Şedinţa publică din data de 23 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 31.07.2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Universitatea Valahia din Târgovişte, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman din Cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a solicitat:
1. anularea Deciziei nr. x/16.06.2020 (ANEXA 1), emisă în soluţionarea Contestaţiei UVT nr. 1164/11.03.2020 (ANEXA 2);
2. anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. OW229/SJCSNA1.02.2020 (ANEXA 3);
3. în condiţiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actelor administrative contestate;
4. ca urmare a anulării actelor administrative anterior menţionate, să se constate caracterul eligibil al cheltuielilor aferente Partenerului 2 - A., în valoare de 4.166.894,14 RON;
5. obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers litigios.
1.2 Hotărârile pronunţate în cauză
Prin sentinţa nr. 219 din data de 25.02.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâta OI POCU MEC şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Cauza a fost înregistrată la data de 11.06.2021 pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2021.
Prin sentinţa nr. 114 din data de 21.07.2021, Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Curţii de Apel Ploieşti, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă, conform art. 135 alin. (1) C. proc. civ., a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Decizie nr. 4696din 13 octombrie 2021.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2021 la data de 04.11.2021.
La termenul din 11.05.2022, în raport de dispoziţiile art. 4 alin. (1) din H.G. nr. 52/2018, Curtea de Apel Bucureşti a dispus conceptarea în calitate de chemat în garanţie a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene în loc de AMPOSDRU din cadrul Ministerului Fondurilor Europene şi a respins cererea de chemare în garanţie, formulată de pârâtul Organismul Intermediar Programul Operaţional Capital Uman - Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ca inadmisibilă.
De asemenea, instanţa a dispus unirea cu fondul cauzei a excepţiei inadmisibilităţii, în temeiul art. 248 C. proc. civ.. A încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri şi expertiza în specialitatea contabilitate-gestionarea fondurilor comunitare.
Expertiza a fost efectuată de doamna expert B., fiind depus la dosarul cauzei raportul de expertiză la filele x vol. II.
Prin sentinţa civilă nr. 1316 din 6 septembrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia inadmisibilităţii ca neîntemeiată.
A respins cererea de anulare formulată de reclamanta Universitatea Valahia din Târgovişte, în contradictoriu cu pârâţii Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman din Cadrul Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării, ca neîntemeiată.
Totodată, a respins cererea de suspendare a executării ca neîntemeiată.
1.3. Calea de atac a recursului exercitată în cauză şi motivele înfăţişate
Împotriva acestei hotărâri pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, reclamanta Universitatea Valahia din Târgovişte a promovat recurs care vizează doar fondul cauzei, în esenţă, prezentând următoarele critici de nelegalitate, din perspectiva incidenţei dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Prin raportare la considerentele sentinţei atacate, recurenta a apreciat că hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material ale: art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003, art. 969 C. civ., art. 24 din O.U.G. nr. 64/2004 si art. 6 alin. (3), alin. (3)1 alin. (3)2 din O.U.G. nr. 66/2011.
Obiectul recursului vizează soluţia pronunţată de prima instanţă asupra primelor două petite ale acţiunii, prin care s-a solicitat anularea Deciziei nr. x/16.06.2020 emisă în soluţionarea contestaţiei UVT nr. 1164/11.03.2020 şi anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/11.02.2020.
1. Interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011.
Ca primă critică formulată prin cererea de chemare în judecată, recurenta a susţinut că a invocat faptul că, prin emiterea de către OI POCU - MEC a Procesului-verbal nr. x/11.02.2020 şi a Deciziei nr. OW04/ES/16.06.2020 au fost încălcate prevederile art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, precum şi principiul securităţii juridice rezultat din rămânerea definitivă a actelor administrative emise în anul 2017, respectiv a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare x/06.02.2017 şi a Deciziei nr. x/26.04.2017.
Prima instanţă a respins această critică, reţinând că verificările întreprinse anterior au vizat alte aspecte, şi anume nerespectarea unor norme metodologice, şi nu nerespectarea dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009, în opinia instanţei aspectele legate de asigurarea unei proceduri transparente şi nediscriminatorii reprezentând un element nou.
În anul 2017, UVT a fost supusă verificărilor din partea OI POSDRU - MEN (actualul OI POCU - MEC), verificări ce au vizat şi Constatarea nr. 2501-81 din Raportul Curţii Europene de Audit PF-6434 semnalată prin suspiciunea de neregulă înregistrată la OI POSDRU sub nr. x/22.09.2016 privind Proiectul x.
