Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2024
Asupra cererii de chemare în judecată de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 26 iunie 2024, sub nr. x/2024, urmare a declinării, prin încheierea nr. 761/28.05.2024 pronunţată de Tribunalul Constanţa – secţia contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a admis excepţia necompetenţei materiale a tribunalului, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimaţii/pârâţii Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, a formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 2048 din 24 iulie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii – secţia pentru judecători, solicitând:
- anularea Hotărârii nr. 2048 din 24.07.2023 pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii privind cazul d-nei judecător B.;
- anularea reintegrării ca Preşedinte al sectiei a II- a Civile a Tribunalului Constanţa a d-nei judecător B.;
- obligarea Inspectiei Judiciare la analizarea bunei reputaţii faţă de d-na judecător B.;
- recalcularea pensiei oferite d-nei judecător B. de către Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, în urma anulării Hotărârii nr. 2048 din 24.07.2023 pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii;
- cu cheltuieli de judecata pe cale separată.
În motivarea contestaţiei, contestatoarea a susţinut că, în opinia sa, este nelegală si netemeinică soluţia pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii întrucât este inoportun si nefiresc a avea loc repunerea în situaţia anterioară a d-nei judecător B., întrucât aceasta nu mai îndeplineşte condiţiile de fond pentru exercitarea profesiei de judecător şi mai ales de Preşedinte al secţiei a II-a Civile a Tribunalului Constanţa.
Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii nu a reţinut dispoziţiile legale privind faptul că încetarea procesului penal nu absolvă de vina persoana pusă sub acuzarea realizării unor fapte penale, mai ales că situaţia de fapt şi împrejurările prin care au avut loc faptele descrie în cadrul rechizitoriului de punere în mişcare a procesului penal împotriva d-nei judecător B. nu o fac demnă pe aceasta faţă de funcţia de judecător, cu atât mai puţin de Preşedinte al unei Secţii de instanţă.
Puterea în stat este reprezentată de existenta unei hotărâri judecătoreşti definitive, prescripţia executării pedepsei d-nei judecător B. neînsemnând în fond faptul că aceasta nu se face vinovată de săvârşirea faptelor pentru care a fost trimisă în judecată. Ba chiar Decizia 237/2023 a Înaltei Curţi prevede în mod clar faptul că încetează procesul penal ca urmare a intervenţiei prescripţiei, nu şi faptul ca d-na judecător B. nu se face vinovată de ceea ce a realizat în anii trecuţi, ce au dus la punerea în mişcare a urmăririi penale şi a judecării acesteia.
Pentru aceste considerente, definitivă în cauză rămâne sentinţa penală 225/2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, doar că aceasta nu poate fi pusă în executare din pricina intervenirii prescripţiei răspunderii penale, prin urmare d-na judecător B. nu îşi ispăşeşte pedeapsa, aceasta fiind oarecum "suspendată definitiv" de o hotărâre ce reliefează tergiversarea unui proces penal pana la intervenirea unei prescripţii. In motivarea hotărârii sale, Consiliul Superior al Magistraturii prezinta faptul ca atat timp cat legea nu se refera la desfăşurarea faptică şi concretă a faptelor pentru care d-na judecător B. a fost judecată, C.S.M. apreciază că poate să repună în funcţie si în situaţia anterioara un magistrat care nu se mai face demn pentru ocuparea functiei. Ba mai mult, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, Consiliul Superior al Magistraturii repune în funcţia de Preşedinte al secţiei a II - a Civile a Tribunalului Constanţa, repune în situaţia anterioară privind vechimea d-nei judecător, deşi aceasta a fost suspendată din activitate şi nu există o hotărâre judecătorească care sa îi recunoască vechimea pe perioada suspendării, prevederile Codului muncii fiind clare privind suspendarea raporturilor de muncă (a contractului de muncă), iar, totodată, pentru ca pentru d-na judecător se bucura pe deplin de intervenţia prescripţiei, C.S.M. apreciază oportun să înceteze delegarea d-nei judecător C. pentru funcţia de Preşedinte al sectiei a II -a Civilă a Tribunalului Constanţa, tocmai pentru a îşi reocupa scaunul un inculpat ce nu îşi execută mandatul de executare a pedepsei pentru motivele arătate mai sus.
