Şedinţa publică din data de 22 octombrie 2024
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 18.05.2023 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2023, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună:
- în principal, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului pembrolizumab (denumire comercială keytruda) pentru indicaţia terapeutică carcinom mamar care nu este triplu negativ.
- în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat in transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.
Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1787/2023 din 13 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, s-au respins excepţiile inadmisibilităţii, a lipsei calităţii procesuale active, a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, ca neîntemeiate.
Totodată, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII şi AGENŢIA NAŢIONALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI A DISPOZITIVELOR MEDICALE, obligând pârâţii să iniţieze, din oficiu, procedura de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea includerii sau neincluderii medicamentului pembrolizumab (denumire comercială keytruda) în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii pe bază de prescripţie medicală pentru indicaţia terapeutică carcinom mamar care nu este triplu negativ.
De asemenea, a respins în rest acţiunea, ca neîntemeiată.
Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 1787/2023 din 13 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal au exercitat calea de atac a recursului pârâţii Ministerul Sănătăţii, Guvernul României, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, criticând hotărârea pentru nelegalitate.
Recurentul-pârât Ministerul Sănătăţii, prin memoriul de recurs, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate şi rejudecând cauza pe fond, să se admită excepţiile invocate, iar pe fond să se respingă cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
La rândul său, pârâtul Guvernul României prin Secretariatul General la Guvernului, în cadrul recursului său, invocând motivul de nelegalitate pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului şi respingerea cererii de chemare în judecată.
Recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin cererea de recurs întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., a a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi rejudecându-se cauza pe fond să se admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a CNSAS şi a se respinge, ca netemenică şi nelegală, cererea reclamantei în contradictoriu cu această autoritate.
Invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, în cadrul recursului său, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, ca fiind nelegală din prisma aplicării greşite a cadrului legislativ din speţa de faţă, iar în rejudecare, să se admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi pe fond respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Apărările formulate în recurs
În această etapă procesuală niciuna dintre părţi nu a formulat întâmpinare.
Procedura de soluţionare a recursurilor
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi alin. (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu judecata dosarului din data de 29 februarie 2024, s-a fixat primul termen pentru soluţionarea celor patru recursuri la data de 22 octombrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, Înalta Curte, faţă de situaţia intervenită în această etapă procesuală, prin decesul intimatei-reclamante, din oficiu, a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a acesteia, ca motiv de ordine publică întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., şi a reţinut cauza spre soluţionare pe acest aspect.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatei-reclamante A., invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată.
Aminteşte Înalta Curte că excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de fond (vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului.
Rezultă, astfel, că lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate să fie invocată atât în primă instanţă, cât şi direct în apel, ca motiv de apel sau ca excepţie procesuală, iar în recurs, în condiţiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., "instanţa poate să invoce lipsa capacităţii procesuale de folosinţă din oficiu, oricând, pe cale de excepţie procesuală, în etapa judecăţii în primă instanţă, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecăţii în căile de atac".
Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului iar actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.
Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existenţa folosinţei drepturilor civile, respectiv a capacităţii de folosinţă.
Aşadar, capacitatea procesuală de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesuale civile, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 34 din C. civ.
În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinţă, aşa cum statuează art. 35 din C. civ., începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.
Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai de către o persoană care deţine capacitate procesuală de folosinţă, sub sancţiunea nulităţii actului de procedură, dispoziţii aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât şi în cazul căilor de atac.
Înalta Curte constată că din actele dosarului de recurs rezultă că intimata-reclamantă A. a decedat la data de 14 decembrie 2023, conform certificatului de deces nr. x/2023 eliberat de Primăria Oraşului Voluntari, judeţul Ilfov., conform Referatului ataşat la fila 57din dosar.
Prin urmare, la acest moment, intimata-reclamantă este lipsită de capacitate procesuală de folosinţă, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii, intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 40 C. proc. civ.
De asemenea, având în vedere obiectul prezentei acţiuni, respectiv obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului pembrolizumab (denumire comercială keytruda) pentru indicaţia terapeutică carcinom mamar care nu este triplu negativ, instanţa de control judiciar reţine că dreptul pretins de aceasta este un drept intuitu personae, care nu poate fi transmis pe cale succesorală către moştenitorii reclamantei defuncte, stingându-se odată cu încetarea capacităţii de folosinţă a titularului, respectiv la moartea acesteia.
Reţinând, aşadar, că prin deces, intimata-reclamantă a pierdut capacitatea procesuală de folosinţă, nemaiputând fi subiect de drepturi şi obligaţii şi, în consecinţă, subiect al raportului de drept dedus judecăţii şi, prin urmare, având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, Înalta Curte va admite recursurile declarate de pârâţii Ministerul Sănătăţii, Guvernul României, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi va casa sentinţa civilă recurată.
Procedând la rejudecarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei, invocată din oficiu şi, în raport de prevederile art. 40 alin. (1) C. proc. civ., va anula acţiunea promovată de reclamanta A., ca fiind formulată de o persoană fără capacitate de folosinţă, în considerarea intervenirii decesului acesteia.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursurile formulate de pârâţii Ministerul Sănătăţii, Guvernul României, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, va casa sentinţa civilă recurată şi, în rejudecare, va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantulei, invocate din oficiu şi, în consecinţă, va anula acţiunea promovată de reclamanta A., ca fiind formulată de o persoană fără capacitate de folosinţă, în considerarea intervenirii decesului acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile formulate de pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale împotriva sentinţei civile nr. 1787/2023 din 13 noiembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti– secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa civilă recurată şi rejudecând:
Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei, invocată din oficiu şi, în consecinţă:
Anulează acţiunea promovată de reclamanta A., ca fiind formulată de o persoană fără capacitate de folosinţă.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 octombrie 2024.