Împotriva procesului-verbal din 2017, UVT a formulat Contestaţie prin care au fost criticate alte constatări ale echipei de verificare; altfel spus, contestaţia nu a vizat cele reţinute de către echipa de verificare cu privire la aspectul semnalat prin constatarea nr. 2501-81 din Raportul Curţii Europene de Audit PF-6434, referitoare la partenerul A. S.A.
Ca atare, urmare a emiterii Deciziei nr. x/26.04.2017, considerentele echipei de verificare, reţinute prin procesul-verbal, referitoare la constatarea nr. x referitoare la partenerul A. S.A., au rămas definitive.
Astfel, situaţia de fapt analizată prin actele administrative contestate în prezenta cauză este identică situaţiei de fapt analizată prin actele emise în anul 2017, astfel că activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare NU poate fi reluată de aceeaşi structură de control, fiind încălcate prevederile art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.
Or, pentru a se dispune măsura verificării din nou a unor aspecte în materia utilizării fondurilor europene, în vederea descoperirii unor nereguli, este necesară apariţia unor elemente de fapt noi cu privire la aspectele verificate, necunoscute la data misiunii anterioare de audit. În speţă, aspectele legate de procedura de selecţie a partenerului privat, considerată a nu respecta principiile de transparenţă şi nediscriminare, existau şi erau cunoscute încă de la data primului control.
Deşi dispoziţiile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 se referă în mod neechivoc la date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor anterioare, instanţa interpretând în mod greşit aceste dispoziţii, a considerat că prezintă relevanţă nu existenţa elementelor la data primului control ci dacă acestea au fost verificate în cadrul primului audit; astfel instanţa a concluzionat în mod eronat că, având în vedere că modul de selecţie a partenerului privat nu ar fi făcut obiectul verificărilor din anul 2017, se pot relua verificările sub acest aspect chiar dacă presupusele nereguli erau existente şi îndeobşte cunoscute la data primului control.
Spiritul dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 nu este cel evocat de instanţă, în speţă neexistând elemente de fapt noi faţă de cele avute în vedere de către structura de control în anul 2017, care să reclame reverificări cu privire la aspectele soluţionate anterior în mod definitiv. Relevante sunt anumite pasaje din Procesul-verbal nr. x/11.02.2020, prin care se evidenţiază, pe de o parte, faptul că procedura de selecţie a partenerului entitate privată A. S.A. a mai fost supusă verificărilor anterioare, iar pe de altă parte, faptul că au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul încheierii acordului de parteneriat.
Aşadar, verificarea din punct de vedere legal a operaţiunii de selectare a partenerului privat A. S.A. în cadrul Proiectului x s-a realizat de nu mai puţin de trei ori, toate concluziile fiind exprimate în sensul respectării legislaţiei naţionale aplicabile la data încheierii acordului de parteneriat.
În speţă se analizează o a patra acţiune de verificare a aceleiaşi situaţii de fapt, analiză în urma căreia echipa de control a constatat existenţa unei nereguli în ceea ce priveşte operaţiunea de selectare a partenerului privat A. S.A.
Or, acest mod de operare, pe lângă faptul că este prohibit prin reglementarea art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, nu poate fi compatibil cu regulile statului de drept, fiind încălcat principiul securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice civile de natură administrativă.
Astfel, este inacceptabil ca, printr-o manieră arbitrară, să se ajungă la modificarea unui act administrativ rămas definitiv în sistemul căilor administrative de atac, nesusceptibil de a fi atacat pe calea contenciosului administrativ (Procesul-verbal x/06.02.2017), prin emiterea unui nou act administrativ cu aceeaşi putere care vizează aceeaşi situaţie de fapt.
În concluzie, apreciază că, prin emiterea de către OI POCU - MEC a Procesului-verbal nr. x/11.02.2020 şi a Deciziei nr. x/16.06.2020, au fost încălcate prevederile art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, precum şi principiul securităţii şi stabilităţii raporturilor juridice de natură administrativă, prima instanţă reţinând în mod greşit că ar fi incidente elemente noi care să justifice reluarea activităţii de constatare a neregulilor.
2. Aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, în detrimentul dispoziţiilor art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003. Interpretarea eronată a dispoziţiilor art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003.
