărire penală de către o entitate care nu avea calitatea de organ judiciar, respectiv de către Serviciul Roman de Informaţii, Înalta Curte o va respinge şi face trimitere la considerentele avute în vedere la soluţionarea apelului declarat de către inculpatul D. sub aceleaşi aspecte.

IX.2. Inculpatul DD.

Înalta Curte, analizând cu prioritate excepţia tardivităţii formulării apelului de către inculpatul DD., reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 410 alin. (1) din C. proc. pen., pentru procuror, persoana vătămată şi părţi, termenul de apel este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel, şi curge de la data comunicării hotărârii, în cazurile prevăzute la art. 406 alin. (1), sau, după caz, de la data comunicării copiei minutei, în celelalte cazuri.

Potrivit actelor dosarului, sentinţa penală nr. 91 din data de 04 septembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2018 a fost comunicată apelantului inculpat DD., la data de 05 septembrie 2023, prin e-mail, la solicitarea acestuia, astfel cum rezultă din menţiunile cuprinse în înscrisurile aflate la fila x din volumul nr. 61 din dosarul instanţei de fond, iar calea de atac a apelului a fost formulată de către inculpatul DD., la data de 09 octombrie 2023, prin e-mail .

Potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., la calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ziua prevăzută în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel, fără a se socoti ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlineşte.

Raportat la data comunicării hotărârii primei instanţe, 05 septembrie 2023, termenul de 10 de zile prevăzut de art. 410 alin. (1) din C. proc. pen. s-a împlinit la data de 18 septembrie 2023, aceasta fiind ultima zi în care se putea declara apel (16-17 septembrie 2023 fiind zile libere), termenul fiind calculat conform art. 269 din C. proc. pen.

Având în vedere că apelul declarat prin e-mail de inculpatul DD. poartă data de 09 octombrie 2023, Înalta Curte constată că acesta a fost formulat cu depăşirea termenului de 10 de zile prevăzut de art. 410 alin. (1) din C. proc. pen., acesta împlinindu-se la data de 18 septembrie 2023, dată la care sentinţa atacată a rămas definitivă prin neapelare.

În acest context, trebuie precizat că, potrivit dispoziţiilor art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., atunci când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.

Cum formalismul legii procesual penale are caracter de garanţie, egală pentru toate părţile interesate, în sensul dispoziţiilor art. 21 din Constituţia României, revizuită, cu referire la art. 16 din legea fundamentală şi ca raţiune, satisfacerea imperativului disciplinării activităţii procesuale prin stabilirea unor termene peremptorii, prin textul supra citat a fost impusă obligaţia îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancţiunea decăderii din exerciţiul dreptului.

Pe cale de consecinţă, cum excepţia tardivităţii constituie o excepţie peremptorie care împiedică judecarea cauzei, se constată că există un impediment legal în analiza pe fond a apelului declarat de inculpatul DD., acesta urmând a fi respins ca tardiv formulat, iar inculpatul DD., în baza art. 275 alin. (2) şi (4) din C. proc. pen., va fi obligat la plata sumei de 1.500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

IX.3. Inculpatul M.

Înalta Curte constată că inculpatul M. nu a depus motive de apel în susţinerea căii de atac formulate împotriva sentinţei penale nr. 91 din data de 04 septembrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2018.

În virtutea efectului integral devolutiv al apelului, efectuând propria analiză a particularităţilor cauzei, Înalta Curte constată în totalitate temeinice statuările primei instanţe, referitoare la circumstanţele temporale şi spaţiale în care au fost comise infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat şi de deturnarea licitaţiilor publice, la conduita adoptată de inculpat şi la efectele acestei conduite în planul relaţiilor sociale protejate de legea penală.

Având în vedere că instanţa de control judiciar îşi însuşeşte în totalitate considerentele primei instanţe, nu se mai impune a se relua întreaga argumentaţie care conduce la concluzia existenţei acestor infractiuni şi la vinovăţia inculpatului.

În esenţă, Înalta Curte reţine că, referitor la inculpatul M., prin rechizitoriul nr. x/2015 din data de 31.05.2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, s-a dispus trimiterea în judecată, a acestuia pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni:

- aderare la un grup infracţional organizat şi deturnarea licitaţiilor publice (7 infracţiuni), fapte prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen.,

- art. 246 din C. pen. (4 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 246 din C. pen. (3 infracţiuni), toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., reţinându-se că:

- începând cu anul 2013 a aderat la grupul infracţional constituit de către fiul său, inculpatul A. împreună cu inculpatul D., grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de şantaj şi deturnarea licitaţiilor publice şi care acţiona fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale conduse de către inculpaţii E. şi WWWWWWW..

- în perioada 10.07.2013 - 21.07.2016, a avut înţelegeri cu alţi membri ai grupării şi cu membri ai altor grupări pentru a denatura preţul de adjudecare a unor imobile executate silit în cadrul unor licitaţii publice organizate de executori judecătoreşti de pe raza jud. Bacău, cea mai mare parte a imobilelor fiind adjudecată de membrii grupării infracţionale, după cum urmează:

Prin încheierea de şedinţă din data de 09.11.2022, Curtea de Apel Bacău a dispus, în baza art. 386 din C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului M.,

- din infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen. şi deturnarea licitaţiilor publice (7 infracţiuni), art. 246 din C. pen. (4 infracţiuni) cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 246 din C. pen. (3 infracţiuni), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.,

- în infracţiunile de aderare la un grup infracţional organizat [art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen..] şi deturnarea licitaţiilor publice [art. 246 din C. pen..] cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 35 alin. (1) din C. pen. (7acte materiale), totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Prin sentinţa apelată s-a reţinut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) din C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului M., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la un grup infracţional organizat art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale şi de deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 35 alin. (1) din C. pen. (6 acte materiale, din datele de 11.03.2014, 17.02.2015, 30.04.2015, 31. 05.2016, 06.07.2016 şi 21.07.2016, un act material fiind anterior datei de 01.02.2014), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Instanţa de fond a analizat ordinea de prioritate a reţinerii cauzelor care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau exercitarea acţiunii penale, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din C. proc. pen., având în vedere că inculpatul M. a solicitat a se pronunţa o soluţie de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen. (gruparea D.-A.).

Din analiza dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din C. proc. pen. rezultă că, în cazul stingerii acţiunii penale, inculpatul este singurul titular care poate cere continuarea procesului penal, această aptitudine nefiind lăsată nici la dispoziţia instanţei şi nici la dispoziţia părţilor din proces sau a persoanei vătămate. În consecinţă, în cazul în care a constatat că a intervenit prescripţia răspunderii penale, în lipsa cererii inculpatului de continuare a procesului penal, instanţa a dispus încetarea procesului penal, fără a efectua cercetarea judecătorească şi fără a constata că nu este incident niciunul dintre cazurile prevăzute în art. 16 alin. (1) lit. a) - d) din C. proc. pen. (exemplificativ, I. C. civ..J., secţia penală, decizia nr. 982 din 2 aprilie 2012).

Fapta de constituire/aderare la un grup infracţional organizat pentru care a fost trimis în judecată inculpatul M. a fost comisă începând cu data de 01.02.2014 şi s-a epuizat la data de 21.07.2016 şi a fost încadrată în infracţiunea de constituire/aderare la un grup infracţional, pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani, ceea ce atrage un termen de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani, conform prevederilor art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen.

Rezultă că, până la data pronunţării sentinţei, acest termen s-a împlinit la în cazul inculpatului M. la data de 20.07.2021, dacă nu ar fi aplicabilă în speţă vreuna dintre cauzele de suspendare a cursului prescripţiei.

Curtea de Apel Bacău a reţinut că, în prezenta speţă, cursul prescripţiei a fost suspendat 60 de zile conform art. 43 alin. (2) din Anexa 1 la Decretul Preşedintelui nr. 195 din 16 martie 2020, privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020), aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 3 din 19 martie 2020, pentru încuviinţarea măsurii adoptate de Preşedintele României privind instituirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 19 martie 2020), respectiv conform art. 64 alin. (5) din Anexa 1 la Decretul Preşedintelui nr. 240 din 14 aprilie 2020, privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020), aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4 din 16 aprilie 2020, pentru încuviinţarea măsurii adoptate de Preşedintele României privind prelungirea stării de urgenţă pe întreg teritoriul României (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 16 aprilie 2020).

Aşa cum s-a reţinut anterior la pct. I.5.2, instanţa de control judiciar reţine că suspendarea judecăţii nu a operat în baza celor două decrete ale Preşedintelui, întrucât acestea nu se încadrează în noţiunea de dispoziţie legală drept cauză de suspendare a cursului termenului prescripţiei răspunderii penale, ci urmarea stării de pandemie, împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat, cauză care determină suspendarea cursului prescripţiei, potrivit art. 156 alin. (1) din C. pen.

Suspendarea cursului prescripţiei pentru 60 de zile îşi produce efectele juridice potrivit art. 156 C. pen., iar în aceste condiţii, termenul general de 5 ani al prescripţiei răspunderii penale, prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., s-a împlinit, în prezenta speţă, la data de 30.09.2021.

În concluzie, prima instanţă a reţinut că termenul de prescripţie a răspunderii penale de 5 ani prelungit cu 2 luni cat a durat cauza de suspendare, s-a împlinit în cazul inculpatului M. la data de 20.09.2021, întrucât în perioada 25.06.2018 - 02.06.2022 nu a existat nicio cauză de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale în fondul legislativ activ, iar pentru situaţia juridică a inculpaţilor se constituie în legea penală mai favorabilă (cu referire la Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale, O.U.G. nr. 71/2022 şi Decizia nr. 67/25 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în materie penală).

Prin urmare, fiind incident impedimentul la exercitarea acţiunii penale prevăzut în art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. (prescripţia), în lipsa cererii inculpatului de continuare a procesului penal potrivit art. 18 din C. proc. pen., instanţa de judecată nu poate dispune achitarea, şi drept urmare în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. Curtea a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului M. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Pentru aceleaşi argumente şi în baza aceluiaşi algoritm de calcul al termenului de prescripţie a răspunderii penale, instanţa de fond a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului M. pentru săvârşirea infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Înalta Curte notează că, potrivit art. 16 alin. (1) din C. proc. pen., acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă: (…) f) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică.

De asemenea, se observă că potrivit art. 18 din C. proc. pen., în caz de amnistie, de prescripţie, de retragere a plângerii prealabile, de existenţă a unei cauze de nepedepsire sau de neimputabilitate ori în cazul renunţării la urmărirea penală, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal.

Interpretând logico-juridic dispoziţiile menţionate, se observă că legea procesual penală reglementează posibilitatea persoanei acuzate de comiterea unei infracţiuni de a solicita efectuarea unei analize asupra fondului acuzaţiei penale, chiar dacă, în cauză s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Pe de altă parte, textele legale amintite reglementează procedura continuării procesului penal la cererea inculpatului atunci când este incident, printre altele, art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen.

Prin urmare, Înalta Curte constată că inculpatul M. nu a solicitat continuarea procesului penal, poziţia procesuală a acestuia fiind, în mod implicit, în sensul de a se constata împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile pentru care era judecat şi, pe cale de consecinţă, de a se emite, de către instanţa de fond o soluţie de încetare a procesului penal întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., astfel că nu se poate reţine că ordinea de prioritate a soluţiilor nu a fost respectată, astfel cum susţine inculpatul, întrucât aceasta se aplică, aşa cum s-a arătat supra, numai după ce se solicită de către acesta continuarea procesului penal.

IX.4. Inculpaţii E., Q. şi V.

Sub un prim aspect, se constată că doar inculpaţii E. şi Q. au solicitat continuarea procesului penal, context în care se are în vedere ordinea de prioritate a reţinerii cauzelor care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau exercitarea acţiunii penale, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din C. proc. pen.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul V., acesta nu şi-a manifestat voinţa de a continua procesul penal, poziţia procesuală a acestuia fiind, în mod implicit, în sensul de a se constata împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile pentru care era judecat şi, pe cale de consecinţă, de a se emite, de către instanţa de fond o soluţie de încetare a procesului penal întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen.,

Ca situaţie de fapt s-a reţinut că:

1. Inculpatul E., începând cu anul 2013 a constituit împreună cu inculpaţii G. şi F. o grupare infracţională specializată în comiterea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice, inculpatul având rolul de lider al grupării care a acţionat în perioada 2013 – 2016 fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale conduse de către inculpaţii D. şi A. şi respective de către inculpatul WWWWWWW..