A mai susţinut că, într-un mod legal şi pentru asigurarea continuării probelor si acordarea posibilităţii exprimării unui punct de vedere, Consiliul Superior al Magistraturii ar fi trebuit să ceară un punct de vedere independent Inspecţiei Judiciare, pentru a vedea exact şi buna reputaţie, condiţie imperativă prevazută de legislaţia în vigoare pentru ocuparea unei funcţii de judecător.
A învederat că un caz asemănător, fapte diferite, însă speţa repunerii în funcţie fiind aceeaşi, este cazul d-nei judecător D., judecător al Curţii de Apel Bucureşti.
De asemenea, a susţinut că Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor nu defineşte noţiunea de "bună reputaţie", făcând trimitere la dispoziţiile art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 303/2004, care au format obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Prin decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat că, "în cazul magistraţilor, buna reputaţie constituie o condiţie a încrederii publice în justiţie şi eficienţa acesteia, fără de care nu poate fi concepută calitatea justiţiei şi deplina aplicare a dispoziţiilor constituţionale care reglementează înfăptuirea sa. Astfel fiind, instituirea condiţiei bunei reputaţii, atât în ceea ce priveşte accederea în profesie, ca şi pe toată durata activităţii de magistrat, este în concordanţă cu exigenţele impuse de prevederile art. 124 din Constituţie, precum şi de cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Chiar dacă legiuitorul se referă în mod expres la îndeplinirea condiţiei de bună reputaţie doar la admiterea în magistratură, totuşi, în cazul judecătorilor şi procurorilor în funcţie, în art. 76 din Legea nr. 317/2004 şi art. 62-66 din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie (denumit în continuare Regulament), a fost reglementată o procedură extrem de detaliată pentru verificarea sesizărilor referitoare la buna reputaţie, pe care o vom prezenta în continuare. Astfel, conform art. 63 din Regulament, procedura verificărilor referitoare la buna reputaţie a judecătorilor şi procurorilor în funcţie este o procedură administrativă, nepublică şi necontradictorie.
Or, buna reputaţie este o condiţie obligatorie la înscrierea pentru admiterea în magistratură. Buna reputaţie ţine mai mult de morală decât de eventuale condamnări penale sau sancţiuni administrative. Respectarea regulilor morale este mai atent monitorizată de opinia publică în cazul magistraţilor. Cei care îşi doresc să acceadă la funcţia de judecător şi/sau procuror trebuie să se gândească nu numai la beneficiile unei astfel de profesii ci şi la muncă foarte multă, privaţiuni, stres şi renunţări. Dacă normele de procedură, incompatibilităţile, drepturile şi obligaţiile participanţilor la procese sunt reglementate de legi, normele de conduită morală (nu doar ale magistraţilor, ci şi ale altor categorii profesionale - avocaţi, medici, profesori etc.) sunt distinct prevăzute în coduri deontologice. Rolul unui cod deontologic este de a forma conduite, de a înfăţişa ce înseamnă respect şi onoare într-o profesie. Un astfel de cod se adresează conştiinţei fiecăruia şi fiecare persoană trebuie să consimtă liber la respectarea acestor reguli de conduită morală. Codurile deontologice sunt concepute în prezent ca adevărate instrumente de reglementare. Acestea trebuie să constituie şi veritabile instrumente de reflecţie pentru categoriile de profesionişti sau a celor care doresc să ajungă într-o anumită elită profesională.
2. Apărările intimaţilor
2.1 Intimatul/pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a invocat: excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Constanţa; excepţia de tardivitate a capătului de cerere privind anularea Hotărârii nr. 2048/2023; termenul de contestare fiind de 15 zile de la publicarea hotărârii, pentru terti, potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022; excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei; excepţia lipsei de interes în promovarea contestaţiei.
Pe fond, a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, în esenţă, susţinând că se face confuzie între prescripţia răspunderii penale şi prescripţia executării pedepsei.
