Şedinţa publică din data de 08 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2024, la data de 06.08.2024, reclamanta A. a formulat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, contestaţie împotriva Procesului-verbal nr. x/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea Primarilor din 09.06.2024 + 23 iunie 2024 + 7 iulie 2024, solicitând suspendarea efectelor actului atacat şi, pe fond, anularea acestuia.
Reclamanta a invocat, pe cale de excepţie, lipsa interesului instituţiei Camerei Deputaţilor în organizarea procesului electoral privind alegerea administraţiei publice locale; nulitatea actelor emise de către B.; nelegalitatea compunerii Biroului Electoral Central.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1434 din 12 septembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului Biroul Electoral Central, invocată de reprezentantul Ministerului Public, a anulat cererea de suspendare a executării Procesului-verbal nr. x/BEC 2024 din data de 10.07.2024 şi contestaţia formulată împotriva acestui proces-verbal, de reclamanta A., pentru lipsa capacităţii de folosinţă a pârâtului Biroul Electoral Central.
A respins cererea de restituire a taxei judiciare de timbru, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 1434 din 12 septembrie 2024, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs recurentul-reclamant A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 şi 8 C. proc. civ., solicitând suspendarea executării hotărârii atacate, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.
Ulterior, recurentul-reclamant a depus motivele recursului declarat în cauză, pe care le-a încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant critică soluţia de respingere a acţiunii ca urmare a lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Biroului Electoral Central, învederând că instanţa de judecată a dat prevalenţă excepţiilor invocate de Ministerul Public, încălcând obligaţiile statuate de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 23 alin. (2) C. proc. civ. cu privire la ordinea şi solemnitatea şedinţei de judecată, întrucât excepţiile procesuale nu au fost invocate simultan, să poată să permită instanţei să stabilească ordinea de soluţionare.
De asemenea, arată recurentul-reclamant că instanţa de fond nu a analizat denumirile competitorilor electorali şi abrevierile folosite, având în vedere că în procesul-verbal de constituire al Biroului Electoral Central pentru alegerile locale şi europarlamentare din anul 2024 denumirea unuia dintre aceşti competitori electorali este B., iar în procesul-verbal contestat este B., organism inexistent, care atrage nulitatea actului, aspect pe care instanţa de fond a omis să îl cerceteze.
Recurentul-reclamant critică şi faptul că instanţa de fond nu a aprofundat, deşi s-a solicitat, legalitatea finanţării partidelor politice sau ale unor grupuri ale B.. Acest fapt este datorat ignorării atribuţiilor puterii judecătoreşti, câtă vreme din probatoriul administrat rezultă existenţa unor majore la bugetul statal şi nelegalitatea participării la scrutinul electoral a unor organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor care nu au acest drept, ca urmare a invalidării de către instanţele de judecată a organelor lor de conducere, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
S-a mai arătat că s-a creat un dezechilibru major între puterile statului, contrar art. 1 alin. (4) din Constituţie, prin modalitatea de reglementare a cadrului legislativ al alegerilor locale şi parlamentare, prin introducerea în corpul legii a B. în numele organizaţiilor aparţinând B., adică a instituţiei Camerei Deputaţilor. Sunt astfel încălcate prevederile art. 3b alin. (3) raportat la art. 8A alin. (4) din Tratatul de la Lisabona, coroborat cu art. 10 alin. (1) şi (4) din TFUE.
Mai susţine recurentul-reclamant că, în temeiul Legii nr. 115/2015, era necesar a se încheia un singur proces-verbal, acela de constatare a rezultatului alegerilor locale, acest aspect generând nulitatea Procesului-verbal nr. x/BEC 2024 din data de 10.07.2024 privind centralizarea pe ţară a voturilor şi constatarea rezultatului pentru alegerea Primarilor din 9 iunie 2024, acest tip de alegeri neavând reglementare distinctă.