- Q., în calitate de avocat în cadrul Baroului Bacău,

- V., executor judecătoresc la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti V. şi W.,

Cu privire la acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la deturnarea licitaţiilor publice, complicitate la deturnarea licitaţiilor publice, deturnarea licitaţiilor publice, instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual şi determinare la fals intelectual aduse inculpaţilor E., Q. şi V., Înalta Curte reţine că ansamblul circumstanţelor faptice în care au fost comise infracţiunile imputate acestora a fost corect reţinut de către instanţa de fond, în urma unei analize judicioase a probatoriului administrat atât în faza de urmărire penală, cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti.

În virtutea efectului integral devolutiv al apelurilor declarate de inculpaţi şi procuror, efectuând propria analiză a particularităţilor cauzei, Înalta Curte constată în totalitate temeinice statuările primei instanţe, referitoare la circumstanţele temporale şi contextuale în care au fost săvârşite faptele deduse judecăţii.

Elementele de probă ce rezultă din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, dar şi din declaraţiile persoanelor ascultate pe parcursul procesului confirmă, cu certitudinea impusă de art. 103 alin. (2) teza finală din C. proc. pen. că inculpatul E. a constituit împreună cu inculpaţii G. şi F. începând cu anul 2013, o grupare infracţională specializată în săvârşirea unor infracţiuni de deturnarea licitaţiilor publice la care au aderat ulterior inculpaţii Q. şi V.. Grupul organizat a fost constituit în considerarea săvârşirii acestui tip de infracţiuni, iar scopul avut în vedere de inculpaţii E., G. şi F. la momentul constituirii grupului, a fost de a denatura, prin înţelegere, preţul de adjudecare a imobilelor la licitaţie şi obţinerea de sume de bani în urma deturnării licitaţiilor.

Criticile comune ale inculpaţilor E., Q. şi V. în sensul că activităţile reţinute în sarcina grupării anterior intrării în vigoare a Noului C. pen. nu pot avea semnificaţie penală şi nu se poate considera că a avut loc o constituire a grupului infracţional organizat anterior datei de 01.02.2014, şi, pe cale de consecinţă, inculpatul Q. nu putea să adere la acest grup sunt nefondate.

Se reţine că activitatea infracţională imputată inculpaţilor şi care determină existenţa grupului infracţional organizat, s-a derulat în perioada 2013 – 2016 fie independent, fie în strânsă legătură cu grupările infracţionale conduse de către inculpaţii D. şi A. şi respective de către inculpatul WWWWWWW., timp în care inculpaţii au participat la numeroase licitaţii publice la care au denaturat preţul de adjudecare a imobilelor scoase la licitaţie, fiind suficientă pentru a conferi stabilitate grupului în vederea realizării scopului infracţional propus.

Inculpaţii contestă existenţa acestei infracţiuni, susţinând că nu sunt întrunite elementele constitutive, cu accent pe aceea că, la data săvârşirii, nu era incriminată infracţiunea scop a grupului infracţional.

Înalta Curte reţine că iniţierea presupune activitatea de punere în aplicare a unui plan de organizare a unui grup infracţional materializată în planificarea acţiunii şi contactarea unor persoane în scopul de a le convinge să facă parte din grupare.

Intrarea într-un grup infracţional presupune efectuarea de activităţi concrete, la solicitarea liderului, nu doar simpla intenţie, toate aceste aspecte fiind incidente în prezenta cauză.

Împrejurarea invocată de către inculpaţi că o parte din actele materiale privind deturnarea licitaţiilor publice au fost săvârşite înainte de 01.02.2014, data intrării în vigoare a actualului C. pen., nu prezintă relevanţă sub aspectul configurării infracţiunii de constituire a grupului infracţional organizat, câtă vreme conduita infracţională manifestată de către inculpaţi a început în anul 2013 şi a continuat în timp până în anul 2016, context în care actele materiale pentru care s-a apreciat că nu erau incriminate în codificarea anterioară nu determină inexistenţa faptei, în conţinutul căreia intră actele materiale săvârşite sub imperiul legii noi, scopul fiind acela de a denatura, prin înţelegere, preţul de adjudecare a imobilelor la licitaţie şi obţinerea de sume de bani în urma deturnării licitaţiilor şi nu poate constitui o premisă pentru excluderea existenţei infracţiunii de grup infracţional organizat, neimpunându-se astfel pronunţarea unei soluţii de achitare aşa cum au solicitat inculpaţii.

Prin urmare, criticile inculpaţilor E., Q. şi V. care în baza dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., au solicitat achitarea pentru săvârşirea infracţiunii de grup infracţional organizat, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen. întrucât această faptă nu poate fi reţinută în sarcina inculpaţilor deoarece la momentul la care se presupune că ar fi constituit o grupare infracţională specializată în comiterea unor fapte de deturnare a licitaţiilor publice, respectiv anul 2013, infracţiunea prevăzută de art. 246 din C. pen. nu era prevăzută de dispoziţiile C. pen. din 1969, fiind reglementată de Noul C. pen. în vigoare din luna februarie 2014, nu sunt întemeiate.

În continuare, Înalta Curte reţine că inculpaţii E. şi Q. au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de deturnarea licitaţiilor publice, iar inculpatul V. pentru complicitate la această infracţiune, în scopul de a obţine sume importante din participarea la licitaţiile publice şi revânzarea imobilelor obţinute la un preţ inferior celui evaluat.

Probatoriul administrat în cauză relevă că pentru săvârşirea infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor a existat o anumită organizare, o coordonare de atribuţii, inculpatul E. identifica imobilele ce făceau obiectul licitaţiei publice, punea la dispoziţie sumele de bani necesare participării şi participa uneori la licitaţii, în timp ce inculpaţii G. (finul său) şi F. (cumătrul său), prieteni ai inculpatului E., participau la licitaţiile publice indicate de către liderul grupării, E., renovau imobilele executate silit şi încheiau ulterior contractele de vânzare cumpărare.

Astfel, se reţine că inculpatul E., având experienţă în domeniul imobiliar şi fiind executat silit în cadrul unor dosare înregistrate la B.E.J. V., a înţeles modalitatea obţinerii unor câştiguri facile prin participarea la licitaţiile publice şi denaturarea preţului de adjudecare a imobilelor executate silit, care erau vândute ulterior cu sume mult mai mari, apropiate de valoarea reală a acestora.

La cererea inculpatului E., la gruparea acestuia au aderat concubina sa U., inculpatul O. angajat al liderului în cadrul unei agenţii imobiliare şi cumătrul său inculpatul R., gruparea fiind sprijinită de către inculpata T., sora liderului grupării.

Gruparea condusă de inculpatul E. a devenit mai puternică odată cu aderarea la aceasta a inculpatului Q., de profesie avocat în cadrul Baroului Bacău, care având o relaţie mai apropiată cu executorul judecătoresc V., l-a determinat şi pe acest inculpat să sprijine grupul infracţional.

Legătura dintre inculpaţii: E., F., Q. şi V. a condus la adjudecarea unor imobile de gruparea infracţională în cadrul unor licitaţii publice despre care doar membrii grupării au cunoscut, fiind ascunse prin neefectuarea publicităţii, altor persoane care ar fi fost interesate.

Fiind audiat în cauză, în calitate de martor, executorul judecătoresc RRRRRR., acesta a precizat faptul că în perioada 2014-2015, cu ocazia organizării mai multor licitaţii publice, a avut suspiciuni legate de buna desfăşurare a acestora şi caracterul competitiv al procedurilor, urmare a activităţii infracţionale desfăşurate de persoanele menţionate mai sus, care au fost sprijinite de alţi făptuitori de pe raza municipiului Bacău. Astfel, a susţinut martorul că membrii grupului infracţional participă periodic la diferite licitaţii publice după achitarea cauţiunii şi depunerea ofertei de preţ, care de regulă este preţul de pornire al licitaţiei.

Înalta Curte reţine că inculpaţii au început să conlucreze în decursul timpului, acţionând pentru un interes comun cu ocazia participării la licitaţiile publice organizate în cadrul birourilor executorilor judecătoreşti.

Astfel, din cercetările penale efectuate a rezultat faptul că membrii grupărilor infracţionale au avut în perioada 2013-2016 modalităţi de acţiune diferite, în funcţie de interesul unuia dintre membrii grupului, şi în special al liderilor de a achiziţiona un imobil, sau de prezenţa unor persoane de bună credinţă la licitaţiile publice.

Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că faptele inculpaţilor de a se înţelege între ei, pentru a denatura preţul de adjudecare al licitaţiilor, constituie infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 din C. pen.

În ceea ce priveşte dosarul de executare nr. 543/2013 înregistrat la V., licitaţie din data de 03.10.2014 a cărei procedură este contestată de către inculpatul Q., Înalta Curte reţine că ceea ce i se impută inculpatului este implicarea în activitatea infracţională desfăşurată în contextul parcurgerii procedurii de executare silită în dosarul antemenţionat, în sensul că l-a reprezentat în calitate de avocat pe martorul GGGG. într-un dosar de natură penală în care acesta din urmă a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de emitere de file de XXXXXXXX. fără disponibil în cont.

Inculpatul a solicitat bineînţeles punerea în executare a contractului de împrumut încheiat anterior.

Inculpatul V. a admis cererea şi a dispus deschiderea dosarului de executare silită nr. x/2013 împotriva debitorului GGGG..

Inculpatul Q. i-a relatat inculpatului E. condiţiile în care se desfăşoară executarea silită, iar acesta le-a cerut inculpaţilor F. şi G. să participe la licitaţia din data de 03.10.2014.

Pe cale de consecinţă, la dosarul de executare silită nu a fost identificată dovada efectuării acestor forme de publicitate.

Înainte de începerea licitaţiei, inculpatul V. a primit pe mail cererea de suspendare a executării silite formulată de către creditorul ipotecar OOO. S.R.L. prin mandatar DDDDDDDDDDD..

Inculpatul V. a respins cererea creditorului ipotecar întrucât, în conformitate cu dispoziţiile legale, acesta dobândea calitatea de creditor intervenient în acest dosar de executare silită şi nu avea posibilitatea legală a creditorului urmăritor (în acest caz inculpatul Q.) de a cere suspendarea executării silite.

Diferenţa de preţ a fost achitată la data de 23.10.2014 în contul executorului judecătoresc de către inculpatul G., suma de bani fiindu-i pusă la dispoziţie acestuia de către inculpatul E..

Faptul că inculpatul V. cunoştea despre înţelegerea dintre inculpaţii Q., E., G. şi F. şi i-a ajutat pe aceştia, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materie [abuzul în serviciu], să denatureze preţul de adjudecare a imobilului executat silit, rezultă din următoarea situaţie:

Inculpatul Q., deşi practic nu a încasat în cont nicio sumă de bani în urma executării silite, nu a solicitat continuarea executării.

Fiind audiat în cauză martorul GGGG. a declarat următoarele aspecte:

"[...] în anul 2013 am avut pe rolul instanţei de judecată un dosar penal în care am fost cercetat pentru emitere de filă de XXXXXXXX. fără disponibil în cont şi fără completarea elementelor esenţiale.

Am fost reprezentat la instanţă în acest dosar al cărui număr nu mi-l amintesc de către avocat Q.. În timpul discuţiilor cu acesta pe marginea dosarului, m-am plâns că sunt executat de către banca IIII. pentru credit şi voi pierde imobilul din com. SSSSSSS., jud. Bacău.

Q. mi-a spus atunci că va încerca el să mă ajute în sensul că va recupera imobilul de la bancă şi la o eventuală revânzare voi recupera şi eu o parte din banii pe care i-am dat de-a lungul timpului pentru plata creditului.

I-am spus acestuia că nu înţeleg modalitatea, dar Q. mi-a relatat că va vorbi cu tatăl său Q., cu care voi face un contract de împrumut pentru o sumă de bani, urmând ca acesta să mă execute silit, iar Q. să adjudece în cadrul executării silite imobilul din com. SSSSSSS., jud. Bacău.

