Şedinţa publică din data de 17 decembrie 2024
Deliberând asupra contestaţiei formulate de persoana solicitată A., constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 228/F din data de 25 noiembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală a admis sesizarea formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
În baza art. 109 alin. (1) raportat la art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis în data de 25.09.2024 de către Curtea de Magistraţi din Malta, numărul de referinţă al dosarului x, pe numele persoanei solicitate A., cu respectarea regulii specialităţii prevăzute de art. 117 din Legea nr. 302/2004 republicată, precum şi cu respectarea condiţiei prevăzute de art. 98 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, ca, în cazul în care se va pronunţa faţă de aceasta o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea acelei pedepse.
În baza art. 114 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a amânat predarea persoanei solicitate până la soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, urmând ca, în ipoteza în care se va pronunţa o hotărâre de condamnare cu executarea pedepsei în regim de detenţie, predarea să se amâne până la punerea în libertate a persoanei solicitate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.
În temeiul art. 104 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a luat act că persoana solicitată nu a consimţit la predarea sa către autorităţile judiciare din Malta.
Potrivit art. 109 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată raportat la art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate, în vederea predării, pentru o perioadă de 30 de zile.
Conform art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus emiterea mandatului de arestare care va fi pus în executare, conform art. 109 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că autorităţile judiciare din Malta au solicitat punerea în executare a mandatului de arestare emis în data de 25.09.2024 împotriva persoanei solicitate A., urmărit internaţional pentru săvârşirea infracţiunilor de promovarea unei organizaţii formată din două sau mai multe persoane în vederea săvârşirii de infracţiuni, furt agravat de violenţă, furt agravat prin mijloace, furt agravat de sumă, furt agravat de timp şi păgubirea, dauna sau prejudiciul general, prevăzute de art. 83A(1)(a) C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei, art. 83A(1)(b) C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei, art. 83A(2) C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei, art. 276 C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei, art. 278 alin. 1 C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei, art. 279(b) C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei, art. 281 C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei şi art. 325 alin. 1(a) C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei.
Curtea, examinând înscrisurile din dosar, a constatat că nu există niciun motiv de refuz obligatoriu sau facultativ în sensul art. 99 din Legea nr. 302/2004 republicată, pentru punerea în executare a mandatului european de arestare, că faptele reţinute în sarcina persoanei solicitate, astfel cum au fost expuse în cuprinsul mandatului de arestare, permit predarea în condiţiile prevăzute de art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, fiind incriminate şi de legea penală română, având corespondent în infracţiunile de furt calificat şi constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 228 – 229 şi art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen. român.
S-a constatat şi că pedepsele prevăzute de C. pen. din Malta pentru infracţiunile prevăzute în mandatul de arestare sunt mai mari de 3 ani închisoare, cerinţă care corespunde art. 97 alin. (1) teza I din Legea nr. 302/2004 republicată.
Curtea a reţinut că pentru faptele la care se referă mandatul de arestate persoana solicitată nu a mai fost urmărită ori judecată, aspect ce reiese din fişa de cazier judiciar, precum şi faptul că persoana solicitată nu şi-a exprimat consimţământul în vederea predării către autorităţile judiciare din Malta, prevalându-se, totodată, de drepturile conferite de regula specialităţii.
De asemenea, având în vedere stadiul cercetărilor întreprinse de autorităţile judiciare din Malta, Curtea a apreciat că lămurirea situaţiei juridice a persoanei solicitate, efectuarea cercetărilor şi buna administrare a probatoriului necesar lămuririi cauzei şi soluţionării sale cu celeritate sunt, în mod obiectiv, posibile doar ca urmare a predării persoanei solicitate. A considerat astfel că se impune predarea persoanei solicitate în vederea punerii în executare a mandatului de arestare emis în data de 25.09.2024 de către autorităţile judiciare ale statului membru emitent pentru soluţionarea procesului penal care face obiectul dosarului instrumentat de Curtea de Magistraţi din Malta.
În acelaşi timp, Curtea a mai reţinut că, în prezent, persoana solicitată se află sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 74 din data de 26.04.2024 emis de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr. x/2024 (măsura arestării preventive a fost menţinută prin încheierea din data de 21.11.2024), constatându-se incidenţa art. 114 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, sens în care se impune amânarea predării persoanei solicitate până la soluţionarea dosarului penal nr. x/2024 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, astfel că predarea persoanei solicitate se va amâna până la soluţionarea definitivă a cauzei de către instanţa de judecată, urmând ca, în ipoteza în care se va pronunţa o hotărâre de condamnare cu executarea pedepsei în regim de detenţie, predarea să se amâne până la punerea în libertate a persoanei solicitate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a formulat contestaţie persoana solicitată A., arătând că este de acord să fie predat şi, în situaţia în care va fi găsit vinovat, va suporta consecinţele, însă figurează cu două mandate de arestare preventivă în România, motiv pentru care nu poate fi transferat într-un penitenciar şi va fi extrădat în Malta după ce se finalizează procesul în România, perioadă în care se va afla în arest preventiv, neputând beneficia de vizită la masă cu familia.
