Şedinţa publică din data de 10 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea instanţei de fond ce face obiectul recursului
Prin încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2022, Curtea de Apel Bacău a dispus, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., suspendarea judecăţii cauzei privind acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Baroul Bucureşti, reţinând că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată, pentru că reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile dispuse în sarcina sa de instanţă, în sensul de a preciza obiectul acţiunii şi de a formula cererile în conformitate cu dispoziţiile art. 194 şi urm. C. proc. civ.
2. Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul A. a formulat recurs, solicitând admiterea căii de atac şi reluarea judecăţii.
3. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Uniunea Naţională a Barourilor din România a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia netimbrării recursului şi excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. A solicitat şi obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 RON.
Intimatul-pârât Baroul Bucureşti a depus note scrise prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată în cauntum de 400 RON.
II. Decizia instanţei de recurs
Înalta Curte urmează a examina, cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului pentru lipsa semnăturii, ridicată din oficiu.
1. Aspecte de fapt şi de drept relevante
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., "Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:…semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic".
Aceste dispoziţii se corelează cu dispoziţiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanţelor de judecată, conform art. 148 C. proc. civ., "Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă…, precum şi semnătura."
În acelaşi sens, dispoziţiile art. 196 alin. (1) C. proc. civ., ce reglementează condiţiile de formă aplicabile acţiunilor introductive, incidente în privinţa oricăror cereri adresate instanţelor, arată că "Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă."
Conform art. 268 din C. proc. civ., având denumirea marginală Rolul semnăturii, "(1) Semnătura unui înscris face deplină credinţă, până la proba contrară, despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuia.(...)."
Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului pe care l-a semnat, trebuie să fie aplicată pe actele înregistrate la dosarul instanţei de judecată.
Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a depus cererea de recurs prin poştă electronică, la data de 29.02.2024, fără, însă, a fi semnată, nici prin semnătură olografă (cel puţin în formă scanată) şi nici prin semnătură electronică.
Prin adresa instanţei, emisă la 27.03.2024, recurentului i s-a pus în vedere obligaţia de a depune la dosar o copie semnată a cererii de recurs sau de a semna recursul aflat la dosar, sub sancţiunea nulităţii. Obligaţia privind complinirea lipsei semnăturii recursului a fost reiterată recurentului şi prin citaţia emisă pentru termenul de judecată.
Până la termenul stabilit pentru judecarea recursului, recurentul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei, nu a comunicat un exemplar semnat al recursului şi nici nu a procedat la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei.
Având în vedere aceste împrejurări, Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condiţiile de formă ale recursului, prevăzute de dispoziţiile coroborate ale art. 486 alin. (1) lit. e), ale art. 148 şi ale art. 196 din C. proc. civ., republicat, recursul necuprinzând semnătura părţii, care trebuie aplicată pe actele procesuale depuse la instanţele de judecată.
Astfel, este incidentă sancţiunea nulităţii recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia,
"(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii."
În ceea ce priveşte cererile intimaţilor-pârâţi de obligare a recurentului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 400 RON, pentru Baroul Bucureşti, şi, respectiv, de 800 RON, pentru UNBR, dovedite cu actele depuse la dosar, Înalta Curte, în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., reţinând culpa procesuală a recurentului, urmează a le admite în parte, însă, în raport cu dispoziţiile art. 451 alin. (2) C. proc. civ. ţinând seama de complexitatea cauzei şi de activitatea desfăşurată de avocaţi.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) şi art. 486 alin. (3) C. proc. civ., urmează a anula recursul pentru lipsa semnăturii, şi a obliga recurentul la plata sumei de 200 RON către fiecare dintre intimaţi, reprezentând cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din 11 martie 2022 a Curţii de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2021, pentru lipsa semnăturii.
Obligă recurentul-reclamant A. la plata sumei de 200 RON către fiecare dintre intimaţii-pârâţi Baroul Bucureşti şi Uniunea Naţională a Barourilor din România, cu titlu de cheltuieli de judecată, cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.