Am crezut că această modalitate este una legală întrucât discutam cu avocatul meu care mă reprezenta în alt dosar şi am fost de acord.

În luna octombrie 2013 am fost cu numitul Q., tatăl lui Q. la un notar public în zona Pieţei Centrale din mun. Bacău, unde am încheiat un contract de împrumut prin care se consemna faptul că eu aş fi împrumutat suma de 30.000 de euro de la numitul Q., aspect neadevărat întrucât eu nu am primit vreo sumă de bani şi nici nu ar fi trebuit să primesc aşa cum îmi spusese Q..

În perioada următoare m-am mai întâlnit cu Q. pe care l-am întrebat ce se mai întâmplă cu casa mea, iar acesta mi-a spus că au făcut formalităţile la instanţă şi continuă pentru recuperarea imobilului.

Întrucât am fost condamnat la o pedeapsă de 6 luni cu suspendare în dosarul privind emiterea filelor de XXXXXXXX., m-am supărat pe avocatul Q. şi nu am mai luat legătura cu acesta.

Ulterior am primit un înscris de la bancă sau de la executor, din care rezulta că banca ar fi recuperat în urma executării o sumă de bani.

Având în vedere că pentru mine acest capitol era unul închis şi nu mai aveam legături cu Q., nu m-am mai interesat de condiţiile în care a avut loc executarea silită. Eu am trăit cu convingerea că Q. nu a mai reuşit nimic în acest sens, iar executarea silită a fost făcută de către bancă.

Nu ştiu dacă imobilul care a fost proprietatea mea a fost vândut ulterior, nu ştiu cine a adjudecat imobilul şi nu am primit vreo sumă de bani de la Q., cu care nu m-am mai întâlnit după primirea pedepsei".

Inculpatul F. a confirmat cu ocazia ascultării situaţia de fapt expusă mai sus:

"[...] Precizez faptul că am aflat de la E. despre oportunitatea adjudecării unei case cu teren din com. Hemeiuş. Astfel, E. mi-a spus că din discuţiile pe care le-a avut cu Q., acest imobil ar putea fi adjudecat la un preţ redus, întrucât Q. ar fi fost parte în acest dosar de executare silită, şi executorul judecătoresc ar fi confirmat faptul că imobilul ar putea fi adjudecat la un preţ redus.

Am participat la licitaţia organizată pentru acest imobil de către V., data şi ora licitaţiei fiindu-mi comunicate mie şi lui G. de către E..

Nu-mi aduc aminte dacă la această licitaţie a participat şi Q.. Eu am oferit suma indicate de E., iar G. nu a oferit o sumă mai mare conform înţelegerii.

Am adjudecat acest imobil, diferenţa pentru achitare fiind virată în contul executorului judecătoresc de către G., dar banii îi aparţineau lui E..

M-am ocupat împreună cu E. de renovarea imobilului şi de branşamentele la utilităţi, iar întrucât eram plecat din ţară, de vânzarea acestuia s-a ocupat E. prin intermediul soţiei mele căreia i-am făcut procură.

În urma revânzării, din câte cunosc profitul a fost împărţit aşa cum mi-a relatat E. între mine, acesta şi Q., respective aproximativ 1200-1300 euro fiecare.

L-am cunoscut şi pe fostul proprietar al acestui imobil după licitaţie când am discutat despre un teren din spatele imobilului. Îmi amintesc faptul că s-a realizat două loturi de teren după adjudecare, unul cu casa şi cel de-al doilea din lateral, pe care l-am vândut vecinului. Suma de bani obţinută, respective 2.700 euro, după scăderea taxelor notariale, am împărţit-o în trei, eu dându-I lui E. două treimi din sumă, pentru a o împărţi cu Q.".

Inculpatul Q. a precizat cu ocazia ascultării faptul că suma cu care martorul GGGG. îi era dator nu era atât de mare ca cea inserată în contract, iar martorul nu avea nicio datorie faţă de inculpatul Q..

Inculpatul V. a declarat faptul că lipsa publicităţii în ziar şi în registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite se poate datora volumului mare de muncă, iar nu ca urmare a unei intenţii de a ajuta debitorul din dosar. Declaraţia acestuia nu este sinceră, având în vedere faptul că lipsa publicităţii în această formă a fost identificată în alte 2 dosare de executare silită ale aceluiaşi executor judecătoresc şi care au prezentat interes pentru aceeaşi grupare infracţională.

Aşadar, contrar susţinerilor inculpaţilor, Înalta Curte constată întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, sub aspect obiectiv şi subiectiv, criticile acestora fiind nefondate, context în care nu se impune soluţia de achitare prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. în sensul că fapta nu există.

Privitor la infracţiunile de instigare la determinare la fals intelectual, art. 47 din C. pen. raportat la art. 52 alin. (3) din C. pen. cu referire la art. 321 din C. pen. şi uz de fals prevăzută de art. 323 din C. pen., Înalta Curte constată deopotrivă că, din probele administrate în cauză, respectiv dosarele de executare cu privire la licitaţiile la care inculpaţii au participat, declaraţiile martorilor audiaţi, declaraţiile inculpaţilor E., G. şi F., rezultă că faptele există, constituie infracţiune şi au fost săvârşite de inculpaţi cu vinovăţia prevăzută de lege.

Constatând aşadar că sunt îndeplinite condiţiile cumulativ prevăzute de art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., întrucât s-a stabilit dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele există, constituie infracţiuni, sub aspectul laturii obiective şi subiective, şi au fost săvârşite de inculpaţi cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, Înalta Curte constată criticile inculpaţilor ca fiind nefondate pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina lor, neexistând argumente contrare care să determine achitarea acestora, astfel că soluţia de încetare a procesului penal în baza art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen. şi art. 154 lit. (d) din C. pen., este legală.

De asemenea, vor fi respinse criticile aduse de V. care vizează procedura din dosarele execuţionale nr. x/2013 şi y/2014, câtă vreme, în mod corect, s-a reţinut că inculpatul E. i-a cerut inculpatului V. prin intermediul avocatului său, inculpatul Q. care avea o relaţie mai apropiată cu executorul judecătoresc să nu efectueze publicitatea conform prevederilor legale, pentru a fi sigur de faptul că la licitaţia din data de 14.05.2014 nu vor mai fi prezente şi alte persoane interesate de adjudecarea imobilului şi care prin licitaţie să crească preţul de adjudecare.

Încălcând dispoziţiile art. 845 alin. (8) raportat la art. 838 alin. (4) din C. proc. civ., inculpatul V. a fost de acord şi nu a publicat un extras din publicaţia din data de 25.04.2014 într-un ziar de circulaţie naţională şi nicim un extras din publicaţia din data de 25.04.2014 în Registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite, deşi în conţinutul acesteia se arată faptul că publicitatea a fost efectuată şi în acest mod, iar pentru termenul anterior aceasta fusese efectuată.

La dosarul de executare silită a fost identificată doar o adresă către Redacţia QQQQQQQQQQQ., fără o dovadă de primire şi fără dovada publicării în ziar a publicaţiei, dar doar pentru termenul de licitaţie din data de 25.04.2014. Pentru termenul de licitaţia din data de 14.05.2014 nu există dovada efectuării publicităţii la ziar şi nici în Registrul electronic de publicitate al vânzării bunurilor supuse executării silite.

În raport de dispoziţiile art. 838 alin. (4) din C. proc. civ. în vigoare la data înregistrării cererii de executare silită, dacă valoarea imobilului executat silit depăşea suma de 250.000 RON, era obligatorie sub sancţiunea nulităţii publicarea în extras într-un ziar de circulaţienaţională şi doar sub această sumă într-un ziar local.

Ori, valoarea imobilului executat silit a fost stabilită la suma de 77.900 euro, valoare care depăşeşte suma de 250.000 RON.

Cel mai uzitat mod în care persoanele interesate aflau despre existenţa unor licitaţii publice era accesarea site-ului pe care figurau aceste publicaţii ori studierea ziarelor şi nu prin citirea afişelor de la sediul executorului, de la sediul Primăriei sau al Judecătoriei.

În privinţa criticilor formulate de inculpatul Q. cu privire la procesele-verbale şi actele de adjudecare, acesta a susţinut că instanţa de fond în mod greşit le-a anulat, deoarece subiectul pasiv al infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice este persoana în beneficiul căreia se organizează licitaţia publică (creditorii), iar niciunul dintre creditori nu a solicitat anularea procedurilor de licitaţie.

Aceste motive de apel vor fi analizate în secţiunea care vizează latura civilă.

IX.5. Inculpaţii Q., CC., X. şi K..

În aceeaşi manieră, Înalta Curte constată că doar inculpaţii Q., X. şi CC. au solicitat continuarea procesului penal, context în care se are în vedere ordinea de prioritate a reţinerii cauzelor care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau exercitarea acţiunii penale, conform dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din C. proc. pen.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul K., acesta nu şi-a manifestat voinţa de a continua procesul penal, poziţia procesuală a acestuia fiind, în mod implicit, în sensul de a se constata împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunile pentru care era judecat şi, pe cale de consecinţă, de a se emite, de către instanţa de fond o soluţie de încetare a procesului penal întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen.

Ca situaţie de fapt s-a reţinut că:

K.,

Q.,

X.,

CC.,

Prioritar, cu privire la inculpatul K., Înalta Curte reţine, fără a relua argumentaţia expusă cu prilejul analizei apelului formulat de inculpatul M., că legea procesual penală reglementează posibilitatea persoanei acuzate de comiterea unei infracţiuni de a solicita efectuarea unei analize asupra fondului acuzaţiei penale, chiar dacă, în cauză s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Or, se observă că, prin sentinţa apelată, s-a reţinut că acesta nu a solicitat continuarea procesului penal, astfel că, în baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen. şi art. 154 lit. d) din C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului K., pentru săvârşirea infracţiunii de:

- aderare la un grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

- deturnarea licitaţiilor publice prev. de art. 246 din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din din C. pen. şi art. 35 alin. (1) din C. pen. (5 acte materiale din datele de 10.03.2015, 19.03.2015, 22.04.2015, 30.04.2015, 25.05.2015), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

- instigare la fals intelectual, prev. de art. 47 din C. pen. raportat la art. 321 din C. pen., faptă din 29.04.2015, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale;

- evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, faptă din 29.04.2015, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Prin urmare, având în vedere manifestarea de voinţă exprimată de către inculpat, în sensul că nu a solicitat continuarea procesului penal, acceptând astfel, soluţia dispusă de către instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că, în cauză, în mod corect instanţa de fond a dispus soluţia de încetare a procesului penal întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., pentru faptele reţinute în sarcina sa.

Ca urmare a deciziei nr. 45 din 16.09.2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegare unor chestiuni de drept în materie penală, inculpatul K. a susţinut că o parte din infracţiunile de deturnare a licitaţiilor publice reţinute în sarcina sa ar fi fost săvârşite prin modalitatea faptică imputată, de retragere a autorilor, după cum urmează:

- fapta din data de 19. 03. 2015, privind licitaţia publica organizata în dosarui de executare 1781/2014 de către executorul QQQQQQ. privind imobilul din str. x, nr. 118/C/4, jud. Bacău;

- fapta din data de 30.04.2015, privind licitaţia publica organizata în dosarul de executare nr. 49/2012 de către executorul V. privind imobilul din str. x, nr. 26/A/3, jud. Bacău;

- fapta din data de 25.05.2015, privind licitaţia publica organizata în dosarul de executare nr. 34/2013 de către X., privind imobilul din Bacău, Str. x, nr. 117/C/22.

Analizând criticile inculpatului K. cu privire la aplicabilitatea deciziei nr. 45 din 16.09.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care acesta a solicitat achitarea sa ca efect al acestei decizii pentru faptele enumerate supra, Înalta Curte reţine că, prin decizia de referinţă, s-a stabilit că, "în cazul infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice prevăzute de art. 246 din C. pen., elementul material constând în modalitatea normativă a îndepărtării nu se realizează şi atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitaţie publică, chiar autorul faptei".

În aceste condiţii, Înalta Curte reţine netemeinicia criticilor formulate de inculpatul K. sub acest aspect.