În prezenta cauză, având în vedere faptul că pretinsa neregulă, ce a condus la emiterea actelor administrative contestate, ar rezulta din încheierea Acordului de parteneriat nr. 6581/04.09.2009, prin raportare la considerentele Deciziei nr. 66/26.02.2015 a Curţii Constituţionale a României, sunt incidente, sub aspect substanţial, prevederile O.G. nr. 79/2003, în timp ce dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011 sunt aplicabile exclusiv sub aspect procedural.
Astfel, a susţinut faptul că actele administrative contestate în cauză sunt nelegale întrucât, după cum rezultă din conţinutul lor, calificarea drept neregulă a operaţiunii de selectare a partenerului privat A. S.A. în cadrul Proiectului x s-a realizat exclusiv prin raportare la prevederile O.U.G. nr. 66/2011, fiind ignorate prevederile O.G. nr. 79/2003, aplicabile sub aspect substanţial.
Din analiza pct. nr. 8 din Procesul-verbal nr. x/11.02.2020, reiese că echipa de control s-a raportat exclusiv la conţinutul O.U.G. nr. 66/2011, inclusiv în ceea ce priveşte definirea noţiunii de neregulă.
Ca atare, apreciază că actele administrative contestate sunt nelegale, întrucât lipsa producerii unui prejudiciu echivalează cu inexistenţa neregulii, astfel cum rezultă din definiţia cuprinsă în art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2009, faţă de care argumentul primei instanţe în sensul că este suficient a proba doar existenţa neregulii, nefiind necesară o dovadă asupra prejudiciului, este greşită.
3. Instanţa a interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile art. 969 C. civ., reţinând că pentru stabilirea şi evaluarea prejudiciului trebuie avute în vedere şi aplicate prevederile contractului de finanţare deşi, la data producerii presupusei nereguli, acesta nu fusese încă încheiat iar neregula nu viza neîndeplinirea prevederilor contractuale.
Recurenta solicită să se constate că împrejurarea care, în opinia pârâţilor, ar reprezenta neregulă în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, este reprezentată de încheierea Acordului de parteneriat nr. 6581/04.09.2009.
Ca atare, prevederile contractului de finanţare, fiind încheiat ulterior, nu sunt incidente în cauza de faţă întrucât, pe de o parte, nu pot fi extinse asupra unor aspecte anterioare semnării acestuia, iar, pe de altă parte, acestea vizează obligaţii în legătură cu implementarea Proiectul x, implementare ce a fost dusă la bun sfârşit cu succes şi care nu a fost în vreun fel criticată de către echipele de control.
Pe cale de consecinţă, din moment ce activitatea de control şi, ulterior, de constatare a neregulii s-a axat pe baza unor prevederi contractuale inaplicabile speţei, recurenta a apreciat că actele administrative contestate sunt nelegale şi netemeinice.
4. Instanţa a interpretat şi aplicat greşit şi arbitrar dispoziţiile art. 24 din O.U.G. nr. 64/2004, reţinând fără niciun temei legal că anunţul de selecţie nu respectă exigenţele de transparenţă şi nediscriminare.
Deşi dispoziţiile art. 24 din O.U.G. nr. 64/2004 fac trimitere la aplicarea unei proceduri transparente şi nediscriminatorii pentru alegerea partenerului privat, în contextul inexistenţei Normelor Metodologice la data încheierii acordului de parteneriat, nu poate fi primit argumentul instanţei potrivit căruia afişarea anunţului de selecţie la sediul instituţiei publice reclamante nu ar îndeplini aceste exigenţe. Instanţa adaugă în mod nepermis la lege atunci când impune reclamantei publicarea anunţului într-un ziar de mare circulaţie, pe internet, radio ori TV.
Procedura de selecţie a partenerului A. S.A. s-a realizat cu respectarea prevederilor legale în vigoare la momentul încheierii Acordului de parteneriat nr. 6581/04.09.2009, precum şi cu respectarea Ghidului Solicitantului - Condiţii Generale şi Condiţii Speciale.
Aşadar, deşi la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 64/2009 s-a prevăzut obligativitatea aplicării unei proceduri transparente şi nediscriminatorii privind alegerea partenerului, totuşi, legiuitorul a condiţionat aplicarea art. 24 de emiterea normelor metodologice de aplicare a ordonanţei, în cadrul cărora să fie stabilit un mod unitar şi transparent de derulare a procedurilor de selecţie a partenerilor privaţi.
Aceste norme metodologice au fost reglementate prin Ordinul nr. 2548/2009 emis de Ministerul Finanţelor Publice, act normativ intrat în vigoare la data de 15.09.2009, deci cu depăşirea evidentă a termenului de 10 zile prevăzut la art. 26 din O.U.G. nr. 64/2009.
