Şedinţa publică din data de 15 ianuarie 2025
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 317 din data de 20.03.2024 pronunţată de Judecătoria Brăila, printre altele, în baza art. 213 alin. (1), (2), (3) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru fapta de proxenetism din perioada iunie 2022 - ianuarie 2023 (persoană vătămată B.).
În baza art. 213 alin. (1), (2), (3) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul C., la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru fapta de proxenetism din perioada iulie- decembrie 2022 persoană vătămată B..
Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila şi inculpaţii A. şi C..
Prin decizia penală nr. 900/A din data de 12 septembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila şi de către inculpaţii A. şi C..
S-a desfiinţat, în parte, sentinţa penală nr. 317/20.03.2024 a Judecătoriei Brăila şi, în rejudecare:
În temeiul art. 386 din C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpaţii A. şi C. şi au fost trimişi în judecată din infracţiunea de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., în infracţiunea de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.
A fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru infracţiunea de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (faptă din perioada iunie 2022 – ianuarie 2023).
A fost condamnat inculpatul C. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (faptă din perioada iunie 2022 – decembrie 2022).
În baza dispoziţiilor art. 91, 92 din C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului C., pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani.
Conform art. 93 alin. (1) din noul C. pen., s-a impus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul C. să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Brăila, la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Conform art. 93 alin. (2) din C. pen., s-a impus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul C. să respecte următoarea obligaţie:
să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul C. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 zile la Biblioteca Judeţeană, "D." Brăila sau la Consiliul Local Brăila – Serviciul de utilitate publică, E..
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
Împotriva deciziei penale nr. 900/A din data de 12 septembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a formulat cerere de recurs în casaţie Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Prin cererea de recurs în casaţie formulată, parchetul a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.
În susţinerea cererii de recurs în casaţie, s-a precizat că deşi instanţa de apel a dispus condamnarea inculpaţilor la pedepse cu închisoarea cuprinse între limitele legale, nu le-a aplicat acestora pedeapsa complementară şi accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi, acestea fiind obligatorii având în vedere pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de proxenetism, aspect omis şi de către instanţa de fond.
Prin urmare, în cauză, s-a apreciat că este incident cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., respective s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, caz prin intermediul căruia poate fi analizată nu doar pedeapsa principală aplicată în cauză, ci legalitatea tratamentului sancţionator în ansamblu, prin raportare la încadrarea juridică şi la cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidenţă a fost stabilită definitiv de către instanţa de apel.
În acelaşi sens, s-a invocat jurisprudenţa în această materie, potrivit căreia cazul de recurs în casaţie invocat "se referă nu doar la aplicarea unei pedepse într-un cuantum situat sub minim sau peste maxim, ci priveşte întreg regimul sancţionator aplicat unei situaţii juridice concrete, respectiv ansamblul pedepselor prevăzute de lege pentru infracţiunea reţinută, indiferent că acestea sunt principale, complementare sau accesorii şi modalitatea de individualizare a aplicării sau a executării pedepsei" (I. C. civ..J., secţia Penală, decizia nr. 139/RC din 2 aprilie 2021).
Având în vedere că instanţa de apel a dispus condamnarea inculpaţilor A. şi C. la pedepse cu închisoarea, fără să dispună şi interzicerea exercitării unor drepturi ca pedeapsă complementară şi accesorie, decizia pronunţată în cauză apare ca fiind nelegală.
Pentru aceste motive, s-a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen. în referire la art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., admiterea recursului în casaţie, casarea în parte a deciziei nr. 900/A din data de 12.09.2024 a Curţii de Apel Galaţi, în ceea ce priveşte pedepsele aplicate inculpaţilor A. şi C. şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Galaţi.
Prin încheierea din data de 13 noiembrie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi împotriva deciziei penale nr. 900/A din data de 12 septembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023 şi s-a dispus trimiterea cauzei la completul de trei judecători, în vederea judecării pe fond a căii extraordinare de atac.
Examinând recursul în casaţie declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, Înalta Curte constată că acesta este întemeiat având în vedere următoarele considerente:
Preliminar examinării fondului prezentei cauze, Înalta Curte notează că potrivit C. proc. pen., recursul în casaţie este o cale extraordinară de atac prin care se atacă hotărâri definitive, care au intrat în autoritatea lucrului judecat şi care poate fi exercitată doar în cazuri anume prevăzute de lege şi numai pentru motive de nelegalitate.
Potrivit art. 433 C. proc. pen.., scopul acestei căi de atac este judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar conform art. 447 din acelaşi cod, pe calea recursului în casaţie instanţa verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate.