În privinţa criticilor formulate de inculpatul K. cu privire la procesele-verbale şi actele de adjudecare, acesta a susţinut că instanţa de fond în mod greşit a dispus anularea actelor de executare silită, pe de o parte întrucât acţiunea civilă apare ca inadmisibilă, iar pe de altă parte nu s-a pronunţat cu privire la vinovăţia inculpatului pentru a putea fi atrasă sancţiunea anulării procedurilor de licitaţie.

Aceste motive de apel vor fi analizate în secţiunea care vizează latura civilă.

Analizând în continuare criticile formulate de inculpaţii Q., X. şi CC. cu privire la infracţiunile de determinare la fals intelectual (Q.), fals intelectual (X., complicitate la fals intelectual (CC.), Înalta Curte reţine că prima instanţă a procedat în mod temeinic, echitabil şi imparţial, la interpretarea, analizarea şi evaluarea tuturor probelor cauzei, inclusiv din perspectiva susţinerilor şi apărărilor inculpaţilor, şi la explicarea problemelor de drept, într-o manieră convingătoare, susceptibilă a înlătura orice dubiu cu privire la existenţa faptelor, la comiterea acestora de către inculpaţi şi la vinovăţia acestora.

Se constată că situaţia de fapt reţinută mai sus este probată de întreg materialul probator administrat în prezenta cauză, iar reevaluarea coroborată a probelor administrate în cauză, raportat la toate susţinerile şi apărările inculpaţilor, conturează neîndoielnic activitatea infracţională reţinută în sarcina acestora.

Instanţa de control judiciar nu poate reţine aserţiunile inculpaţilor în sensul că, pe de-o parte, în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor deduse judecăţii, aspect care atrage soluţia de achitare prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., iar pe de altă parte că probatoriul administrat în cauză nu demonstrează dincolo de orice îndoială vinovăţia inculpaţilor, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

Înalta Curte notează că situaţia de fapt redată supra este confirmată de întreg probatoriul administrat în cauză, instanţa de control judiciar însuşindu-şi pe deplin considerentele expuse de către judecătorul fondului, astfel că, faţă de aceşti inculpaţi nu se poate reţine inexistenţa faptelor şi nici lipsa de vinovăţie a acestora, prin raportare la amplul probatoriu administrat în cauză şi care confirmă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute în sarcina acestora, atât din punct de vedere obiectiv, cât şi subiectiv.

X. În ceea ce priveşte apelul declarat de inculpatul GGG., Înalta Curte constată că acesta nu a depus motivele scrise de apel, conform dispoziţiilor art. 412 alin. (4) din C. proc. pen.

Dat fiind că faţă de acest inculpat a fost pronunţată o soluţie definitivă de condamnare – prin sentinţa penală nr. 4/14.01.2019 a Curţii de Apel Bacău, definitivă prin decizia penală nr. 345/A/05.11.2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – în ceea ce priveşte soluţionarea acţiunii penale exercitate împotriva acestuia, criticile pe care GGG. le putea aduce sentinţei penale apelate puteau viza doar latura civilă a cauzei, fapt pentru care situaţia sa juridică va fi analizată în secţiunea care vizează latura civilă.

C. LATURA CIVILĂ

1. Partea civilă KKK. a criticat sentinţa apelată, apreciind-o nelegală şi netemeinică sub aspectul respingerii ca inadmisibilă a acţiunii civile, susţinând că soluţia penală dată de instanţa de fond în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii K. şi X. de încetare a procesului penal în baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a din C. proc. pen. nu împiedică acordarea de către instanţa de fond de daune morale având în vedere, mai ales, reţinerile instanţei cu privire la modalitatea săvârşirii actelor infracţionale de către ambii inculpaţi în prezenta cauză cu privire la dosarul de executare silită nr. x/2013 al X..

De asemenea, a susţinut că desfiinţarea de către instanţa de fond a procesului-verbal de licitaţie imobiliară nr. x/22.04.2015 şi a actului de adjudecare întocmit în data de 14.05.2015 din dosarul de executare silită nr. x/2013 al X. nu este singura măsură şi suficientă care să asigure repararea prejudiciului suferit în urma activităţii infracţionale a celor doi inculpaţi, ci acest prejudiciu suferit, alături de desfiinţarea acestor acte de executare silită menţionate anterior, trebuia compensat prin acordarea de daune morale.

Înalta Curte va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză de partea civilă KKK., în mod corect prima instanţă reţinând ca motiv de respingere a acţiunii civile faptul că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol care nu comportă latură civilă.

2. Părţile civile DDDDDDD. şi EEEEEEE. au criticat sentinţa apelată solicitând ca, în urma rejudecării, să fie admisă acţiunea civilă pe care a promovat-o în cauză, după cum urmează:

- în baza art. 404 alin. (4) lit. g) din C. proc. pen., să fie restabilită situaţia anterioară declanşării procedurii de executare silită;

- să se dispună anularea actului de adjucare;

- să se constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat de BNP QQQQQQQQQQQQ. în data de 02.10.2013;

- să se constate nulitatea absolută a partajului voluntar autentificat de BNP LLLLLLLLLL.;

- inculpaţii E., G., F. şi D. să fie obligaţi, în solidar, la plata sumie de 145.000 euro, cu titlu de daune morale.

Înalta Curte constată că sentinţa apelată este la adăpost de criticile formulate de apelantele-părţi civile DDDDDDD. şi EEEEEEE..

Astfel, acuzaţia formulată în cauză şi pentru care persoanele vătămate DDDDDDD. şi EEEEEEE. s-au constituit părţi civile a vizat înţelegerea între inculpaţii F., E. şi G. de a denatura preţul de adjudecare cu ocazia participării la licitaţia publică organizată în data de 05.06.2013 de executorul judecătoresc EEEEE. având ca obiect vânzarea silită a imobilului proprietatea debitoarei-parte civilă situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, imobil ce a fost adjudecat de către inculpatul F..

În condiţiile în care licitaţia publică a fost organizată anterior datei de 01.02.2014, când fapta de deturnarea licitaţiilor publice nu era încriminată, Înalta Curte va reţine, prin raportare la dispoziţiile art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. – "În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f) - cu excepţia prescripţiei, i) şi j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă – că în mod corect prima instanţă a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă pe care persoanele vătămate au promovat-o în cauză, fiind de prisos a mai fi analizate celelalte critici aduse de acestea.

3. Partea civilă LLLL. a criticat sentinţa primei instanţe, apreciind-o nelegală sub aspectul respingerii ca inadmisibilă a acţiunii civile pe care a promovat-o în cauză.

Aceasta a solicitat, prin luarea în considerare şi a cererii iniţiale de constituire ca parte civilă în cauză cu privire la daunele morale solicitate, să se dispună admiterea acţiunii civile şi obligarea în solidar a inculpaţilor E., G., V., CC. şi DD. la plata sumei de 130.000 de Euro, reprezentând daune morale provocate acesteia ca urmare a faptelor penale săvârşite de către cei cinci inculpaţi în cadrul dosarelor de executare nr. 208/2013 şi nr. 208/2014 de pe rolul V. în care a avut calitatea de debitor.

Înalta Curte reţine că, dintre inculpaţii faţă de care persoana vătămată LLLL. a promovat acţiunea civilă,

- inculpatul G. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 din C. pen. (infracţiune de pericol);

- inculpatul CC. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de fals intelectual sub forma complicităţii, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 321 alin. (1) din C. pen. (infracţiune de pericol);

- inculpatul DD. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 321 alin. (1) din C. pen. (infracţiune de pericol);

- inculpatul V. a fost trimis în judecată atât pentru comiterea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice sub forma complicităţii, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 246 din C. pen. (infracţiune de pericol) – actele materiale din 14.05.2014 şi 28.11.2014 în ceea ce priveşte executarea silită a imobilelor debitoarei părţi civile LLLL., cât şi pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată (infracţiune de rezultat), prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. (din cele 4 acte materiale interesând în apelul părţii civile LLLL. actele materiale din 14.05.2014 şi 28.11.2014);

- inculpatul E. a fost trimis în judecată atât pentru comiterea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice, prevăzută de art. 246 din C. pen. (infracţiune de pericol) – act material din 14.05.2014, cât şi pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu sub forma instigării şi în formă continuată (infracţiune de rezultat), prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 din C. pen. [2 acte materiale – 14.05.2014 (act material ce o viza pe partea civilă LLLL.) şi 28.11.2014].

În condiţiile menţionate în alineatul precedent, câtă vreme infracţiunile de pericol nu comportă latură civilă, Înalta Curte va respinge criticile formulate de partea civilă LLLL. ce au vizat soluţia primei instanţe care a respins acţiunea civilă a acestei părţi civile faţă de inculpaţii G., CC. şi DD..

Totodată, vor fi respinse şi criticile care au vizat soluţionarea acţiunii civile alăturate celei penale care a fost exercitată faţă de inculpaţii E. şi V. în ceea ce priveşte infracţiunile de deturnarea licitaţiilor publice, având în vedere aceleaşi considerente, respectiv că acestea sunt infracţiuni de pericol.

În ceea ce priveşte criticile ce vizează acţiunea civilă exercitată de partea civilă LLLL. faţă de cei doi inculpaţi V. şi E. cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) din C. pen. (autor şi complice), Înalta Curte le va analiza infra împreună cu criticile formulate de inculpaţi cu privire la alte aspecte din hotărârea Curţii de Apel Bacău.

4. Partea civilă WWWWW. a criticat sentinţa Curţii de Apel Bacău prin raportare la respingerea ca inadmisibilă a acţiunii civile pe care aceasta a promovat-o în cauză şi prin care a solicitat obligarea în solidar a inculpaţilor F., G. şi A. la plata despăgubirilor civile în cuantum de 80.400 RON, din care suma de 35.400 RON reprezintă daune materiale, iar suma de 45.000 RON reprezintă daune morale.

În criticile formulate, aceasta a susţinut că, deşi este adevărat faptul că textul legal nu prevede, ca în cazul înşelăciunii, necesitatea producerii unei pagube, nu înseamnă că se exclude posibilitatea producerii unui prejudiciu patrimonial în situaţia în care scopul înţelegerii frauduloase reuşeşte, scop care nu este altul decât acela de a denatura preţul de adjudecare.

Înalta Curte va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză de partea civilă WWWWW., în mod corect prima instanţă reţinând ca motiv de respingere a acţiunii civile faptul că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol care nu comportă latură civilă.

5. În ceea ce priveşte apelul părţii civile IIIIII., din delaraţia de apel rezultă că este criticată soluţia primei instanţe sub aspecte de netemeinicie, nefiind depuse motivele de apel.

Dat fiind că persoana vătămată IIIIII. s-a constituit parte civilă faţă de inculpaţii R., A. şi D. – ce au fost acuzaţi de comiterea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice (act material din data de 26.02.2015) – cu suma de 23 000 CHF, reprezentând diferenţa dintre preţul de evaluare şi cel de adjudecare al imobilului, Înalta Curte va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză de această parte civilă, în mod corect prima instanţă reţinând ca motiv de respingere a acţiunii civile faptul că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol care nu comportă latură civilă.

6. Părţile civile IIIIIII. (prin mandatar LLLLLLL.) şi LLLLLLL. au criticat sentinţa primei instanţe pe care au apreciat-o nelegală şi netemeinică.

Acestea au susţinut că s-au constituit părţi civile ca urmare a activităţilor de natură penală desfăşurate de inculpaţii A., D., J., H. şi I. care au fost în înţelegere pentru a denatura preţul de adjudecare a imobilului obiect al licitaţiei publice organizată în dosar de executare nr. 616/2012 de către RRRRRR. din Bacău, jud. Bacău.

Au solicitat ca, în cadrul rejudecării, să se dispună admiterea acţiunii civile şi obligarea în solidar a inculpaţilor A., D., J., H., I. la plata sumei de 30.000 de euro despăgubiri civile cu titlu de daune materiale (diferenţa dintre valoarea reală a imobilului şi preţul de adjudecare, valoarea lucrurilor rămase în imobil la momentul evacuării pe care nu le-au putut lua) şi 300.000 de Euro despăgubiri civile cu titlu de daune morale pentru suferinţele psihice şi fizice provocate ca urmare a comiterii infracţiunii.