Examinând contestaţia formulată de persoana solicitată A., pe baza actelor dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
Cu titlu preliminar, instanţa de control judiciar notează că, potrivit dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată: "Mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate".
Totodată, alin. (2) al aceluiaşi text de lege statuează în sensul că: "Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI/13 iunie 2002", modificată prin Decizia-cadru 2009/299/JAI din 26 februarie 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L81/24 din 27 martie 2009.
Din dispoziţiile art. 85 şi următoarele din Legea nr. 302/2004 republicată, rezultă că rolul instanţei de judecată în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la motivele de refuz a predării pe care aceasta le invocă.
Învestit cu executarea unui mandat european de arestare, judecătorul hotărăşte asupra arestării şi predării persoanei solicitate, după ce, în prealabil, a verificat condiţiile referitoare la emiterea mandatului, identificarea persoanei solicitate, existenţa dublei încriminări a faptelor penale ce se impută acesteia sau a situaţiilor ce se constituie în motive de refuz la predare.
În acest fel, se pune în practică principiul recunoaşterii şi încrederii reciproce ce stă la baza executării, de către instanţa română, a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară străină competentă.
În aceste coordonate de principiu, Înalta Curte reţine că în cauza de faţă, respectând rigorile legii, prima instanţă a verificat temeinic îndeplinirea condiţiilor care legitimează punerea în executare a mandatului european de arestare emis în data de 25.09.2024 de către Curtea de Magistraţi din Malta, numărul de referinţă al dosarului x faţă de persoana solicitată A., în vederea efectuării urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de promovarea unei organizaţii formată din două sau mai multe persoane în vederea săvârşirii de infracţiuni, furt agravat de violenţă, furt agravat prin mijloace, furt agravat de sumă, furt agravat de timp şi păgubirea, dauna sau prejudiciul general, prevăzute de art. 83A(1)(a) C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei, art. 83A(1)(b) C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei, art. 83A(2) C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei, art. 276 C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei, art. 278 alin. 1 C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei, art. 279(b) C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei, art. 281 C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei şi art. 325 alin. 1(a) C. pen. - Capitolul 9 din Legislaţia Maltei.
Deopotrivă, Înalta Curte reţine că infracţiunile ce formează obiectul mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară solicitantă intră în categoria faptelor prevăzute de art. 97 alin. (1) pct. 1 şi 18 din Legea nr. 302/2004, care dau loc la predare fără îndeplinirea condiţiei dublei incriminări.
În acord cu instanţa de fond, se constată, pe de o parte, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opţionale de refuz la predare, prevăzute în mod expres şi limitativ de art. 99 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, iar pe de altă parte, că persoana solicitată nu a ridicat obiecţiuni cu privire la identitatea sa şi a arătat că este de acord cu predarea.
De asemenea, Înalta Curte notează că din actele şi lucrările existente la dosar rezultă că persoana solicitată nu este cercetată de către autorităţile judiciare române pentru aceleaşi fapte care fac obiectul mandatului european de arestare, însă se constată că persoana solicitată este arestată preventiv în cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti în baza mandatului de arestare preventivă nr. 74 din data de 26.04.2024 emis de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, aspect care reprezintă un temei pentru amânarea predării, potrivit art. 114 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.
În raport cu aspectele învederate, Înalta Curte reţine că instanţa de fond, în mod temeinic şi legal, a autorizat predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Malta, dispunând amânarea acesteia până la soluţionarea dosarului penal nr. x/2024 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi, pe cale de consecinţă, în temeiul art. 104 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, a dispus arestarea acesteia pentru o perioadă de 30 de zile, în vederea predării.
În ceea ce priveşte măsura arestării în vederea predării, Înalta Curte reţine că aceasta este obligatorie în situaţia dată în care s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare, legea nereglementând nicio alternativă.
Astfel, sunt incidente dispoziţiile art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, potrivit cărora: "După întocmirea sentinţei prevăzute la art. 109 sau a încheierii prevăzute la alin. (2) ori (9), după caz, judecătorul emite de îndată un mandat de arestare. Dispoziţiile C. proc. pen. cu privire la conţinutul şi executarea mandatului de arestare se aplică în mod corespunzător."
Din interpretarea sistematică a textelor care reglementează luarea măsurilor preventive pe parcursul procedurii, cât şi cu ocazia soluţionării cererii de punere în executare a unui mandat european cuprinse în art. 104 alin. (11) şi (13) din Legea nr. 302/2004 rezultă că măsura arestării este obligatorie şi se dispune de îndată atunci când s-a admis sesizarea şi s-a dispus predarea. În acest sens, instanţa de control judiciar notează că nemulţumirea persoanei solicitate, în sensul că nu poate fi transferat într-un penitenciar pentru a beneficia de vizita familiei, nu constituie un motiv pentru care să nu se dispună arestarea în condiţiile în care dispunerea acesteia este obligatorie.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 110 din Legea nr. 302/2004 republicată, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 228/F din data de 25 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a II-a penală în dosarul nr. x/2024.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 300 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 228/F din data de 25 noiembrie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a II-a penală în dosarul nr. x/2024.
Obligă contestatorul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 300 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 decembrie 2024.