Sub un alt aspect, recurentul-reclamant susţine că instanţa de fond nu a aprofundat aspectele referitoare la nelegalitatea constituirii Biroului Electoral Central din perspectiva reprezentării politice în acest organism, în temeiul art. 38 alin. (4) din Legea nr. 115/2015, în condiţiile în care un competitor electoral, respectiv C., este tratat atât ca partid politic, cât şi ca organizaţie a cetăţenilor aparţinând B., aspecte care au un impact bugetar major şi afectează legalitatea procesului-verbal contestat. Totodată, prima instanţă a trecut cu vederea probatoriul administrat în cauză, din care rezultă imposibilitatea asigurării participării la scrutinul electoral al unei alte organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţii bulgare. Astfel, sentinţa recurată nu conţine în mod clar motivele pe care se întemeiază, iar motivele prezentate sunt contradictorii, fiind incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
De asemenea, apreciază recurentul-recalmant că, întrucât instanţa de fond nu a cercetat aspectele invocate în contestaţie cu privire la încălcarea tratatelor la care România este parte şi a prevederilor constituţionale şi legale, ignorând probatoriul administrat, fiind incident şi motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În final, recurentul-reclamant mai învederează că menţiunile cu privire la încetarea activităţii Biroului Electoral Central la data publicării rezultatelor scrutinului electoral din 9 iunie 2024 nu pot fi reţinute, în contextul existenţei, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a unor cauze vizând acest scrutin electoral. Astfel, caracterul provizoriu al rezultatului scrutinului electoral din 9 iunie 2024, respectiv publicarea acestor date în Monitorul Oficial, nu se bucură de prezumţia de legalitate.
Mai susţine recurentul-reclamant că instanţa de fond a stabilit arbitrar o taxă de timbru, pentru restituirea căreia a fost formulată o cerere în temeiul art. 45 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, asupra căreia instanţa de fond nu s-a mai pronunţat, fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Totodată, arată că hotărârea recurată nu cuprinde semnăturile tuturor membrilor completului de judecată, conform art. 233 alin. (1) lit. m) C. proc. civ.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Biroul Electoral Central nu a formulat apărări la recursul declarat de recurentul-reclamant.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, din data de 23 septembrie 2024, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 08 octombrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când Înalta Curte, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi de temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a dezbaterile închise, reţinând cauza spre soluţionare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecăţii.
6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul-reclamant A. este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Recursul a fost întemeiat pe motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ.
Criticile de nelegalitate invocate de recurent pot fi încadrate în două categorii, unele având legătură cu judecata primei instanţe, altele nu. Cea mai mare parte a criticilor de nelegalitate se înscriu în această din urmă categorie, privind chestiuni care nu au făcut obiectul judecăţii primei instanţe, care a pronunţat hotărârea în temeiul unei excepţii procesuale de fond, în considerarea dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., respectiv excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a BEC constituit pentru alegerile locale. Constatând că BEC a fost dizolvat la data publicării rezultatului final al alegerilor locale (10.07.2024), anterior formulării acţiunii (06.08.2024), instanţa de fond nu a mai procedat la analiza argumentelor din contestaţie ce privesc fondul cauzei.
Spre exemplu, Înalta Curte constată că sunt străine pricinii criticile şi argumentele privind modul de soluţionare a motivului de nulitate al procesului-verbal contestat întemeiat pe folosirea unui organism inexistent (B.); criticile referitoare la lipsa de verificări cu privire la legalitatea finanţării partidelor politice sau ale unor grupuri ale B.; ignorarea argumentelor recurentului-reclamant privind nerespectarea principiului democraţiei reprezentative şi a ciclicităţii alegerilor; încălcarea Legii nr. 115/2015, care prevede obligaţia încheierii unui singur proces-verbal de constatare a rezultatului alegerilor locale; analiza pretins superficială a instanţei de fond asupra aspectelor referitoare la nelegalitatea constituirii Biroului Electoral Central din perspectiva reprezentării politice în acest organism a unor organizaţii aparţinând B.; necercetarea de către instanţa de fond a aspectelor invocate în contestaţie cu privire la încălcarea tratatelor la care România este parte şi a prevederilor constituţionale şi legale, precum şi ignorarea probatoriului administrat în cauză. Chestiunile cu privire la care recurentul pretinde că au fost examinate greşit ori necorespunzător de către instanţa de fond nu se regăsesc în cuprinsul sentinţei recurate, iar aspectele de nelegalitate ale actului administrativ litigios, pretins omise de prima instanţă, nu putea fi şi nu au fost analizate în raport de admiterea excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtului, soluţie care împiedică tranşarea aspectelor de fond ale cauzei.