Raţiunea pentru care legiuitorul a prevăzut ca reglementarea procedurii de selecţie a partenerilor să fie stabilită în mod unitar, printr-un act normativ din sfera legislaţiei secundare, este aceea de a evita arbitrariul în aprecierea legalităţii diferitelor proceduri de selecţie ce s-ar fi implementat în lipsa unor asemenea norme metodologice de aplicare.
Pentru proiectele ale căror cereri de finanţare au avut ca termen limită data de 07.09.2009 pentru a fi încărcate în aplicaţia C., parteneriatul trebuia concretizat până la momentul depunerii cererilor de finanţare. Aceasta a fost situaţia şi în speţa de faţă, în sensul că Acordul de parteneriat a fost încheiat la data de 02.09.2009, deci înainte de publicarea Ordinului nr. 2548/2009 în Monitorul Oficial.
UVT, în calitate de beneficiar, a realizat întreaga procedură de selecţie a partenerilor cu respectarea întocmai a legislaţiei aplicabile şi în vigoare la acea dată.
În lipsa normelor metodologice de aplicare a art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009 şi având în vedere nerespectarea termenului de 10 zile reglementat la art. 26 din aceeaşi ordonanţa, beneficiarul UVT a întocmit şi afişat la avizierul instituţiei Anunţul de selecţie parteneri pentru proiecte POSDRUnr. 4931A3.07.2009
Susţinerea instanţei referitoare la nerespectarea de către beneficiarul UVT a dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009, în lipsa elaborării normelor metodologice de aplicare a acestor prevederi legale, vine să încalce conţinutul art. 8 alin. (4) teza I din Legea nr. 24/2000, potrivit căruia "textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce."
În consecinţă, apreciază că această abordare de sancţionare a beneficiarilor pentru pretinsa nerespectare a dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009, în lipsa normelor de aplicare şi în condiţiile în care prevederile acestui articol nu respectă normele de tehnică legislativă, este nelegală.
Totodată, solicită instanţei să reţină că anunţul de selecţie a fost adus la cunoştinţa publicului prin afişare la sediul instituţiei publice reclamante, fiind astfel făcută publică intenţia de selecţie a partenerului privat.
5. În analiza criticii vizând nerespectarea principiului proporţionalităţii sancţiunii, instanţa a interpretat şi aplicat greşit dispoziţiile art. 6 alin. (3), alin. (3)1, alin. (3)2 din O.U.G. nr. 66/2011.
Aplicarea oricărei sancţiuni trebuie să respecte principiului proporţionalităţii, aşa cum a fost acesta consacrat în practica Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
În acest context, raportat şi la concluziile raportului de expertiză, consideră că declararea întregii sume plătite partenerului A. S.A., ca fiind cheltuială neeligibilă, şi, pe cale de consecinţă, obligarea beneficiarului la restituirea sumei de 4.166.894,14 RON, constituie măsuri cu un vădit caracter excesiv, disproporţionat în raport cu împrejurările pe care s-au întemeiat şi cu interesul public urmărit.
Într-o altă ordine de idei, nici în conţinutul Procesului-verbal nr. x/11.02.2020 şi nici în considerentele Deciziei nr. x/16.06.2020, nu au fost indicate prevederile legale în baza cărora a fost individualizată şi aplicată sancţiunea obligării UVT la restituirea sumei de 4.166.894,14 RON, ca efect al declarării ca neeligibile a sumelor plătite partenerului A. S.A.
Or, pârâţii nu au indicat niciun element care să vină în susţinerea aplicării unui procent de reducere de 100% asupra sumelor plătite partenerului A. S.A., fiind, astfel, încălcat principiul proporţionalităţii.
În concluzie, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii şi, rejudecând cauza în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea 554/2004, admiterea cererii de chemare în judecată.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 2 lit. a) din O.G. nr. 79/2003, art. 969 C. civ., art. 24 din O.U.G. nr. 64/2004 şi art. 6 alin. (3), alin. (3)1 alin. (3)2 din O.U.G. nr. 66/2011.
1.4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei intimata-pârâtă Direcţia Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman din cadrul Ministerul Educaţiei a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului.
Pe fond a solicitat respingerea recursului reclamatei, apreciind în esenţă că hotărârea instanţei de fond este temeinică şi legală.
Excepţia nulităţii recursului a fost soluţionată în sensul respingerii acesteia aşa cum reiese din practicaua prezentei decizii.
