Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. x/2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploieşti, Ministerul Afacerilor Interne şi Brigada Specială de Intervenţii a Jandarmeriei Române, a solicitat admiterea cererii de repunere în termenul de prescripţie pentru solicitarea de obligare a pârâtelor la plata drepturilor salariale, respectiv a diurnei în valută, conform art. 1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1086/2004, şi a costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia conform art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, aferente perioadei 22.06.2010-22.12.2010, în care a participat în misiunea internaţională - EULEX în provincia Kosovo, precum şi obligarea pârâtelor la plata diurnei în valută, pentru perioada în care fiecare dintre pârâte a fost angajatorul său, pentru participarea, în calitate de ofiţer la această misiune internaţională în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii, în perioada mai sus indicată, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1086/2004.
Prin sentinţa nr. 1289 din data de 18.12.2020 pronunţată de Tribunalul Prahova a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesual-pasive a Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Prahova – Gruparea de Jandarmi Mobilă Ploieşti (U.M. 0599 Ploieşti) şi a Ministerului Afacerilor Interne şi a fost respinsă cererea faţă de aceste pârâte ca fiind promovată împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă.
A fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesual-pasive a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române ca neîntemeiată.
Au fost respinse excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, excepţia inadmisibilităţii, tardivităţii şi prematurităţii.
A fost respinsă cererea de repunere în termen formulată de către reclamant ca neîntemeiată.
A fost admisă acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, Brigada Specială de Intervenţii a Jandarmeriei Române, Ministerul Afacerilor Interne şi Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploieşti şi au fost obligaţi pârâţii Inspectoratul General de Poliţie şi Brigada Specială de Intervenţii a Jandarmeriei Române la plata către reclamant a diurnei în valută în cuantum de 40/USD/zi, conform art. 1 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 1086/2004, şi a costurilor pentru facilitarea legăturii cu familia, conform art. 3 din H.G. nr. 1086/2004, în cuantum de 1 USD/zi, aferente perioadei 22.06.2010-22.12.2010, sumă ce va fi actualizată cu dobânda legală calculată de la data scadenţei până la data plăţii efective.
Împotriva sentinţei nr. 1289 din data de 18.12.2020 pronunţate de Tribunalul Prahova au formulat recurs pârâţii Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei Române (Unitatea Militară 0465 Bucureşti).
Prin încheierea din data de 15.02.2022, în temeiul dispoziţiilor art. 517 alin. (1)1 din C. proc. civ., Curtea a dispus suspendarea judecăţii cauzei până la publicarea în M.O. al României a deciziei ÎCCJ privind sesizarea Curţii de Apel Braşov ce face obiectul dosarului nr. x/2022
La termenul de judecată din data de 15.11.2022, în baza dispoziţiilor art. 415 din C. proc. civ., Curtea a încuviinţat cererea de repunere pe rol a cauzei.
La acelaşi termen de judecată, în temeiul dispoziţiilor art. 517 alin. (1)1 din C. proc. civ., Curtea a dispus suspendarea judecăţii cauzei având ca obiect cererile de recurs formulate de către recurenţii-pârâţi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Brigada Specială de Intervenţie "Vlad Ţepeş" a Jandarmeriei Române, până la publicarea în M.O. al României a deciziei ÎCCJ privind sesizarea Curţii de Apel Braşov ce face obiectul dosarului nr. x/2022
2. Soluţia instanţei de fond
Prin decizia nr. 103 din 30 ianuarie 2024 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia perimării.
S-a constatat perimarea cererii de recurs formulate de către recurentul-pârât Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi a cererii de recurs formulate de către recurenta-pârâtă Brigada Specială de Intervenţie "Vlad Ţepeş" a Jandarmeriei Române împotriva sentinţei nr. 1289 din data de 18.12.2020 pronunţate de Tribunalul Prahova – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimatul-reclamant A. şi intimaţii-pârâţi Ministerul Afacerilor Interne şi Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploieşti.
3. Cererile de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond au formulat recurs Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 Bucureşti) şi Brigada Specială de Intervenţii a Jandarmeriei Române.
3.1 Brigada Specială de Intervenţii a Jandarmeriei Române a declarat recurs întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., prin care a solicitat casarea deciziei atacate şi, în rejudecare, respingerea excepţiei perimării, cu consecinţa trimiterii cauzei în vederea continuării judecării recursurilor.