La fel ca în precedent, Înalta Curte va respinge ca nefondate apelurile declarate de părţile civile IIIIIII. (prin mandatar LLLLLLL.) şi LLLLLLL., în mod corect prima instanţă reţinând ca motiv de respingere a acţiunii civile faptul că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol care nu comportă latură civilă.

7. În ceea ce priveşte apelurile părţilor civile UU. şi VV., nu au fost depuse motive de apel.

Dat fiind că persoanele vătămate UU. şi VV. s-au constituit părţi civile faţă de inculpatul A. – ce a fost acuzat de comiterea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice (act material din data de 21.11.2014) – cu sumele de 25 000 euro, reprezentând diferenţa dintre preţul de evaluare şi cel de adjudecare al imobilului şi 10.000 de euro reprezentând daune morale (UU.), respectiv cu sumele de 60 000 de Euro despăgubiri civile cu titlu de daune materiale reprezentând valoarea imobilului, plus dobânda legală calculată până la achitarea efectivă a prejudiciului şi 10.000 de euro reprezentând daune morale [VV.], Înalta Curte va respinge ca nefondate apelurile declarate în cauză de aceste părţi civile, în mod corect prima instanţă reţinând ca motiv de respingere a acţiunii civile faptul că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol care nu comportă latură civilă.

8. Partea civilă CCC. a criticat sentinţa primei instanţe sub aspecte de netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate sub aspectul soluţionării laturii civile, iar în rejudecare admiterea acţiunii civile şi obligarea, în solidar, a inculpaţilor M. şi A. la plata despăgubirilor civile solicitate.

Astfel, având în vedere că inculpaţii M. şi A., în urma unei înţelegeri prealabile, au denaturat preţul de adjudecare a apartamentului proprietatea sa în dosarul de executare nr. 687/2012 al BEJ "GG.", a solicitat obligarea celor doi inculpaţi la plata, în solidar, a despăgubirilor civile de 126.448 RON, din care suma de 81.448 RON desppăgubiri civile cu titlu de daune materiale, iar suma de 45.000 RON despăgubiri civile cu titlu de daune morale.

Înalta Curte va respinge apelul declarat de partea civilă CCC. ca nefondat, în mod corect prima instanţă reţinând ca motiv de respingere a acţiunii civile faptul că infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol care nu comportă latură civilă.

9. În ceea ce priveşte apelurile părţilor civile FFFFFFF. şi GGGGGGG., nu au fost depuse motive de apel.

Înalta Curte reţine că persoanele vătămate GGGGGGG. şi XXXXXXXXXXXXXX. s-au constituit părţi civile faţă de inculpaţii D., A., E., F. şi J., acuzaţi de comiterea infracţiunii de deturnarea licitaţiilor publice (act material din data de 29.10.2013).

Persoanele vătămate au solicitat obligarea în solidar a acestor inculpaţi la plata sumei de 55.000 RON despăgubiri civile cu titlu de daune materiale reprezentând valoarea imobilului, la care să se adauge dobânda legală începând cu data adjudecării, respectiv suma de 10.000 de euro despăgubiri civile cu titlu de daune morale.

În condiţiile în care licitaţia publică a fost organizată anterior datei de 01.02.2014, când fapta de deturnarea licitaţiilor publice nu era încriminată, Înalta Curte va reţine, prin raportare la dispoziţiile art. 25 alin. (5) din C. proc. pen. – "În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f) - cu excepţia prescripţiei, i) şi j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum şi în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă – că, în mod corect, prima instanţă a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă pe care persoanele vătămate au promovat-o în cauză, fiind de prisos a mai fi analizate celelalte critici aduse de acestea.

10. Terţii subdobânditori JJJJJJJJJJJJJJ. şi KKKKKKKKKKKKKK. au criticat sentinţa primei instanţe pe care au apreciat-o nelegală şi netemeinică având în vedere că prima instanţă a dispus desfiinţarea procesului-verbal de licitaţie imobiliară din data de 26.02.2015 şi a actului de adjudecare din data de 26.03.2015, ambele încheiate de BBBBB. în dosarul execuţional nr. x/2013 .

Având în vedere că unii dintre inculpaţi au criticat sentinţa primei instanţe în ceea ce priveşte constatarea nulităţii şi, pe cale de consecinţă, desfiinţarea proceselor-verbale de licitaţie imobiliară şi actele de adjudecare întocmite în dosarele de executare silită, Înalta Curte va analiza criticile formulate de terţii subdobânditori împreună cu cele formulate de inculpaţi cu privire la aceleaşi aspecte.

11. Partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, DGRFP Iaşi – AJFP Bacău (în continuare ANAF) a susţinut în motivele de apel formulate că prima instanţă "a reţinut în mod eronat cuantumul sumelor achitate cu titlul de prejudiciu şi accesorii/dobânzi aplicate, raportat la solicitarea noastră de constituire ca parte civilă a A.N.A.F. în reprezentarea statului Roman, formulată pentru recuperarea sumelor în solidar de la toţi inculpaţii din dosarul penal", respectiv " soluţia instanţei de fond care a respins acţiunea civilă formulată de Ministerul Finanţelor Publice prin ANAF-AJFP Bacău duce la imposibilitatea transferului sumelor achitate, care în prezent se află într-un cont de prejudicii deschis pe numele inculpaţilor, la Trezoreria Operativă si care nu se pot transfera în bugetul de stat în lipsa unui titlu reprezentat de o sentinţă penală sau civilă în acest sens, care să stabilească cert prejudiciul în sarcina inculpaţilor".

Înalta Curte va respinge ca nefondate primele critici din apelul declarat în cauză de partea civilă ANAF având în vedere,

- pe de o parte că nu pot fi obligaţi la repararea prejudiciului "toţi inculpaţii din dosarul penal", câtă vreme persoana vătămată ANAF nu se putea constitui parte civilă decât în raportul juridic de conflict născut ca urmare a comiterii infracţiunii de evaziune fiscală şi numai faţă de inculpaţii acuzaţi de comiterea acestei infracţiuni,

- iar pe de altă parte din suma cu care s-a constituit parte civilă, respectiv 4.457,60 RON (la care s-a solicitat şi calcularea obligaţiilor fiscale accesorii), inculpatul DDDDD. a fost obligat să plătească – pentru un alt raport juridic de conflict circumscris ilicitului penal incriminat prin disoziţiile art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 – părţii civile Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti suma de 705,60 RON la care s-au adăugat accesoriile fiscale începând cu data scadenţei şi până la plata integrală a prejudiciului – a se vedea în acest sens sentinţa penală nr. 4/14 ianuarie 2019, definitivă prin decizia penală nr. 345/A/05.11.2019 Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar pentru restul prejudiciului de 3.752 RON, la care s-au adăugat accesoriile fiscale începând cu data scadenţei şi până la plata integrală, Înalta Curte constată că, în mod corect, prima instanţă a reţinut că prejudiciul a fost achitat integral de către inculpatul K..

Pe de altă parte, Înalta Curte reţine că soluţia primei instanţe care a respins acţiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice prin ANAF este una greşită.

Astfel, Curtea de Apel Bacău, ca urmare a celor reţinute în considerente – fiind efectuată plata prejudiciului de către inculpatul K. ("prejudiciul fiind achitat") – în sensul întrunirii condiţiilor răspunderii civile delictuale, trebuia să admită acţiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice prin ANAF-AJFP Bacău şi, consecutiv, să ia act că prejudiciul a fost achitat.

Pe cale de consecinţă, acţiunea civilă exercitată de Ministerul Finanţelor Publice prin ANAF-AJFP Bacău alăturată acţiunii penale în ceea ce-l priveşte pe inculpatul K. relativ la prejudiciul de 3.752 RON va fi admisă şi se va lua act că prejudiciul a fost achitat integral de către inculpatul K., cu menţiunea că partea civilă va avea acces la contul de prejudicii deschis la Trezoreria Operativă în care s-a făcut plata prejudiciului pentru a se putea transfera suma plătită cu titlu de prejudiciu în bugetul de stat.

12. Înalta Curte reţine că inculpaţii I., H., R., F., J., L. şi K. au susţinut, în ceea ce priveşte procesele-verbale şi actele de adjudecare, că instanţa de fond, raportat la art. 404 alin. (4) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare deoarece actele au fost încheiate cu încălcarea condiţiilor cerute de lege, în conţinutul acestora fiind consemnată tocmai înţelegerea dintre participanţi, constatând nulitatea acestora şi, pe cale de consecinţă, au fost desfiinţate procesele-verbale şi actele de adjudecare.

Aceştia au apreciat că hotărârea instanţei de fond este nelegală în ceea ce priveşte aceste înscrisuri deoarece s-a făcut o confuzie între nulitatea actului – ca sancţiune – şi desfiinţarea înscrisurilor. Desfiinţarea înscrisurilor se face doar ca instrumentum, verificarea legalităţii actelor urmând a fi făcută de către instanţa civilă.

De asemenea, s-a susţinut că prima instanţă nu a arătat care condiţii de valabilitate ale contractului au fost încălcate şi care din condiţiile actului de adjudecare nu au fost respectate.

Drept urmare, s-a considerat de către instanţa de fond că înscrisurile ar fi false ca urmare a celor consemnate de către executorul judecătoresc şi, astfel, se tinde şi la desfiinţarea actului subsecvent (nefalsificat), nu în scopul înlăturării stării de pericol pe care o implică rămânerea, în circuitul civil, a unui înscris care nu reflectă adevărul, ci, mai degrabă, în vederea reparării în natură a unui prejudiciu civil – cum este cazul în speţă.

Având în vedere apelul declarat de inculpatul GGG., dar nemotivat, potrivit dispoziţiilor art. 412 alin. (4) din C. proc. pen., Înalta Curte, odată cu analiză criticilor formulate de inculpaţii I., H., R., F., J. şi L., va analiza şi situaţia juridică a acestuia.

Cu privire la aceste critici, Înalta Curte ţine a reaminti că noţiunea de "act juridic" are două accepţiuni:

- într-un prim sens, este cel de manifestare de voinţă exprimată cu scopul de a produce efecte juridice, respectiv de a naşte, modifica ori stinge un raport juridic civil concret – negotium juris,

- iar într-un al doilea sens este cel de înscris constatator al unei manifestări de voinţă, adică un suport material – instrumentum probationis sau instrumentum.

C. proc. pen. nu foloseşte noţiunea de "act juridic"(în sensul de negotium juris), ci doar pe aceea de "înscris"(instrumentum) – cu titlu de exemplu, art. 25 alin. (3) reglementează desfiinţarea unui înscris, art. 97 alin. (2) enumeră mijloacele de probă, art. 169 se referă la ridicarea de obiecte şi înscrisuri, art. 198 detaliază condiţiile în care înscrisurile pot fi folosite ca mijloc de probă, art. 549¹ reglementează procedura de confiscare sau de desfiinţare a unui înscris în cazul clasării.

Chiar şi în aceste condiţii, nu există niciun motiv pentru care să se considere că, în dreptul procesual penal, noţiunile de "act juridic" şi "înscris" ar fi folosite cu un alt înţeles decât în dreptul civil, respectiv dreptul procesual civil.

Cu toate acestea, distincţia dintre noţiunile de "act juridic" şi "înscris" trebuie evidenţiată în planul sancţiunilor care intervin.

Astfel, în ipoteza falsului, fiind vorba de instrumenta civilis atunci când infracţiunea priveşte un înscris, sancţiunea de drept civil care intervine în prima etapă nu vizează actul juridic, ci înscrisul: acesta din urmă este sancţionat cu nulitatea în condiţiile art. 175 din C. proc. civ., sancţiune ce i se aplică ţinând cont de calitatea de act de procedură; doar ca o consecinţă a acestei nulităţi a actului de procedură, abia într-o a doua etapă, intră în discuţie şi sancţiunea din planul dreptului substanţial, aceea care afectează actul juridic, negotium, sancţiune care poate fi nulitatea ori o alta, după caz. Astfel, efectele vor fi diferite în funcţie de natura condiţiei. Dacă înscrisul este o condiţie ad validitatem a actului juridic, atunci desfiinţarea lui va atrage şi nulitatea operaţiunii juridice, iar dacă înscrisul este o condiţie ad probationem, actul juridic va putea, în principiu, să producă efecte în funcţie de cauza de nulitate a înscrisului şi a legăturii ei cu actul juridic propriu-zis.