1.5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 28 decembrie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 9 octombrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.
II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând legalitatea sentinţei atacate prin prisma criticilor invocate, Înalta Curte reţine caracterul fondat al recursului declarat în cauză, din perspectiva motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1)pct. 8 din C. proc. civ., pentru considerentele ce urmează:
Din perspectiva situaţiei de fapt se reţine că recurenta reclamantă a fost beneficiarul Contractului de finanţare x a Proiectului intitulat "Formarea continuă a profesorilor de Istorie şi Geografie în societatea cunoaşterii". În urma verificării documentare/administrative cu privire la aspectele semnalate în suspiciune de neregulă înregistrată la OIPOSDRU sub nr. x/24.03.2017, prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/SJCSN/11.02.2020 emis de Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Direcţia OIPOCU s-a stabilit în sarcina recurentei reclamante o creanţă bugetară în cuantum de 4.166.894,44 RON reţinându-se nerespectarea dispoziţiilor contractului de finanţare x coroborat cu prevederile Regulamentelor CE nr. 2342/2002, 1083/2006 şi O.U.G. nr. 64/2009. În fapt, s-a reţinut că reclamanta a selectat partenerul A. (Partenerul 2) fără aplicarea unei proceduri transparente şi nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din sectorul privat, pentru proiectul în cauză constatându-se că nu s-a aplicat o procedură de selecţie a partenerului conform legii, identificându-se cheltuieli neeligibile reprezentând cheltuieli aferente Partenerului 2 A. în sumă de 4.251.932,80 RON.
Împotriva procesului-verbal mai sus indicat reclamanta a formulat contestaţie administrativă ce a fost respinsă prin decizia nr. OI/1404 ES/16.06.2020, context în care s-a adresat instanţei de contencios administrativ, cererea sa fiind respinsă, în condiţiile arătate, în primul grad de jurisdicţie.
Motivele de recurs invocate de recurentă privind faptul că instanţa de fond a apreciat în mod eronat că au fost respectate de către organismul intermediar prevederile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, în momentul când a efectuat a doua verificare ce a vizat şi Constatarea nr. 2501-81 din Raportul Curţii Europene de Audit PF-6434 semnalată prin suspiciunea de neregulă înregistrată la OI POSDRU sub nr. x/22.09.2016 privind Proiectul x, sunt fondate.
Instanţa de fond a aplicat în mod greşit dispoziţiile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, raportat la situaţia de fapt în cauză.
OIPOSDRU - MEN a emis la data de 06.02.2017 procesul-verbal de constatare a neregulilor nr. OI/1073/SCJSN, filele x şi urm. Dosar nr. x/2020.
La pagina 1 din acest proces–verbal se menţionează că aspectele semnalate sunt cele cuprinse în Raportul Curţii Europene de Audit PF-6434, înregistrat la OI POSDRU MEN sub nr. x/15.09.2016, Constatările 2501-81, 2501-82, 2501-83.
Raportat la Constatarea nr. 2501-81, în cuprinsul aceluiaşi proces-verbal, în esenţă, s-a reţinut că la data de 29.08.2009 nu erau publicate Normele metodologice care să reglementeze procedura pe care beneficiarul trebuia să o aplice, iar perioada de la data publicării acestora (15.09.2009) până la termenul limită de depunere a acordului de parteneriat (17.09.2009) nu permitea derularea procedurii de selecţie prevăzută de norme.
Împotriva acestui proces-verbal, reclamanta a formulat contestaţie prin care au fost criticate alte constatări ale echipei de verificare; respectiv nu a vizat cele reţinute de către echipa de verificare cu privire la aspectul semnalat prin constatarea nr. 2501-81 din Raportul Curţii Europene de Audit PF-6434, referitoare la partenerul A. S.A.
Aceste aspecte, precum şi verificările ulterioare care au vizat Constatarea nr. 2501-81, rezultă din chiar Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/1229/SJCSN/11.02.2020, ce face obiectul prezentei cauze. prin care se evidenţiază, pe de o parte, faptul că procedura de selecţie a partenerului entitate privată A. S.A. a mai fost supusă verificărilor anterioare, iar pe de altă parte, faptul că au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul încheierii acordului de parteneriat.