În motivarea recursului, a arătat că, în speţa de faţă, redeschiderea judecăţii ar fi trebuit să aibă loc din oficiu, în lipsa unor norme care să statueze obligativitatea formulării unei cereri de redeschidere a procesului.
Astfel, raportat la situaţia particulară a litigiului, în care judecata fondului a fost suspendată din oficiu de către instanţă până la pronunţarea unei decizii în interesul legii, în condiţiile în care mecanismul recursului în interesul legii este destinat în primul rând instanţei, rezultă că, după suspendarea facultativă dispusă în atare circumstanţe, cauza trebuie repusă pe rol din oficiu.
3.2. Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 Bucureşti) a declarat recurs întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat casarea deciziei atacate şi, în rejudecare, respingerea excepţiei perimării, cu consecinţa trimiterii cauzei în vederea continuării judecării recursurilor.
În motivarea recursului, a arătat că măsura suspendării a avut caracter facultativ, iar după publicarea deciziei în Monitorul Oficial instanţa era obligată să acorde termen pentru reluarea cauzei şi nu să impute o eventuală culpă exclusivă a părţilor recurente prin admiterea cererii de perimare a recursurilor.
4. Apărările intimaţilor
4.1 Intimata-pârâtă Gruparea de Jandarmi Mobilă "Matei Basarab" Ploieşti a formulat întâmpinare, solicitând admiterea recursurilor.
4.2 Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursurilor ca nefondate.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte reţine următoarele:
2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.
După cum rezultă din prezentarea circumstanţelor cauzei, prin încheierea de şedinţă din 15.11.2022, în baza dispoziţiilor art. 517 alin. (1)1 din C. proc. civ., Curtea de apel a dispus suspendarea judecăţii cauzei având ca obiect cererile de recurs formulate de către recurenţii-pârâţi Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Brigada Specială de Intervenţie "Vlad Ţepeş" a Jandarmeriei Române, până la publicarea în M.O. al României a deciziei ÎCCJ privind sesizarea Curţii de Apel Braşov ce face obiectul dosarului nr. x/2022
Dosarul menţionat a fost soluţionat prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 77 din 30 ianuarie 2022, şi, întrucât în cadrul termenului de perimare niciuna dintre părţi nu a formulat o cerere de reluare a judecăţii cauzei suspendate, Curtea de Apel Ploieşti, prin decizia civilă nr. 103 din 30 ianuarie 2024, a constatat perimate recursurile.
Curtea a apreciat că, judecata fiind suspendată în temeiul art. 517 alin. (11) din C. proc. civ., iar nu în temeiul art. 520 alin. (2) şi (4), nu sunt incidente prevederile art. 415 pct. 3 din C. proc. civ. vizând reluarea judecării procesului din oficiu.
Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.
Alineatul (3) al aceluiaşi articol prevede că nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată.
În cazul în care a fost suspendată judecata, termenul de perimare începe să curgă de la momentul la care a încetat cauza care a determinat suspendarea, acesta fiind momentul de la care părţile au obligaţia de a solicita repunerea cauzei pe rol, în vederea continuării judecăţii.
Potrivit art. 415 pct. 3 din C. proc. civ., judecata cauzei suspendate se reia din oficiu în cazurile prevăzute de art. 412 alin. (1) pct. 7, după pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, respectiv în cazurile prevăzute de art. 520 alin. (2) şi (4) după pronunţarea hotărârii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În cauză, judecata a fost suspendată până la soluţionarea unui recurs în interesul legii, în condiţiile art. 517 alin. (11) din C. proc. civ.
Recursul în interesul legii este prevăzut de C. proc. civ. la Titlul III - Dispoziţii privind asigurarea unei practici judiciare unitare şi, conform art. 514 C. proc. civ., are drept scop asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti.