2.2 Intimata/pârâta Inspecţia Judiciară a formulat întâmpinare, prin care a invocat: excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Constanţa; excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere ce priveşte obligarea Inspecţiei Judiciare la analizarea bunei reputaţii a dnei judecător B.; excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Inspecţia Judiciară.
2.3 Intimata/pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa a formulat întâmpinare, prin care a invocat: excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive; excepţia prematurităţii capătului de cerere privind recalcularea pensiei, în condiţiile în care aceste drepturi de pensie au fost stabilite şi prin raportare la Hotărârea nr. 2048/24.07.2023 a Consiliului Superior al Magistraturii, a cărei anulare se solicită în prezenta cauză.
3. Procedura de soluţionare a contestaţiei
Contestaţia a fost înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal, care, prin încheierea nr. 761/28.05.2024, a admis excepţia necompetenţei materiale a tribunalului şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pe rolul acestei din urmă instanţe înregistrându-se la data de 26.06.2024, sub dosar nr. x/2024.
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 194 - 200 coroborat cu art. 201 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 201 alin. (3) - (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată la data de 24 octombrie 2024.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra contestaţiei
Examinând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., excepţiile invocate de intimaţii/pârâţi, respectiv excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Casei Judeţene de Pensii Constanţa şi excepţia tardivităţii invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte constată următoarele:
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Prin Hotărârea nr. 2048 din 24 iulie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii – secţia pentru Judecători a dispus următoarele:
Punerea în executare a deciziei penale nr. ... după cum urmează:
- Constatarea încetării suspendării din funcţia de judecător a doamnei judecător B., începând cu data rămânerii definitive a hotărârii referitoare la aceasta, respectiv 21.07.2023;
- Constatarea încetării suspendării din funcţia de preşedinte al secţiei a II-a civilă a Tribunalului Constanţa, începând cu data 25.07.2023;
- Repunerea în situaţia anterioară în privinţa vechimii în funcţia de judecător pentru perioada cuprinsă între data suspendării din funcţie a acesteia (29.11.2014) si până la data repunerii efective în funcţia de judecător, respectiv 21.07.2023;
- Repunerea în funcţia de conducere de preşedinte al secţiei a Il-a civilă a Tribunalului Constanţa începând cu data de 25.07.2023 pentru restul de mandat neexercitat de 1 an, 4 luni şi 26 de zile;
- Încetarea, începând cu data de 25.07.2023, a delegării în functia de preşedinte al sectiei a II-a Civilă a Tribunalului Constanţa a doamnei judecător C., ca urmare a revenirii titularului;
- Înaintarea măsurilor dispuse către Înalta Curte de Casaţie si Justiţie în vederea stabilirii şi acordării drepturilor băneşti cuvenite.
Împotriva acestei hotărâri, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimaţii/pârâţii Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, a formulat contestaţir, solicitând:
- anularea Hotărârii nr. 2048 din 24.07.2023 pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii privind cazul d-nei judecător B.;
- anularea reintegrării ca Preşedinte al sectiei a II - a Civile a Tribunalului Constanţa a d-nei judecător B.;
- obligarea Inspectiei Judiciare la analizarea bunei reputaţii faţă de dna judecător B.;
- recalcularea pensiei oferite d-nei judecător B., de către Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, în urma anulării Hotărârii nr. 2048 din 24.07.2023 pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii;
- cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
2. Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei/pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Constanţa
Înalta Curte constată că intimata Casa Judeţeană de Pensii Constanţa justifică calitate procesuală pasivă în cauză, urmând să respingă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de aceasta.
Astfel, Înalta Curte aminteşte că potrivit dispoziţiilor art. 29 din C. proc. civ. "Acţiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecţia dreptului subiectiv pretins de către una dintre părţi sau a unei alte situaţii juridice, precum şi pentru asigurarea apărării părţilor în proces."