Astfel, la fila x din Procesul-verbal se arată atât faptul că procedura de selecţie a partenerului entitate privată A. S.A. a mai fost supusă verificărilor anterioare, cât şi că au fost respectate prevederile legale în vigoare la momentul încheierii acordului de parteneriat:
"La finalizarea verificărilor derulate asupra parteneriatelor încheiate, aşa cum reiese şi din nota de control la care se face referire, în luna noiembrie 2017, au fost transmise, prin serviciul de poştă electronică,(...) constatările verificării parteneriatului, având următoarele concluzii:
"Având în vedere aspectele prezentate la punctul 2, nu s-au identificat neconcordanţe în selectarea partenerilor entităţi private (A.) iar selecţia s-a realizat cu respectarea legislaţiei naţionale aplicabile la data încheierii Acordului de parteneriat în raport cu data închiderii apelului de propuneri de proiecte nr. 87, respectiv Ghidul Solicitantului - condiţii generale 2009 precum şi Ghidul Solicitantului - condiţii specifice call 87."
În data de 16.02.2018, DGPCU-MFE a comunicat (...) Adresa DGPCU nr. 11919 din 15.02.2018 privind misiunea de verificare a celor 104 proiecte POSDRU în care A. a avut calitatea de beneficiar/partener, conform mandatului nr. x/16.10.2017, cu rugămintea de a proceda la reverificarea documentaţiei şi revizuirea rapoartelor de control, dacă este cazul conform celor menţionate în adresă. urmând ca acestea să fie comunicate până la data de 09.03.2018 (...).
În urma acestei adrese, echipa de verificare nu a considerat necesară modificarea concluziilor iniţiale, acestea fiind menţinute.
În data de 25.10.2018, DGPCU a emis Adresa nr. x/25.10.2018, prin care a solicitat verificarea activităţii parteneriatelor, până cel târziu la data de 07.11.2018. [...] De asemenea, în vederea emiterii rapoartelor de control unitare, vă rugăm ca la verificarea activităţii parteneriatelor să respectaţi recomandările făcute de DGPECU prin adresa nr. x/15.02.2018.
În urma acestei adrese, echipa de verificare a retransmis concluziile iniţiale, acestea fiind menţinute."
A reţinut instanţa de fond că prin concluziile/constatările iniţiale nu se fac aprecieri în concret cu privire la respectarea dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009, ci doar generale, indicându-se că nu s-au identificat neconcordanţe în selectarea entităţilor private (A.), în raport de legislaţia naţională aplicabilă. În acest sens, Curtea de apel a constatat că nu au fost încălcate dispoziţiile art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 şi nici principiul securităţii juridice câtă vreme anterior emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor, contestat în prezenta cauză, nu a fost analizată, în concret, respectarea dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009 referitoare la aplicarea unei proceduri transparente şi nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din sectorul privat.
Înalta Curte reţine că, în conformitate cu dispoziţiile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora:
"(1) Activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare poate fi reluată de aceeaşi sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripţie, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influenţează rezultatele acestora.
(2) În condiţiile alin. (1) se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru eventuale diferenţe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului".
În mod corect susţine recurenta că verificarea din punct de vedere legal a operaţiunii de selectare a partenerului privat A. S.A. în cadrul Proiectului x s-a realizat prin controlul finalizat prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru programele operaţionale în cadrul Obiectivului Convergenţă nr. OI/1073/SCJSN din 06.02.2017, concluziile fiind exprimate în sensul respectării legislaţiei naţionale aplicabile la data încheierii acordului de parteneriat.
Atât verificarea iniţială din 2017, cât şi reverificarea din 2020, s-au efectuat în baza aceluiaşi raport de audit, şi anume Raportul Curţii Europene de Audit PF-6434, respectiv constatarea nr. 2501-81 referitoare la partenerul A. S.A.:
"Partenerul A. S.A.: nerespectarea normelor privind achiziţiile din Legislaţia Uniunii Europene: Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii art. 28: Utilizarea procedurilor deschise, restrânse şi de negociere, precum şi a dialogului competitiv. Partenerul A. S.A. a fost selectat, fără respectarea normelor naţionale şi nu a fost organizată nicio competiţie pentru atribuirea contractului de achiziţie pentru aplicaţia de IT. Cheltuiala declarată către partenerul A. S.A. (1.090.683,56 RON) este considerată neeligibilă, din moment ce acest partener a fost selectat fără respectarea normelor naţionale şi nu a fost organizată nicio competiţie pentru atribuirea contractului de achiziţie pentru aplicaţia de IT."
