Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea instanţei de fond
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 21.07.2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. în România a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Fondul Român de Dezvoltare Socială,
1. Anularea în tot a răspunsului/deciziei la plângerea prealabilă formulată în temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004 împotriva Hotărârii Consiliului Director al OP din 1.20/X/SO din data de 29.10.2021 şi a Anunţului FRDS nr. 2614/19.11.2021 emis sub nr. x/21.01.2022 privind respingerea propunerii de proiect depusă la apelul nr. 1 "Creşterea incluziunii şi abilitarea romilor" – Runda a 2-a organizat în cadrul Programului "Dezvoltare Locală" finanţat din fonduri provenite de Granturile SEE şi Norvegiene 2014-2021 şi Guvernul României, înregistrat la FRDS cu nr. x/22.12.2021;
2. Anularea în tot a Hotărârii Consiliului Director al OP nr. x/X/SO din data de 29.10.2021 şi a Anunţului FRDS nr. 2614/19.11.2021 şi, pe cale de consecinţă, anularea Notificării nr. x/19.11.2021;
3. Repararea pagubei cauzate prin obligarea autorităţii pârâte să emită o hotărâre de admitere a propunerii de proiect depusă la apelul nr. 1 "Creşterea incluziunii şi abilitarea romilor" – Runda a 2-a organizat în cadrul Programului "Dezvoltare Locală" finanţat din fonduri provenite de Granturile SEE şi Norvegiene 2014-2021 şi Guvernul României, înregistrat la FRDS cu numărul x/22.12.2021, în urma recalculării punctajului, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil din motive obiective cauzate de factorul termenelor legale de expirare, obligarea la plata sumei de 3.332.816,43 RON, ceea ce reprezintă contravaloarea finanţării;
4. Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocaţial, taxă de timbru judiciar, cheltuielile de deplasare pentru termenele de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 1058 din 2 martie 2023, Tribunalul a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj la data de 03.07.2023.
Prin sentinţa civilă nr. 447 din 21 septembrie 2023, Curtea a respins acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.
2. Cererea de recurs
Împotriva acestei sentinţe, reclamanta A. România a formulat recurs prin care a solicitat admiterea recursului şi anularea în totalitate a hotărârii recurate cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Cluj, cu cheltuieli de judecată.
A susţinut recurenta-reclamantă că hotărârea de fond a fost dată fără a fi motivată în fapt şi în drept, respectiv cu neluarea în considerare a anumitor aspecte de natură a influenţa decizia finală a instanţei, în sensul admiterii acţiunii introductive.
Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, în caz contrar fiind lipsită de suport probator şi legal şi pronunţată cu nerespectarea art. 425 C. proc. civ.
Motivarea este un element esenţial al hotărârii judecătoreşti, obligativitatea motivării hotărârii judecătoreşti constituind o condiţie a unui proces echitabil, exigenţă a art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
A opinat recurenta că instanţa de fond a motivat respingerea acţiunii într-un singur paragraf, fără a expune argumentele pro şi contra care au format, în fapt şi în drept, convingerea instanţei.
Instanţa a omis să verifice actele şi cererile depuse la dosarul cauzei şi a subliniat că nelegalitatea punctajului invocat nu este o apreciere simplă, fiind întocmit şi justificat punctual având la bază criteriile de selecţie modalitatea de acordare a punctajului.
În continuarea cererii de recurs, recurenta-reclamantă s-a referit la fondul cauzei, reiterând cuprinsul acţiunii introductive de instanţă.
3. Apărările formulate
Intimatul-pârât Fondul Român de Dezvoltare Socială a formulat întâmpinare, prin care a invocat nulitatea cererii de recurs, apreciind, în esenţă, că susţinerile recurentei-reclamante nu pot fi încadrate în niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Pe fond, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că sentinţa este legală şi temeinică.
II. Decizia instanţei de recurs
Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă circumscrise motivului de casare menţionat, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi în raport cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.
Preliminar, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.
Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, fără echivoc, că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanţei de control judiciar competente examinarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greşeli de apreciere a situaţiei de fapt deduse judecăţii ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanţa de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.
Suplimentar celor arătate anterior, se impune a fi precizat faptul că obligaţia de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluţia instanţei de fond.