În ceea ce priveşte criticile referitoare la soluţia de admitere a excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului Biroul Electoral Central constituit pentru alegerile locale, Înalta Curte constată că sunt neîntemeiate, indiferent de contextul legal prin prisma căruia sunt analizate, respectiv dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 sau 8 C. proc. civ.
Astfel, recurentul-reclamant a susţinut că intimatul-pârât Biroul Electoral Central şi-a continuat activitatea şi după data de 10.07.2024 deoarece a fost citat în cauză.
Înalta Curte înlătură această apărare deoarece emiterea unei citaţii nu dovedeşte continuarea activităţii Biroul Electoral Central constituit pentru alegerile locale. Este adevărat că dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu pârâtul poartă ştampila Biroului Electoral Central, dar este vorba de biroul electoral constituit în vederea alegerilor parlamentare, în temeiul art. 7 din Legea nr. 208/2015, distinct de intimatul din prezenta cauză.
Aşa cum bine a arătat Curtea de Apel Bucureşti, încetarea activităţii Biroului Electoral Central constituit pentru alegerile locale a intervenit în temeiul art. 40 din Legea nr. 115/2015, după data publicării în Monitorul Oficial a rezultatului alegerilor locale (10.07.2024), astfel că la data promovării acţiunii (06.08.2024), acea autoritate nu mai exista şi nu mai avea astfel capacitate procesuală, neputând deci sta în judecată în calitate de pârât.
Nu pot fi reţinute nici argumentele recurentului-reclamant în sensul că activitatea BEC constituit pentru alegerile locale nu poate fi considerată încetată, atât timp cât pe rolul Înaltei Curţi mai există cauze vizând alegerile locale. Într-adevăr, dosarele aflate pe rolul Înaltei Curţi nu dovedesc decât că BEC constituit pentru alegerile locale a fost chemat în judecată şi în alte cauze, împrejurarea care nu are nicio legătură cu capacitatea procesuală a acestuia.
În concluzie, Înalta Curte constată că soluţia primei instanţe dată asupra excepţiei lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtului, cu consecinţa respingerii cererii de chemare în judecată, este legală, fiind pronunţată în acord cu prevederile art. 40 din Legea nr. 115/2015 şi art. 56 C. proc. civ., iar criticile recurentului sunt nefondate, în speţă nefiind incidente cazurile de casare invocate.
În ceea ce priveşte motivul de nelegalitate referitor la încălcarea prevederilor art. 233 alin. (1) lit. m) C. proc. civ., din perspectiva nesemnării hotărârii de către membrii completului de judecată, Înalta Curte constată că susţinerile recurentului-reclamant sunt nefondate, sentinţa civilă nr. 1434 din 12 septembrie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, fiind semnată atât de judecătorul care a soluţionat cauza, cât şi de grefierul de şedinţă .
Referitor la criticile recurentului-reclamant vizând nepronunţarea instanţei de fond asupra cererii sale de restituire a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte constată că este neîntemeiată, Curtea de Apel Bucureşti luând în considerare această cere atât în considerentele sentinţei cât şi în dispozitiv, arătând în mod corect că nu sunt incidente dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 şi că reclamantul ar fi avut posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare, în condiţiile art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ.
7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Având în vedere argumentele expuse, constatând că niciuna dintre criticile recurentului-reclamant nu este întemeiată, nefiind incident niciunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1434 din 12 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1434 din 12 septembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 396 raportat la art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 08 octombrie 2024.