Astfel, în cursul soluţionării recursurilor cu a căror soluţionare a fost învestită, Curtea de Apel Ploieşti a constatat incidenţa, în cauză, a chestiunii de drept supuse dezbaterii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2022, cât şi necesitatea asigurării unei practici unitare pentru garantarea dreptului la un proces echitabil şi, în temeiul art. 517 alin. (11) din C. proc. civ., a dispus suspendarea judecăţii cererilor de recurs până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei ÎCCJ privind sesizarea Curţii de Apel Braşov, ce face obiectul dosarului nr. x/2022
Prin urmare, instanţa de judecată a avut nevoie de dezlegarea unei chestiuni, a unui element de drept cu caracter prejudicial, şi a găsit necesar a fi suspendată judecata recursurilor. De altfel, conform art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., "Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I".
În raport cu aceste aspecte, Înalta Curte apreciază că prezintă relevanţă cele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii în decizia 2/31.01.2022 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 256 din 16.03.2022, prin care s-a statuat că:
"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., în cazul suspendării facultative, dispuse de instanţă în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare, ca urmare a solicitării unei alte instanţe naţionale sau a unei instanţe dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, nu intervine perimarea cererii de chemare în judecată sau, după caz, a căii de atac, în ipoteza în care partea interesată nu solicită repunerea cauzei pe rol în termen de 6 luni de la data pronunţării hotărârii preliminare de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, instanţa de judecată fiind obligată să dispună din oficiu reluarea judecării procesului."
Prin decizia menţionată, instanţa supremă a reţinut că:
"47. Prin urmare, deşi motivul de suspendare facultativă bazat pe existenţa unei cauze pendinte pe rolul CJUE nu era prevăzut expres de niciunul dintre textele care reglementau acest incident procedural anterior modificărilor intervenite prin Legea nr. 310/2018, în condiţiile în care normele care reglementează suspendarea facultativă sunt unele dispozitive, instanţa de judecată fiind chemată să decidă cu privire la oportunitatea aplicării lor, în vederea unei bune administrări a justiţiei, ţinând seama de caracterul obligatoriu al deciziilor de interpretare a dreptului unional pronunţate de CJUE şi pentru preîntâmpinarea pronunţării unor hotărâri naţionale contrare normelor europene, odată ce instanţa naţională, luând în considerare ansamblul circumstanţelor cauzei, a decis că se impune aşteptarea hotărârii instanţei europene, tot ea trebuie să dispună continuarea judecăţii, de îndată ce constată că s-a dat o rezolvare respectivei chestiuni prejudiciale."
Într-adevăr, decizia menţionată priveşte suspendarea facultativă dispusă de instanţă în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 11 din C. proc. civ. până la pronunţarea de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a unei hotărâri preliminare, însă cele subliniate mai sus prezintă relevanţă şi în prezenta cauză, raţiunea suspendării fiind aceeaşi cu cea a suspendării dispuse în temeiul art. 517 alin. (11) din C. proc. civ.
Astfel, Curtea de Apel Ploieşti, ţinând seama de caracterul obligatoriu al deciziilor date în recurs în interesul legii conform art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., pentru a preîntâmpina pronunţarea unei decizii contrare celor ce vor fi lămurite prin decizia ce urma a fi pronunţată în recursul în interesul legii şi pentru garantarea dreptului la un proces echitabil, a apreciat că se impune aşteptarea hotărârii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a suspendat judecata recursurilor.
Prin urmare, conform principiului ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet, în prezenta cauză, în condiţiile în care instanţa a dispus suspendarea judecăţii, se impunea ca tot instanţa, în cursul verificărilor efectuate conform art. 84 pct. 25 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, să verifice dacă mai subzistă cauza ce a determinat suspendarea şi să repună cauza pe rol din oficiu.
În concluzie, dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni fără, însă, a se putea reţine vina părţilor, de vreme ce suspendarea judecăţii a fost dispusă de instanţă în scopul soluţionării dosarului conform chestiunilor prejudiciale ce urmau a fi lămurite de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii, recursurile pârâţilor fiind fondate din perspectiva interpretării eronate a dispoziţiilor art. 415 pct. 3 şi art. 416 din C. proc. civ., fiind incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile formulate de pârâţii Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 Bucureşti) şi de Brigada Specială de Intervenţii a Jandarmeriei Române împotriva deciziei nr. 103 din 30 ianuarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Va casa decizia atacată şi va trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile formulate de pârâţii Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (U.M. 0251 Bucureşti) şi de Brigada Specială de Intervenţii a Jandarmeriei Române împotriva deciziei nr. 103 din 30 ianuarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează decizia atacată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 24 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.