Or, în cauză, se constată că recurenta-reclamantă a susţinut că hotărârea atacată este nemotivată şi a adus critici sub acest aspect hotărârii recurate. În rest, cererea de recurs nu cuprinde altceva decât argumentele prezentate prin acţiunea introductivă de instanţă, recurenta-reclamantă rezumându-se la a reitera conţinutul acţiunii.
Astfel, recursul urmează a fi analizat din perspectiva singurului motiv de casare în cadrul căruia care pot fi subsumate argumentele recurentei, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
1. Aspecte de fapt şi de drept relevante
Recurenta-reclamantă susţine că hotărârea instanţei de fond a fost dată fără a fi motivată în fapt şi în drept, respectiv cu neluarea în considerare a unor anumite aspecte de natură care ar fi putut influenţa decizia finală, că instanţa ar fi motivat respingerea acţiunii într-un singur paragraf şi că nu ar fi verificat actele dosarului, de vreme ce a reţinut că modalitatea de abordare a acţiunii face dificilă exercitarea unui control de legalitate.
Analizând considerentele hotărârii, Înalta Curte apreciază că judecătorul fondului, cu respectarea art. 425 C. proc. civ., în raport cu obiectul acţiunii, a prezentat situaţia de fapt şi încadrarea în drept, a reţinut atât argumentele reclamantei, cât şi cele avute în vedere de evaluatorii conţinutului de proiect şi a expus motivele pentru care a apreciat că se impune respingerea acţiunii.
Menţiunea din cuprinsul hotărârii, că modalitatea de abordare a acţiunii face dificilă exercitarea unui control de legalitate, a fost reţinută în contextul în care instanţa a apreciat că aspectul de nelegalitate invocat de reclamantă priveşte, în concret, modalitatea de apreciere a pârâtului asupra proiectului.
Însă, judecătorul a avut în vedere cele constatate de evaluatorii proiectului în raport cu criticile şi argumentele formulate de reclamantă în cuprinsul acţiunii şi a punctat şi a analizat aspectele esenţiale ce au fost imputate proiectului său de către comitetul de selecţie (acoperirea activităţii reclamantei la nivelul a 4 localităţi din 3 judeţe; descrierea expusă de reclamantă în proiect în raport cu nevoile grupurilor ţintă; supraestimarea sau insuficienţa detalierii unor costuri; alte deficienţe ale proiectului din punct de vedere al sustenabilităţii), nefiind reală aprecierea recurentei că instanţa ar fi motivat respingerea acţiunii într-un singur paragraf.
Nu în ultimul rând, Înalta Curte apreciază că motivarea unei hotărâri este o chestiune de sinteză, de conţinut, nu de volum, instanţa nu este obligată să răspundă punctual tuturor susţinerilor/apărărilor părţilor ori fiecărei nuanţe date de părţi textelor pe care acestea şi-au întemeiat cererile, care pot fi sistematizate în funcţie de legătura lor logică, cerinţă pe care o îndeplineşte sentinţa recurată. Faptul că judecătorul interpretează şi analizează situaţia de fapt într-o manieră care nu este agreată de parte şi că soluţia pronunţată nu este în concordanţă cu opinia acesteia nu poate să atragă casarea hotărârii în temeiul acestui motiv de casare.
Prin urmare, instanţa de primă jurisdicţie a procedat la o analiză a argumentelor părţilor implicate în raportul juridic dedus judecăţii, iar hotărârea pronunţată satisface cerinţele prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., republicat, în cuprinsul acesteia regăsindu-se motivele de fapt şi de drept care au determinat formarea convingerii instanţei, fiind examinate efectiv toate problemele esenţiale ridicate de părţi, respectiv toate motivele de nelegalitate invocate de reclamant în contextul faptic dat.
În concluzie, în opinia Înaltei Curţi, motivarea primei instanţe este legală, fiind posibilă exercitarea controlului judiciar asupra hotărârii pronunţate, şi oferă garanţiile unui proces echitabil.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte apreciază că soluţia adoptată de judecătorul fondului este legală, astfel că, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanta A. în România împotriva sentinţei nr. 447 din 21 septembrie 2023 a Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.