Pe cale de consecinţă, nu au fost îndeplinite condiţiile reglementate de prevederile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, reverificarea nu s-a efectuat ca urmare a apariţiei unor date suplimentare necunoscute iniţial, ci s-a efectuat în temeiul aceleiaşi suspiciuni de neregulă.
Prin urmare nu au relevanţă în cauză susţinerile organismului intermediar, însuşite şi de instanţa de fond, potrivit cărora verificările efectuate anterior, cu ocazia întocmirii procesului-verbal din 06.02.2017, au vizat, în realitate, doar nerespectarea normelor metodologice publicate la 15.09.2019, în Monitorul Oficial nr. 619, şi nu nerespectarea dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, potrivit căruia: Pentru implementarea proiectelor prevăzute la art. 23, autorităţile sau instituţiile finanţate din fonduri publice pot stabili parteneriate cu entităţi din sectorul privat, numai prin aplicarea unei proceduri transparente şi nediscriminatorii privind alegerea partenerilor din sectorul privat.
Sunt nefondate aceste susţineri, întrucât aşa cum rezultă din chiar constatarea nr. 2501-81 din Raportul Curţii Europene de Audit PF-6434, verificările din anul 2017 au vizat exact aspectele reglementate de art. 24 pre-citat, respectiv legalitatea operaţiunii de selectare a partenerului privat A. S.A. în cadrul Proiectului x.
Or, rezultă din dispoziţiile art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 că poate fi reluată activitatea de control de aceeaşi sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripţie, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influenţează rezultatele acestora, condiţii în care se poate emite un nou proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare pentru eventuale diferenţe necesare până la acoperirea integrală a prejudiciului.
Datele suplimentare se referă la elemente noi, necunoscute la data efectuării verificărilor, la erori de calcul care influenţează rezultatele acestora.
Potrivit art. 14 din H.G. nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, "Datele suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor, prevăzute la art. 31 alin. (1) din ordonanţă, sunt cuprinse, fără a se limita la acestea: în sesizări, în rapoarte de control/audit interne sau externe ori în hotărâri definitive şi irevocabile pronunţate de instanţele judecătoreşti, primite de către autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene după data emiterii Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare iniţial".
Împrejurarea că intimata pârâta nu este de acord cu verificarea efectuată nu se încadrează în situaţiile reglementate de lege care ar putea permite reverificarea, în condiţiile în care deficienţele invocate şi verificate sunt aceleaşi cu cele de la controlul anterior, menţionate în acelaşi raport de audit, neîndeplinind cerinţele prevăzute de dispoziţiile menţionate pentru a fi considerate date suplimentare necunoscute la data efectuării primelor verificări sau erori de calcul care influenţează rezultatele acestora.
Susţinerile intimatului pârât privind faptul că verificările ce au stat la baza procesului-verbal contestat în prezenta cauză au fost semnalate şi prin raportul Autorităţii de Audit nr. 60592/10.03.2017, emis ulterior procesului-verbal din 06.02.2017, astfel cum rezultă din decizia nr. x/16.10.2017 prin care s-a stabilit scopul misiunii de control, sunt nefondate. Astfel, din analiza acestei decizii se constată că este menţionat alături de raportul Autorităţii de Audit nr. 60592/10.03.2017 şi Raportul Curţii Europene de Conturi – DAS 2014 având umăr de referinţă 6434/2014, respectiv cel care a condus la verificările din anul 2017.
Mai mult, aşa cum a rezultat din fila x din Procesul-verbal de nr. x/1229/SJCSN/11.02.2020, pre-citat, verificarea din punct de vedere legal a operaţiunii de selectare a partenerului privat A. S.A. în cadrul Proiectului x s-a realizat în mai multe rânduri, toate concluziile fiind exprimate în sensul respectării legislaţiei naţionale aplicabile la data încheierii acordului de parteneriat.
Nu a fost contestat faptul că, potrivit art. 5 din O.U.G. nr. 66/201l, "Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia: (...) c) implementării corespunzătoare şi la timp a recomandărilor formulate de organismele de control şi audit intern şi extern, naţionale şi europene, în aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă", şi faptul că OI POCU-MEN este autoritate cu competenţe în gestionarea fondurilor europene care desfăşoară, potrivit art. 20 şi 21 din O.U.G. nr. 66/2011, activitate de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare/corecţiilor prin structura proprie de control organizată în acest scop.