Printre condiţiile de exercitare a acţiunii civile, enumerate de art. 32 C. proc. civ., se numără şi calitatea procesuală, care, potrivit art. 36 C. proc. civ., rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului litigios. În practica judiciară, s-a statuat că reclamantul este titularul dreptului sau interesului încălcat sau lezat, iar pârâtul este, de regulă, numai persoana despre care se afirmă că a încălcat dreptul sau interesul reclamantului.
Sarcina justificării calităţii procesuale atât active, cât şi pasive, aparţine reclamantului, care, în cadrul cererii de chemare în judecată, va trebui să expună împrejurările de fapt sau de drept din care rezultă îndreptăţirea sa de a-l acţiona în judecată pe pârât.
Condiţia calităţii procesuale decurge din scopul procesului civil, acela de rezolvare a situaţiilor conflictuale ce apar în viaţa socială şi din necesitatea unei optime administrări a justiţiei, ce presupune desfăşurarea procedurii cu participarea persoanelor îndreptăţite să fie părţi în procesul civil, reprezentând o cerinţă care trebuie să fie întrunită în orice proces civil, indiferent de obiectul acestuia.
Calitatea procesuală pasivă reprezintă o condiţie de exercitare a acţiunii civile şi este dată de identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii, reprezentând una din condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoana împotriva căruia este formulată cererea de chemare în judecată pentru legala formulare şi exercitare a acţiunii civile, ce presupune existenţa unei identităţi între persoana chemată în judecată şi persoana debitoare din raportul juridic dedus judecăţii.
Are calitate procesuală pasivă în procesul civil acel subiect de drept împotriva căruia reclamantul tinde a-şi valorifica pretenţia dedusă judecăţii, adică subiectul pasiv din raportul juridic de drept materia afirmat de către reclamant.
În cauză, Înalta Curte constată că intimata/pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Constanţa justifică calitate procesuală pasivă în cauză, având în vedere că asociaţia contestatoare a formulat, în contradictoriu cu aceasta, capătul de cerere subsidiar privind recalcularea pensiei oferite d-nei judecător B., de către Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, în urma anulării Hotărârii nr. 2048 din 24.07.2023 pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii, intimata având competenţa legală de calculare/recalculare a pensiei d-nei judecător.
2. Excepţia tardivităţii contestaţiei
Înalta Curte urmează să admită excepţia tardivităţii contestaţiei invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, pentru considerentele în continuare expuse.
Se constată că petitul principal al cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea Hotărârii nr. 2048 din 24.07.2023 pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii, celelalte capete de cerere fiind subsidiare acestuia.
Înalta Curte reţine că potrivit art. 29 din Legea nr. 305/2022:
"(5) Hotărârile cu caracter individual ale plenului şi secţiilor privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile de la adoptare, se comunică de îndată şi se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 10 zile de la redactare.
(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestaţie de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (…)"
Totodată, conform art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.
Înalta Curte constată că Hotărârea nr. 2048 din 24.07.2023 pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii a fost publicată la data de 17 august 2023, iar contestaţia a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 14 februarie 2024, conform rezoluţiei aflată la dosarul Tribunalului, respectiv a ştampilei Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal privind data primirii acţiunii, aflată la fila x din acelaşi dosar.
În aceste condiţii, având în vedere că în cauză se solicită anularea unei hotărâri privind cariera unui judecător, care se comunică destinatarului actului, iar nu terţelor persoane, iar solicitarea de anulare a acesteia ce formează obiectul prezentului dosar este formulată de un terţ, în raport de data publicării hotărârii - 17 august 2023 - şi de dispoziţiile legale antereferite, formularea contestaţiei la data de 14 februarie 2024, a fost făcută cu depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022.
3. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004, art. 36 C. proc. civ. şi art. 29 alin. (5)-(6) din Legea nr. 305/2022, Înalta Curte va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Casei Judeţene de Pensii Constanţa; va admite excepţia tardivităţii invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii şi va respinge contestaţia, ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Casei Judeţene de Pensii Constanţa.
Admite excepţia tardivităţii invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.
Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 2048 din 24 iulie 2023 pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii – secţia pentru judecători, în contradictoriu cu pârâţii Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, ca tardiv formulată.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 24 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.