Referindu-se la invalidarea înscrisurilor, C. proc. pen. foloseşte cu precădere noţiunea de desfiinţare, nu pe aceea de anulare: în art. 25 alin. (3) se menţionează că instanţa trebuie să se pronunţe cu privire la "desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris", art. 315 alin. (2) lit. d) dispune ca procurorul, clasând cauza, să sesizeze judecătorul de cameră preliminară pentru "desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris", iar art. 549¹ reglementează "procedura de (…) desfiinţare a unui înscris în cazul clasării". Concluzia este aceea că, în privinţa acestor instrumente de probă, urmează a se efectua menţiunile necesare care să ateste că ele nu mai sunt, din punct de vedere juridic, utilizabile în scopul pentru care au fost întocmite.

Pe de altă parte, prin anulare înţelegem sancţiunea aplicată unei operaţiuni juridice, respectiv unui act juridic (negotium juris), sancţiune care lipseşte de consecinţe juridice o manifestare de voinţă exprimată prin încălcarea condiţiilor prevăzute de lege pentru încheierea sa valabilă, iar nu una care să afecteze, materialmente, un înscris constatator (instrumentum).

În ceea ce priveşte noţiunea de anulare, C. proc. pen. conţine o reglementare în cuprinsul dispoziţiilor art. 580 alin. (2) în legătură cu înscrisurile declarate false, acest text detaliind modul de punere în executare a dispoziţiei de desfiinţare a înscrisurilor (instrumentum), iar nu pe cel de anulare a actului juridic (negotium juris).

În aceste coordonate, concluzia care se impune este aceea că:

- înscrisul va avea sensul de mijloc de probă (instrumentum probationis);

- prin act vom avea în vedere sensul de act juridic (negotium juris);

- desfiinţarea vizează măsura aplicată unui înscris (instrumentum probationis);

- iar anularea este sancţiunea aplicată actelor juridice (negotium juris).

În ceea ce priveşte desfiinţarea înscrisurilor în cadrul procesului penal, Înalta Curte reţine că aceasta este o măsură care are ca scop restabilirea, de către organele judiciare, a ordinii încălcate prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, prin înlăturarea, în tot sau în parte, dintre înscrisurile producătoare de efecte juridice a celor falsificate şi, în raport de această natură, măsura desfiinţării nu se poate referi decât la înscrisul ca instrumentum probationis, iar nu ca act juridic (negotium juris).

În privinţa bazaui de drept prin care se dispune desfiinţarea unui înscris, acesta este dat de dispoziţiile art. 25 alin. (3) şi art. 404 alin. (4) lit. i) din C. proc. pen., potrivit cu care "dispozitivul trebuie să mai cuprindă, după caz, cele hotărâte de instanţă cu privire la rezolvarea oricărei alte probleme privind justa soluţionare a cauzei".

Concluzionând în ceea ce priveşte desfiinţarea înscrisurilor, reţinem că, în cadrul procesului penal,

- aceasta este o măsură care aparţine exclusiv laturii penale a procesului penal şi care nu ţine de soluţionarea acţiunii civile din procesul penal; nu poate fi dispusă decât cu privire la înscrisurile care au făcut, după caz, obiectul acţiunii penale sau al urmăririi penale privind infracţiuni din Capitolul "Falsuri în înscrisuri" (art. 320 – 328 din C. pen.), privind infracţiunea prevăzută de art. 311 alin. (1) din C. pen. sau privind infracţiuni similare acestora, din legile speciale;

- priveşte numai înscrisurile – în sensul strict dat de instrumentum probationis, nu şi actele juridice.

Anularea actului juridic (negotium juris) sau constatarea nulităţii acestuia va putea avea loc, fie pe cale civilă separată, fie alăturat acţiunii penale, ca modalitate de soluţionare a acţiunii civile.

Restabilirea situaţiei anterioare, privită în legătură cu soluţionarea acţiunii civile, este o noţiune ce se regăseşte în C. proc. pen.:

- în cuprinsul dispoziţiilor art. 25 alin. (3) – "instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, se pronunţă cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii";

- respectiv art. 397 alin. (3) – "instanţa se pronunţă prin hotărâre şi asupra restituirii lucrurilor şi restabilirii situaţiei anterioare, potrivit dispoziţiilor art. 255 şi 256"

După cum se poate observa, art. 397 poartă o denumire similară cu cea a art. 25, anume "Rezolvarea acţiunii civile", ambele din C. proc. pen.

În raport de dispoziţiile art. 256 din C. proc. pen. prin care se prevede că "instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate lua măsuri de restabilire a situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, când schimbarea acelei situaţii a rezultat din comiterea infracţiunii, iar restabilirea este posibilă", rezultă că acest text de lege se aplică doar în cursul judecăţii.

Condiţiile în care instanţa de judecată ar putea lua, în baza dispoziţiilor art. 397 alin. (3) din C. proc. pen., o astfel de măsură sunt cele prevăzute de art. 256 din acelaşi cod (ceea ce înseamnă că infracţiunea a determinat schimbarea unei situaţii, iar restabilirea acesteia este posibilă), completate cu cele care guvernează răspunderea civilă delictuală prevăzute de C. civ. la care art. 19 alin. (5) din C. proc. pen. face trimitere în mod expres – "Repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile".

Or, potrivit dispoziţiilor art. 1386 alin. (1) din C. civ., "repararea prejudiciului se face în natură, prin restabilirea situaţiei anterioare, iar dacă aceasta nu este cu putinţă ori dacă victima nu este interesată de reparaţia în natură, prin plata unei despăgubiri, stabilită prin acordul părţilor sau, în lipsă, prin hotărâre judecătorească".

Aşadar, C. civ. menţionează în mod expres la art. 1386 alin. (1) că o formă de reparaţie în natură a prejudiciului este restabilirea situaţiei anterioare.

În raport de obiectul cauzei şi de criticile formulate, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 1246 din C. civ., "orice contract încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulităţii, dacă prin lege nu se prevede o altă sancţiune".

Nulitatea unui act juridic este o sancţiune de drept civil, de drept comun. Prin urmare, atâta timp cât prin alte dispoziţii legale nu se prevede un regim juridic distinct de cel de drept comun, va fi aplicabil regimul juridic al nulităţii aşa cum este el reglementat în C. civ.. Astfel, pentru a se constata nulitatea unui act juridic sau pentru a se dispune anularea acestuia, trebuie să existe o cauză de nulitate absolută sau relativă, care trebuie invocată în condiţiile prevăzute de C. civ.

În dreptul procesual penal sau dreptul penal nu există astfel de norme juridice care să reglementeze un regim juridic distinct al nulităţii actelor juridice încheiate ca urmare sau în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni. Prin urmare, se vor aplica regulile prevăzute de C. civ. sau de legea specială, după caz (a se vedea sentinţa penală nr. 103/F din data de 09.06.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr. 44/A din 08.02.2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).

Încheierea unui act juridic, prin efectele pe care le produce, modifică atât situaţia juridică a părţilor (care pot avea şi calitatea de părţi în acţiunea penală şi/sau acţiunea civilă sau pot fi străine de aceasta), cât şi a altor persoane care au legături de drept cu acestea.

Or, desfiinţarea actului juridic va afecta şi situaţia juridică a acestora, motiv pentru care, chiar şi în situaţia în care actul juridic este rezultatul sau se află în strânsă legătură cu săvârşirea unei infracţiuni, principiul securităţii actelor juridice impune ca anularea acestora să se poată face doar în cazurile şi condiţiile anume prevăzute de lege, asigurând astfel previzibilitatea acestei sancţiuni.

În sensul C. proc. pen., prin noţiunea de "restabilire a situaţiei anterioare", se înţelege acea modalitate de soluţionare a acţiunii civile prin care instanţa penală decide cu privire la modificarea unor stări de fapt ori cu privire la validitatea unor acte juridice, astfel încât părţile raportului juridic de drept (procesual) penal să beneficieze de aceleaşi condiţii ca cele anterioare săvârşirii infracţiunii.

În raport de cele menţionate supra, Înalta Curte reţine că, în prezenta cauză, inculpaţii V., Q. şi E. au fost acuzaţi de comiterea infracţiunii de abuz în serviciu,

- V., în calitate de executor judecătoresc, ca autor, a comis infracţiunea în formă continuată (4 acte materiale), după cum se va dezvolta infra,

- Q. ca instigator – în luna septembrie 2014, l-a instigat pe inculpatul V., să-şi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în sensul nerespectării dispoziţiilor legale în dosarul de executare silită nr. x/2013 pentru termenul din data de 03.10.2014,

- E. ca instigator – (i) la data de 14.05.2014 l-a instigat pe executorul V., inculpat în cauză, cu ocazia organizării licitaţiei publice în dosarul de executare silită nr. x/2013 din cadrul V. să nu îndeplinească conform dispoziţiilor legale în materie publicitatea vânzării la licitaţie a imobilului din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 77.900 euro, pentru ca la acest termen să se poată prezenta doar inculpaţii G. şi F. aflaţi în înţelegere pentru denaturarea preţului de adjudecare, nu şi alte persoane care ar fi fost interesate de imobilul executat silit, adjudecat de către inculpatul CC. prin procurator G. pentru suma de 58.500 euro; (ii) la data de 28.11.2014 l-a instigat pe executorul V. cu ocazia organizării licitaţiei publice în dosarul de executare silită nr. x/2014, în calitate de executor judecătoresc în cadrul V. să nu îndeplinească conform dispoziţiilor legale în materie publicitatea vânzării la licitaţie a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 6/B/12, jud. Bacău, evaluat la suma de 31.200 euro, ce se afla în proprietatea inculpatei U., pentru ca la acest termen să se poată prezenta doar inculpatul F. şi inculpatul O. aflaţi în înţelegere pentru denaturarea preţului de adjudecare, nu şi alte persoane care ar fi fost interesate de imobilul executat silit, adjudecat de către persoana juridică S.C. JJJJ. S.R.L. Piatra Neamţ, reprezentată de către inculpatul O., pentru suma de 23.400 euro.

Infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune de rezultat, astfel că, alături de acţiunea penală, poate fi exercitată şi acţiunea civilă.

În ceea ce priveşte infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice, doctrina şi jurisprudenţa au statuat că aceasta este o infracţiune de pericol, astfel că nu comportă latură civilă, astfel cum s-a reţinut şi supra.

Revenind la infracţiunea de abuz în serviciu, inculpatul V. a fost acuzat de comiterea, printre altele, a unei infracţiuni de abuz în serviciu în formă continuată – art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale) – ca urmare a schimbării încadrării juridice de către Curtea de Apel Bacău prin încheierea de şedinţă din data de 09.11.2022, după cum urmează:

1. cu ocazia organizării licitaţiei publice din data de 14.05.2014 în dosarul de executare silită nr. x/2013, în calitate de executor judecătoresc în cadrul V. şi la solicitarea inculpatului E. (trimis în judecată ca instigator), nu a îndeplinit conform dispoziţiilor legale în materie publicitatea vânzării la licitaţie a imobilului din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, evaluat la suma de 77.900 euro, pentru ca la acest termen să se poată prezenta doar inculpaţii G. şi F. aflaţi în înţelegere pentru denaturarea preţului de adjudecare, nu şi alte persoane care ar fi fost interesate de imobilul executat silit, ajudecat de către inculpatul CC. prin procurator G. pentru suma de 58.500 euro;

2. cu ocazia organizării licitaţiei publice din data de 03.10.2014 în dosarul de executare silită nr. x/2013, în calitate de executor judecătoresc în cadrul V. şi la solicitarea inculpatului Q. (trimis în judecată ca instagator), nu a îndeplinit conform dispoziţiilor legale în materie publicitatea vânzării la licitaţie a imobilului din com. Hemeiuş, sat Hemeiuş, jud. Bacău, evaluat la suma de 62.000 euro, pentru ca la acest termen să se poată prezenta doar inculpaţii G. şi F. aflaţi în înţelegere pentru denaturarea preţului de adjudecare, nu şi alte persoane care ar fi fost interesate de imobilul executat silit, ajudecat de către inculpatul F. pentru suma de 28.000 euro – pentru acest act material nu au fost formulate critici, astfel că instanţa de control judiciar nu poate face o analiză în ceea ce priveşte legalitatea şi temeinicia soluţiei primei instanţe sub aspecte ce ţin de latura civilă şi/sau de măsuri de siguranţă;