De asemenea, nu s-a contestat faptul că, potrivit pct. 520 şi 521 din Hotărârea nr. 155 din 29 mai 2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi, autoritatea de audit este obligată să urmărească modul în care sunt implementate de către entităţile auditate recomandările consemnate în rapoartele sale de audit, în acest sens monitorizând modul de implementare a recomandărilor pe baza calendarului de implementare stabilit în raportul de audit, trimestrial, entităţile responsabile cu implementarea recomandărilor formulate de către autoritatea de audit îi comunică acesteia stadiul implementării, iar verificarea modului în care au fost implementate recomandările se face pe teren, dacă este cazul, după intervale de timp stabilite de la caz la caz, în funcţie de natura activităţii şi recomandările cuprinse în raportul de audit, rezultatele acestor verificări fiind consemnate de către echipa de audit într-un raport de urmărire a modului de implementare a recomandărilor, modul de implementare a recomandărilor formulate în rapoartele de audit putându-se verifica şi cu ocazia unei noi misiuni de audit.
Toate aceste prevederi nu înlătură, însă, aplicabilitatea dispoziţiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 şi nu conduc la concluzia că, în condiţiile în care, ca urmare a investigărilor aspectelor semnalate într-o suspiciune de neregulă, ca urmare a recomandărilor din raportul autorităţii de audit, suspiciunea de neregulă nu s-a confirmat, se poate relua activitatea de control a aceleiaşi suspiciuni de neregulă, ca urmare a aceluiaşi raport de audit, de aceeaşi structură de control, însă într-o echipă în altă compunere, exclusiv pentru faptul că auditul nu este de acord cu verificarea efectuată şi menţine recomandarea formulată, aspect care nu constituie în mod evident date suplimentare necunoscute la data efectuării primelor verificări sau erori de calcul care influenţează rezultatele acestora.
De asemenea, faptul că noua echipă de control a apreciat oportună şi a justificat aplicarea unei corecţii financiare, nu prezintă relevanţă sub aspectul incidenţei dispoziţiilor art. 31, care implică exclusiv analiza prin prisma unor date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau a unor erori de calcul care influenţează rezultatele acestora.
Încălcarea dispoziţiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011 în procedura de emitere a actelor administrative, având drept consecinţă vătămarea beneficiarului căruia i-au fost validate şi rambursate cheltuielile de către autoritatea de management, conduce la anularea actului administrativ pentru încălcarea acestor dispoziţii, atât a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. OI/1229/SJCSN 11.02.2020, cât şi a Deciziei nr. x/16.06.2020 emisă în soluţionarea contestaţiei UVT nr. 1164/11.03.2020, prin care s-a apreciat netemeinicia motivului de anulare invocat, împrejurare faţă de care nu se mai impune analiza celorlalte motive de nelegalitate invocate.
Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost respinsă acţiunea formulată de reclamant, este pronunţată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, fiind întemeiat motivul de nelegalitate privind încălcarea dispoziţiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, motiv de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ.
Soluţia instanţei de recurs
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ. va admite recursul, va casa în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare, va admite acţiunea şi va anula Decizia nr. x/16.06.2020 emisă în soluţionarea contestaţiei UVT nr. 1164/11.03.2020 emisă de MEC-OI-POCU şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. OI/1229/SJCSN 11.02.2020 emis către pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Direcţia OI POCU.
Va constata caracterul eligibil al cheltuielilor aferente Partenerului 2 - A., în valoare de 4.166.894,14 RON.
Constatând că nu au fost formulate critici prin cererea de recurs în acest sens, va menţine soluţia instanţei cu privire la excepţia inadmisibilităţii şi a cererii de suspendare a executării actelor administrative.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de recurenta-reclamantă Universitatea Valahia din Târgovişte împotriva sentinţei civile nr. 1316 din 6 septembrie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează în parte sentinţa atacată şi, în rejudecare:
Admite acţiunea formulată de reclamanta Universitatea Valahia din Târgovişte în contradictoriu cu pe pârâţii Direcţia Organismul Intermediar Pentru Programul Operaţional Capital Uman din Cadrul Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
Anulează Decizia nr. x/16.06.2020 emisă în soluţionarea contestaţiei UVT nr. 1164/11.03.2020 emisă de MEC-OI-POCU.
Anulează procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. OI/1229/SJCSN 11.02.2020 emis către pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Direcţia OI POCU.
Constată caracterul eligibil al cheltuielilor aferente Partenerului 2 - A., în valoare de 4.166.894,14 RON.
Menţine soluţia instanţei cu privire la excepţia inadmisibilităţii şi a cererii de suspendare a executării actelor administrative.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 23 octombrie 2024.