Referitor la cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", legiuitorul, prin "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport de încadrarea juridică şi de cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidenţa a fost stabilită cu titlu definitiv de către instanţa de apel. Totodată, conform jurisprudenţei constante a secţiei penale, textul de lege se referă nu doar la aplicarea unei pedepse întru-un cuantum situat sub minim sau peste maxim, ci priveşte întreg regimul sancţionator aplicat unei situaţii juridice concrete, respective ansamblul pedepselor prevăzute de lege pentru infracţiunea reţinută, indiferent că acestea sunt principale, complementare sau accesorii, precum şi modalitatea de individualizare a aplicării sau a executării pedepsei.
În acest context, Înalta Curte constată că prin decizia penală recurată, inculpatul A. a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru infracţiunea de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. iar inculpatul C. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracţiunea de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.
Potrivit art. 213 alin. (1) C. pen.:" Determinarea sau înlesnirea practicării prostituţiei ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Astfel, în situaţia în care norma de incriminare prevede ca pe lângă pedeapsa principală pentru infracţiunea săvârşită se impune şi aplicarea unor pedepse complementare constând în interzicerea unor drepturi, sunt incidente prevederile art. 67 alin. (2) C. pen. ce stabilesc că aplicarea acestora este obligatorie.
Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi constă în interzicerea exercitării unuia sau mai multora dintre drepturile prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d)-o C. pen., pe o perioadă de la 1 la 5 ani.
Totodată, conform prevederilor art. 65 alin. (1) C. pen., pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d)-o C. pen., a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsa complementară.
Înalta Curte constată, aşadar, că în raport de art. 67 alin. (2) C. pen. şi art. 65 alin. (1) C. pen., instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a legii în sensul că nu a aplicat pedepse complementare şi pedepse accesorii pe lângă pedeapsa principală pentru infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 213 C. pen.
Modalitatea de stabilire a pedepselor de către instanţa de apel, în sensul omisiunii aplicării pedepselor pedepse complementare cât şi a pedepselor accesorii pe lângă pedeapsa principală are semnificaţia juridică a aplicării pedepselor în afara limitelor prevăzute de lege, în sensul cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.
În acest sens Înalta Curte arată faptul că aspectul dedus judecăţii, respectiv problematica legalităţii pedepsei aplicate inculpatului nu poate fi analizată doar sub aspectul limitelor speciale ale pedepsei principale, aceasta privind deopotrivă şi pedeapsa complementară cât şi cea accesorie, pe care instanţa de apel a omis să le aplice, deşi erau obligatorii. Or, încălcarea dispoziţiilor legale relative la aceastea din urmă nu pot fi suplinite sub nicio formă în calea extraordinară a recursului în casaţie, întrucât ar echivala cu privarea părţilor la accesul efectiv la o cale de atac, contrar exigenţelor art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În consecinţă, Înalta Curte consideră că unicul remediu pentru a asigura o judecată efectivă este trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se realiza o analiză concretă, bazată pe întregul sistem de individualizare judiciară a unei sancţiuni, analiză ce se impune a fi efectuată în cadrul unei căi ordinare de atac, iar nu în calea de atac a recursului în casaţie, limitată, aşa cum s-a menţionat anterior, doar la probleme de drept.
Raportat la cazul de casare incident - art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.. şi la dispoziţiile art. 449 alin. (4) C. proc. pen.., cauza va fi trimisă spre rejudecare la instanţa de apel numai cu privire la omisiunea aplicării pedepsei complementare precum şi a pedepselor accesorii pe lângă pedepsele principale pentru infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (3) din C. pen., aplicate inculpaţilor A. şi C..
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (2) lit. b) C. proc. pen.., va admite admite recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi împotriva deciziei penale nr. 900/A din data de 12 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023 privind pe intimaţii inculpaţi A. şi C..
Va casa, în parte, decizia recurată, numai cu privire la omisiunea aplicării pedepselor complementare precum şi a pedepselor accesorii pe lângă pedepsele principale pentru infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (3) din C. pen. şi va trimite cauza spre rejudecare la instanţa de apel, respectiv Curtea de Apel Galaţi sub acest aspect.
Va menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale recurate.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi vor rămâne în sarcina statului, conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen.
Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii-inculpaţi, în cuantum de câte 720 RON, va rămâne în sarcina statului şi se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi împotriva deciziei penale nr. 900/A din data de 12 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023 privind pe intimaţii inculpaţi A. şi C..
Casează, în parte, decizia recurată, numai cu privire la omisiunea aplicării pedepselor complementare precum şi a pedepselor accesorii pe lângă pedepsele principale pentru infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 213 alin. (1) şi (3) din C. pen. şi trimite cauza spre rejudecare la instanţa de apel, respectiv Curtea de Apel Galaţi sub acest aspect.
Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale recurate.
Cheltuielile ocazionate de soluţionarea recursului în casaţie formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii-inculpaţi, în cuantum de câte 720 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 ianuarie 2025.