3. cu ocazia organizării licitaţiei publice din data de 20.10.2014 în dosarul de executare silită nr. x/2014, în calitate de executor judecătoresc în cadrul V., a îndeplinit un act contrar atribuţiilor de serviciu, respectiv a dispus anularea procesului-verbal de licitaţie în urma căruia a fost declarat adjudecatar inculpatul CC. prin mandatar G., acest fapt fiind atributul exclusiv al instanţei de judecată pe calea contestaţiei în anulare, pentru a nu relua licitaţia publică la un termen ulterior de la preţul de adjudecare în situaţia neplăţii diferenţei de preţ conform dispoziţiilor legale;

4. cu ocazia organizării licitaţiei publice din data de 28.11.2014 în dosarul de executare silită nr. x/2014, în calitate de executor judecătoresc în cadrul V. şi la solicitarea inculpatului E. (trimis în judecată ca instigator), nu a îndeplinit conform dispoziţiilor legale în materie publicitatea vânzării la licitaţie a imobilului din mun. Bacău, str. x nr. 6/B/12, jud. Bacău, evaluat la suma de 31.200 euro, ce se afla în proprietatea inculpatei U., pentru ca la acest termen să se poată prezenta doar inculpatul F. şi inculpatul O. aflaţi în înţelegere pentru denaturarea preţului de adjudecare, nu şi alte persoane care ar fi fost interesate de imobilul executat silit, ajudecat de către persoana juridică S.C. JJJJ. S.R.L. Piatra Neamţ, reprezentată de către inculpatul O., pentru suma de 23.400 euro - pentru acest act material nu au fost formulate critici, astfel că instanţa de control judiciar nu poate face o analiză în ceea ce priveşte legalitatea şi temeinicia soluţiei primei instanţe sub aspecte ce ţin de latura civilă şi/sau de măsuri de siguranţă.

În ceea ce priveşte primul act material, executarea silită din dosarul nr. x/2013 al V. a fost împotriva debitoarei LLLL. din mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, inculpatul dispunând, la cererea creditoarei KKKK. Sucursala Piatra Neamţ, scoaterea la vânzare silită a imobilului proprietatea debitoarei situat în mun. Bacău, str. x, jud. Bacău, respectiv teren construcţii în suprafaţă de 497,83 m.p. şi vilă în regim P+1E în suprafaţă construită de 96,71 m.p., imobil urmărit pentru un debit în cuantum de 68.737 euro reprezentând împrumut nerestituit şi 8.436 RON cheltuieli de executare.

Din actele dosarului rezultă că LLLL. s-a constituit parte civilă în procesul penal, aspect care a fost reţinut, de altfel, şi de către prima instanţă .

Înalta Curte reţine că, la filele x din vol. VI al dosarului nr. x/2017, partea civilă a solicitat:

"1. În raport de infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor [...] E. [...] V. [...] solicit respectuos instanţei de judecată să dispună,

- Anularea Actului de Adjudecare nr. 208/25.05.2014 [...] privind imobilul din strada x 11K Bacău,

- Anularea tuturor actelor de executare silită emise în cadrul Dosarului de Executare nr. 208/2014 al V. privind suprafaţa de teren de 44,94 mp şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.

[...]

2. În subsidiar, dacă instanţa de judecată va considera că nu se impune a se dispune anularea actelor de executare silită [...] solicit a fi despăgubită cu

- Suma de 71.500 Euro, reprezentând diferenţa dintre preţul de circulaţie al imobilului (130.000 euro) şi preţul de adjudecare (de 58.500 Euro) referitor la dosarul de executare silită nr. x/2013

- Suma de 998.360 RON, reprezentând diferenţa dintre suma de 1.000.000 RON cu care s-a făcut adjudecarea la data de 20.10.2014 a suprafeţei de teren de 44,94 mp de către CC. prin mandatarul său G. şi suma de 1.640 RON de la care executorul V. la 20.11.2014 a reluat adjudecarea în cadrul dosarului de executare silită 208/2014.

3. Având în vedere presiunile psihice la care am fost supusă de către inculpaţii menţionaţi mai sus, [...], solicit şi daune morale în suma de 130.000 Euro".

Înalta Curte reaminteşte că infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune de rezultat, iar alăturat acţiunii penale a fost exercitată de către persoana vătămată LLLL. şi acţiunea civilă în limitele menţionate în alineatul precedent.

Deşi a fost sesizată şi cu judecarea unei infracţiuni de rezultat (abuzul în serviciu), Curtea de Apel Bacău, la pronunţarea soluţiei de respingere ca inadmisibilă a acţiunii civile ce a fost exercitată de către partea civilă LLLL., s-a raportat în considerente doar la infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice care, într-adevăr, este una de pericol, nepronunţându-se însă cu privire la acţiunea civilă exercitată alăturat celei penale şi care viza infracţiunea de abuz în serviciu faţă de inculpaţii V. (autor) şi E. (instigator) pentru care a fost pronunţată o soluţie de încetare a procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În aceste condiţii, instanţa de control judiciar nu se poate pronunţa asupra acţiunii civile alăturate celei penale direct în calea de atac, astfel că, sub acest aspect, se va dispune trimiterea cauzei spre rejudecarea acţiunii civile a părţii civile LLLL. ce a fost exercitată alăturat celei penale şi care vizează infracţiunea de abuz în serviciu faţă de inculpaţii V. şi E. în dosarul execuţional nr. x/2013 al V., prima instanţă urmând a se pronunţa pe fiecare aspect al constituirii de parte civilă, astfel cum aceasta a fost formulată şi reţinută cu 3 alineate mai sus.

Cu privire la al treilea act material – licitaţia publică din data de 20.10.2014 în dosarul de executare silită nr. x/2014 – sunt aplicabile, mutatis mutandis, argumentele reţinute supra în executarea silită din dosarul nr. x/2013 al aceluiaşi executor judecătoresc, astfel că se va dispune trimiterea cauzei spre rejudecarea acţiunii civile ce a fost exercitată de partea civilă LLLL. alăturat celei penale care vizează infracţiunea de abuz în serviciu faţă de inculpatul V. în dosarul execuţional nr. x/2014 al V. prima instanţă urmând a se pronunţa pe fiecare aspect al constituirii de parte civilă, astfel cum aceasta a fost formulată şi reţinută cu 3 alineate mai sus.

În privinţa infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice (infracţiune de pericol), cum aceasta nu comportă latură civilă, în mod corect Curtea de Apel Bacău a respins acţiunile civile exercitate alături de acţiunea penală ce vizează aceste infracţiuni, după cum s-a analizat supra cu ocazia analizării criticilor formulate de persoanele vătămate.

Cu toate acestea, în raport de cele menţionate supra în analiza noţiunilor de (i) desfiinţare, (ii) nulitate, (iii) anulare şi (iv) restabilire a situaţiei anterioare, Înalta Curte reţine că, în mod greşit, prima instanţă a constatat nulitatea proceselor-verbale de licitaţie şi le-a desfiinţat (fiind, în fapt, în prezenţa unei restabiliri a situaţiei anterioare), câtă vreme:

- desfiinţarea unui înscris (instrumentum probationem) este o măsură care aparţine exclusiv laturii penale a procesului penal şi nu poate fi dispusă decât cu privire la înscrisurile care au făcut, după caz, obiectul acţiunii penale sau al urmăririi penale privind infracţiuni din Capitolul "Falsuri în înscrisuri" (art. 320 – 328 din C. pen.), privind infracţiunea prevăzută de art. 311 alin. (1) din C. pen. sau privind infracţiuni similare similare acestora, din legile speciale;

- iar restabilirea situaţiei anterioare este o modalitate de soluţionare a acţiunii civile.

Or, infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice este o infracţiune de pericol care nu comportă latură civilă, chiar prima instanţă reţinând că "nu sunt susceptibile de a produce prejudicii materiale", astfel că, pentru persoanele ce au fost vătămate ca urmare a activităţilor inculpaţilor din prezenta cauză şi care au fost circumscrise ilicitului penal reglementat prin dispoziţile art. 246 din C. pen., rămâne deschisă posibilitatea sesizării instanţei civile.

În lumina aspectelor de fapt şi de drept de mai sus, Înalta Curte, văzând dispoziţiile art. 421 pct. 1 lit. a) teza I şi lit. b), pct. 2 lit. a) şi b) din C. proc. pen.,

- va admite apelurile declarate de inculpaţii I., H., R., F., J., L., K. şi GGG., iar în baza art. 419 din C. proc. pen. ce reglementează efectul extensiv al apelului va extinde efectele şi cu privire la inculpaţii G., ZZZZ., NNNNN., O., F., FFFF., U., BB., WWWWWWW., DDDDD. şi SSSSS., vor fi admise şi apelurile declarate de terţii subdobânditori JJJJJJJJJJJJJJ. şi KKKKKKKKKKKKKK., urmând a fi înlăturată dispoziţia de constatare a nulităţii şi desfiinţarea proceselor-verbale de licitaţie imobiliară şi a actelor de adjudecare, în sensul considerentelor de mai sus;

- va admite apelul declarat de partea civilă LLLL., dispunându-se trimiterea cauzei spre rejudecarea acţiunii civile a părţii civile LLLL. ce a fost exercitată alăturat celei penale şi care vizează infracţiunea de abuz în serviciu faţă de (i) inculpaţii V. (autor) şi E. (instigator) - executarea silită din dosarul execuţional nr. x/2013 al V., respectiv faţă de (ii) inculpatul V. în dosarul execuţional nr. x/2014 al V.;

- va admite apelul declarat de Ministrul Finanţelor Publice prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – AJFP Bacău şi va înlătura dispoziţia de respingere a acţiunii civile promovate de această parte civilă, urmând ca în cadrul rejudecării acţiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice prin ANAF – AJFP Bacău să fie admisă, constatându-se în schimb că prejudiciul a fost achitat;

- va respinge apelurile declarate de părţile civile KKK., DDDDDDD., EEEEEEE., WWWWW., IIIIII., IIIIIII. (prin mandatar LLLLLLL.), LLLLLLL., UU., VV., CCC., FFFFFFF., GGGGGGG.;

- va respinge ca tardiv apelul declarat de inculpatul DD.;

- va respinge ca, nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism- Serviciul Teritorial Bacău şi de inculpaţii Q., CC. şi X., urmând a fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 alin. (2) şi (4) din C. proc. pen.,

- va obliga inculpaţii Q., CC., X. şi DD. la plata sumei de 1.000 RON fiecare,

- iar părţile civile KKK., WWWWW., IIIIII., IIIIIII. prin mandatar LLLLLLL., UU., VV., CCC., EEEEEEE., DDDDDDD., LLLLLLL., FFFFFFF., GGGGGGG., la plata sumei de câte 150 RON fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. conform cărora, cheltuielile privind avocaţii din oficiu şi interpreţii desemaţi de organele judiciare, potrivit legii, rămân în sarcina statului, Înalta Curte are în vedere complexitatea ridicată a cauzei, numărul mare de părţi, precum şi intervalul de timp în care au fost acordate termenele de judecată, context în care se impune majorarea onorariilor cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii-inculpaţi şi pentru intimaţii inculpaţi ori apelantele părţi civile pentru care a fost necesară asigurarea apărării din oficiu, având în vedere instituţia obligativităţii desemnării avocatului din oficiu care este una specifică procesului penal.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii-inculpaţi D., I., V., H., E., K., J., L., apelanta-parte civilă IIIIIII. prin mandatar - LLLLLLL., precum şi pentru intimaţii-inculpaţi G. şi DDDDD., în cuantum de câte 2000 RON, vor rămâne în sarcina statului şi se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza aceluiaşi temei juridic, onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii-inculpaţi A., Q., R., F. şi X., în cuantum de câte 500 RON, rămân în sarcina statului şi se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

A. Admite apelurile declarate de inculpaţii A., D., H., I., J., L., F., R., Q., K., M., E., V. şi GGG., de părţile civile LLLL. şi Ministerul Finanţelor Publice prin ANAF – AJFP Bacău şi de terţii subdobânditori JJJJJJJJJJJJJJ. şi KKKKKKKKKKKKKK. împotriva sentinţei penale nr. 91/04.09.2023 a Curţii de Apel Bacău.

