Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, sub dosar nr. x/2024, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, a solicitat instanţei, ca prin hotărârea ce va pronunţa, să dispună pe cale de ordonanţă preşedinţială obligarea pârâţilor la asigurarea, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a medicamentului NIVOLUMAB (denumire comercială OPDIVO), până la soluţionarea definitivă a cererii de chemare în judecată de către Curtea de Apel Bucureşti - cerere care vizează fondul dreptului şi care a fost depusă concomitent cu prezenta.
Pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România a formulat întâmpinare, invocând excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, iar pe fond, respingerea în tot a cererii de ordonanţă preşedinţială, ca inadmisibilă, în principal, şi ca neîntemeiată, în subsidiar.
Pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a formulat întâmpinare, invocând excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, iar pe fond, în principal, respingerea ordonanţei ca inadmisibilă pentru neîndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 997 din C. proc. civ. şi, în subsidiar, respingerea acţiunii reclamantului, ca neîntemeiată.
Pârâtul Ministerul Sănătăţii a formulat întâmpinare invocând, în principal, excepţia lipsei de obiect a cererii, având în vedere prevederile Ordinului privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 564/499/2021 şi, în subsidiar, excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, pe fondul cauzei, respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamant, în principal, pentru neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate, iar, în subsidiar, ca fiind neîntemeiată.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 384 din 8 martie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, ca rămasă fără obiect.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 384 din 8 martie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a declarat recurs.
Cererea de recurs nu cuprinde motivele pe care se întemeiază.
4. Apărările formulate în recurs
Intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului.
Pe fond, a solicitat respingerea recursului, susţinând, în esenţă, că sentinţa recurată este temeinică şi legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situaţiei de fapt reţinute, nefiind susceptibilă de criticile formulate.
Intimata-pârâtă Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România a formulat întâmpinare.
5. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea dosarului de recurs la data de 24 octombrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs
Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul formulat de reclamantă, Înalta Curte constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 486 alin. (1) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii dispusă la alin. (3) al aceluiaşi articol, cererea de recurs nefiind semnată.
Potrivit art. 486 C. proc. civ.:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: (…)
e) semnătura părţii sau, după caz, a mandatarului părţii, a reprezentantului legal al părţii sau a consilierului juridic." (…)
(3) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) -e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţiile art. 82 alin. (1) şi ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile."
Înalta Curte reţine că declaraţia de recurs nu este semnată, iar recurentul-reclamant nu şi-a îndeplinit obligaţia de semnare a acesteia sau de depunere a unui exemplar semnat, deşi i-a fost adusă la cunoştinţă la data de 12 mai 2024, conform dovezii aflată la dosar.
Aşa fiind, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 486 alin. (3) care dispun că menţiunile de la alin. (1) lit. a) şi c) -e), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) şi art. 486 alin. (3) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului pentru lipsa semnăturii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 384 din 8 martie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 24 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.