Extinde efectele apelurilor declarate în cauză şi în privinţa inculpaţilor G., ZZZZ., NNNNN., O., F., FFFF., U., BB., WWWWWWW., DDDDD. şi SSSSS..

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată numai sub următoarele aspecte:

1. incidenţa cauzei de încetare a procesului penal prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. cu privire la inculpaţii A., H. şi I. cu privire la comiterea infracţiunii de şantaj din data de 27.11.2015 (persoană vătămată B.);

2. greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A., D., J., L., F. şi R. şi a modalităţii de executare a pedepselor pentru aceiaşi inculpaţi;

3. nesoluţionarea acţiunii civile exercitate în cauză de partea civilă LLLL.;

4. greşita desfiinţare a proceselor-verbale de licitaţie imobiliară şi a actelor de adjudecare subsecvente întocmite în dosarele de executare pentru care s-a dispus desfiinţarea proceselor-verbale,

5. greşita soluţionare a acţiunii civile exercitată în cauză de Ministerul Finanţelor Publice prin ANAF – AJFP Bacău, şi rejudecând:

I. A..

Descontopeşte pedeapsa principală de 5 ani şi 4 luni închisoare aplicată inculpatului A. şi pedeapsa complementară de 5 ani a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., (faptă din data de 27.11.2015, persoană vătămată B.) şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante;

- 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., (faptă din data de 12.05.2016, persoană vătămată C.) şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante;

- înlătură sporul de 1 an şi 2 luni închisoare [sporul a fost calculat greşit de Curtea de Apel Bacău, o treime (1/3) din 4 ani fiind 1 an şi 4 luni – aspect necriticat de parchet].

I.1. În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului A. pentru comiterea infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. (faptă din data de 27.11.2015, persoană vătămată B.), ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

I.2. Reduce cuantumul pedepsei principale a închisorii aplicate pentru comiterea infracţiunii de şantaj (faptă din data de 12.05.2016, persoană vătămată C.), prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., de la 4 ani închisoare la 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare, ca urmare a reţinerii circumstanţei atenuante prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen.

În baza art. 91 din C. pen., dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., inculpatul A. va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Constată că inculpatul A. a fost reţinut în data de 22.09.2016 şi arestat preventiv de la data de 23.09.2016 la 22.12.2016.

II. D.

Reduce cuantumul pedepsei principale a închisorii aplicate inculpatului D. pentru comiterea infracţiunii de şantaj (faptă din data de 12.05.2016, persoană vătămată C.), prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., de la 4 ani închisoare la 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare, ca urmare a reţinerii circumstanţei atenuante prevăzută de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen.

În baza art. 91 din C. pen., dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., inculpatul D. va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Constată că inculpatul D. a fost reţinut în data de 22.09.2016 şi arestat preventiv de la data de 23.09.2016 la 22.12.2016.

III. I.

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului I. pentru comiterea infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. (faptă din data de 27.11.2015, persoană vătămată B.), ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Constată că inculpatul I. a fost reţinut în data de 22.09.2016 şi arestat preventiv de la data de 23.09.2016 la 22.12.2016.

IV. H.

În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului H. pentru comiterea infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. (faptă din data de 27.11.2015, persoană vătămată B.), ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

Constată că inculpatul H. a fost arestat preventiv de la data de 26.10.2016 la 25.12.2016.

V. R.

În baza art. 48 din C. pen. raportat la art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. (astfel cum a fost schimbată încadrarea juridică prin încheierea din data de 09 aprilie 2024 a Înaltei Curţi), pentru comiterea infracţiunii de şantaj în forma complicităţii (fapta din data de 12.05.2016, persoană vătămată C.), condamnă inculpatul R. la pedeapsa principală de 2 (doi) ani şi 4(patru) luni închisoare.

În baza art. 91 din C. pen., dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., inculpatul R. va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul R. va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Bacău – Administrare Baze Sportive si de Agrement, Parcuri – secţia Parcuri Spatii Verzi sau DGASPC Bacău - Centrul de îngrijire şi aşistenta pentru persoanele adulte cu dizabilitati "Condorul" Bacău, pe o perioadă de 60 (şaizeci) de zile.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Constată că inculpatul R. a fost reţinut în data de 22.09.2016 şi arestat preventiv de la data de 23.09.2016 la 22.12.2016.

VI. F.

În baza art. 48 din C. pen. raportat la art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. (astfel cum a fost schimbată încadrarea juridică prin încheierea din data de 09 aprilie 2024 a Înaltei Curţi), pentru comiterea infracţiunii de şantaj în forma complicităţii (fapta din data de 12.05.2016, persoană vătămată C.), condamnă inculpatul F. la pedeapsa principală de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 91 din C. pen., dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., inculpatul F. va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul F. va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei Bacău – Administrare Baze Sportive si de Agrement, Parcuri – secţia Parcuri Spatii Verzi sau DGASPC Bacău - DGASPC Bacău - Centrul de servicii sociale "Ghiocelul" Bacău, pe o perioadă de 60 (şaizeci) de zile

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Constată că inculpatul F. a fost reţinut în data de 22.09.2016 şi arestat preventiv de la data de 23.09.2016 la 23.11.2016.

VII. J.

În baza art. 48 din C. pen. raportat la art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. (astfel cum a fost schimbată încadrarea juridică prin încheierea din data de 09 aprilie 2024 a Înaltei Curţi), pentru comiterea infracţiunii de şantaj în forma complicităţii (fapta din data de 12.05.2016, persoană vătămată C.), condamnă inculpatul J. la pedeapsa principală de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 91 din C. pen., dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., inculpatul J. va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Constată că inculpatul J. a fost reţinut în data de 22.09.2016 şi arestat preventiv de la data de 23.09.2016 la 23.11.2016.

VIII. L.

În baza art. 48 din C. pen. raportat la art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen., art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. (astfel cum a fost schimbată încadrarea juridică prin încheierea din data de 09 aprilie 2024 a Înaltei Curţi), pentru comiterea infracţiunii de şantaj în forma complicităţii (fapta din data de 12.05.2016, persoană vătămată C.), condamnă inculpatul L. la pedeapsa principală de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În baza art. 91 din C. pen., dispune suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 (trei) ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen., inculpatul L. va fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bacău, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Constată că inculpatul L. a fost reţinut în data de 22.09.2016 şi arestat preventiv de la data de 23.09.2016 la 22.12.2016.

IX. Trimite cauza spre rejudecarea acţiunii civile ce a fost exercitată de partea civilă LLLL. alăturat celei penale care vizează infracţiunea de abuz în serviciu faţă de (i) inculpaţii V. (autor) şi E. (instigator) în dosarul execuţional nr. x/2013 al V., respectiv faţă de (ii) inculpatul V. în dosarul execuţional nr. x/2014 al V..

X. Înlătură dispoziţia de respingere a acţiunii civile promovate în cauză de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice prin ANAF-AJFP Bacău.

Admite acţiunea civilă exercitată de Ministerul Finanţelor Publice prin ANAF-AJFP Bacău alăturată acţiunii penale în ceea ce-l priveşte pe inculpatul K. relativ la prejudiciul de 3.752 RON şi ia act că prejudiciul a fost achitat integral de către inculpatul K., partea civilă urmând a avea acces la contul de prejudicii deschis la Trezoreria Operativă în care s-a făcut plata prejudiciului pentru a se putea transfera suma plătită cu titlu de prejudiciu în bugetul de stat.

XI. Înlătură dispoziţia de desfiinţare a proceselor-verbale de licitaţie imobiliară şi a actelor de adjudecare întocmite în următoarele dosare de executare:

- în dosarul execuţional nr. x/2014 – Biroul executorului judecătoresc GG.;

- în dosarul execuţional nr. x/2015 – Societatea profesională de executori judecătoreşti II.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc GG.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc X.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc QQ.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc GG.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc AAA.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc GG.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc V.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc HHH.;

- în dosarul execuţional nr. x/2013 – Biroul executorului judecătoresc X.;

- în dosarul execuţional nr. x/2013 – Biroul executorului judecătoresc QQ.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc V.;

- în dosarul execuţional nr. MG/21/2014 – Biroul executorului judecătoresc RRR.;

- în dosarul execuţional nr. x/2014 – Biroul executorului judecătoresc HHH.;

- în dosarul execuţional nr. 5/2014 – Societatea Profesională de Executori Judecătoreşti II.;

- în dosarul execuţional nr. x/2016 – Biroul executorului judecătoresc ZZZ.;

- în dosarul execuţional nr. x/2013 – Biroul executorului judecătoresc CCCC.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc ZZZ.;

- în dosarul execuţional nr. x/2013 – Biroul executorului judecătoresc V.;

- în dosarul execuţional nr. x/2013 – Societatea Profesională Civilă a Executorilor Judecătoreşti II.;

- în dosarul execuţional nr. x/2014 – Biroul executorului judecătoresc V.;

- în dosarele execuţionale nr. x/2013 şi nr. y/2014 – Biroul executorului judecătoresc V.;

- în dosarul execuţional nr. x/2014 – Biroul executorului judecătoresc MMMM.;

- în dosarul execuţional nr. x/2013 – Biroul executorului judecătoresc RRRR.;

- în dosarul execuţional nr. x/2013 - Biroul executorului judecătoresc GG.;

- în dosarul execuţional nr. x/2013 – Biroul executorului judecătoresc HHH.;

- în dosarul execuţional nr. 3/2012 – Biroul executorului judecătoresc BBBBB.;

- în dosarul execuţional nr. x/2013 – Biroul executorului judecătoresc EEEEE.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc V.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc KKKKK.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc EEEEE.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc V.;

- în dosarul execuţional nr. x/2014 – Biroul executorului judecătoresc TTTTT.;

- în dosarul execuţional nr. x/2014 – Biroul executorului judecătoresc ZZZ.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc GG.;

- în dosarul execuţional nr. x/2012 – Biroul executorului judecătoresc ZZZ.;

- în dosarul execuţional nr. x/2013 - Biroul executorului judecătoresc X.;

- în dosarul execuţional nr. x/2014 – SCPEJ "DDDDDD. şi Ciobanu";

- în dosarul execuţional nr. x/2013 – Biroul executorului judecătoresc V.;

- în dosarul execuţional nr. x/2013 – Biroul executorului judecătoresc BBBBB.;

- în dosarul execuţional nr. x/2011 – SPCEJ "II.";

- în dosarul execuţional nr. x/2015 – Biroul executorului judecătoresc ZZZ.;

- în dosarul execuţional nr. x/2015 – SCPEJ "II.";

- în dosarul execuţional nr. x/2014 – Biroul executorului judecătoresc KKKKK..

Menţine celelalte dispoziţii din sentinţa apelată care nu contravin prezentei decizii.

B. În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. pen., respinge ca tardiv apelul declarat de inculpatul DD..

C. În baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., respinge ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bacău, de inculpaţii Q., CC. şi X. şi de părţile civile KKK., DDDDDDD., EEEEEEE., WWWWW., IIIIII., IIIIIII. (prin mandatar LLLLLLL.), LLLLLLL., UU., VV., CCC., FFFFFFF. şi GGGGGGG..

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism- Serviciul Teritorial Bacău şi de inculpaţii A., D., H., I., J., L., F., R., Q., K., M., E. şi V., de părţile civile LLLL. şi Ministerul Finanţelor Publice prin ANAF-AJFP Bacău şi de terţii subdobânditori JJJJJJJJJJJJJJ. şi KKKKKKKKKKKKKK., vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) şi (4) din C. proc. pen.,

- obligă inculpaţii Q., CC., X. şi DD. la plata sumei de 1.500 RON fiecare,

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen.:

- onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii-inculpaţi D., I., V., H., E., K., J., L., apelanta-parte civilă IIIIIII. prin mandatar LLLLLLL., precum şi pentru intimaţii-inculpaţi G. şi DDDDD., în cuantum de câte 2000 RON, rămân în sarcina statului şi se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei;

- iar onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii-inculpaţi A., Q., R., F. şi X., în cuantum de câte 500 RON, rămân în sarcina statului şi se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea deciziei la dispoziţia părţilor, a persoanelor vătămate şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi 02.12.2024.

High Court of Cassation and Justice

scj