Şedinţa publică din data de 24 octombrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul litigiului
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fălticeni şi înregistrată sub nr. x/2023 din data de 16 noiembrie 2023, petentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău, a solicitat să se constate nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenţie nr. x, încheiat în data de 15.11.2023, motivat de faptul că nu a săvârşit fapta contravenţională reţinută în sarcina sa.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa nr. 532 din 5 martie 2024 a Judecătoriei Fălticeni, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale; s-a declarat necompetentă Judecătoria Fălticeni privind soluţionarea cauzei având ca obiect plângere contravenţională formulată de petentul A. şi a fost trimisă cauza spre soluţionare Judecătoriei Bacău.
Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Fălticeni a reţinut că, prin Legea nr. 107/2022 din 20 aprilie 2022 pentru modificarea art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor s-a dispus modificarea art. 32, astfel: "Plângerea se depune şi se soluţionează în baza competenţei alternative la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul."
Cu toate acestea, în prezenta cauză, competenţa se stabileşte în baza art. 118 alin. (1) din O.U.G nr. 195/2002, întrucât este vorba despre o contravenţie privind circulaţia pe drumurile publice, dispoziţii care nu au fost modificate prin Legea nr. 107/2022 din 20 aprilie 2022, conţinutul său rămânând neschimbat.
Ca atare, instanţa reţine că art. 118 alin. (1) din O.G. nr. 195/2002 derogă de la O.G. nr. 2/2001, care reglementează regimul juridic general al contravenţiilor, având în vedere faptul că O.U.G. nr. 195/2002 reprezintă o lege specială, iar raportul dintre cele două este guvernat de principiul specialia generalibus derogant, care implică, printre altele, şi faptul că norma specială e cea care derogă de la norma generală, norma specială este de strictă interpretare la cazul respectiv şi că o normă generală nu poate înlătura de la aplicare o norma specială.
Pentru a stabili astfel, instanţa a avut în vedere şi principiul ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative recunoscut de art. 63 din Legea nr. 62/2000 privind normele de tehnică legislativă, conform căruia nu se poate deroga printr-un act normativ de forţă juridică inferioară (ordonanţa de guvern) de la normele stipulate de un act normativ de forţă juridică superioară (ordonanţa de urgenţă).
Având în vedere menţiunile din procesul-verbal de contravenţie, conform căruia se reţine locul săvârşirii faptei ca fiind DN2- E85 în localitatea Dumbrava, judeţul Bacău, localitate aflată în circumscriptia Judecătoriei Bacău, instanţa competentă este Judecătoria Bacău.
2.2. Prin Sentinţa 6141 din 4 septembrie 2024 a Judecătoriei Bacău – secţia civilă, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bacău, invocată din oficiu.
A fost declinată competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale formulate de către petentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău, împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. x din data de 15.11.2023, în favoarea Judecătoriei Fălticeni.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Bacău şi Judecătoria Fălticeni.
A fost suspendată, din oficiu, judecată cauzei şi s-a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Judecătoria Bacău a reţinut că, prin dispoziţiile articolului unic din Legea nr. 254/2023, a fost modificat conţinutul art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002, în sensul că (1) Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.
Instanţa reţine că normele legale evocate au intrat în vigoare la data de 27.07.2023 şi au caracterul unor norme de procedură. În egală măsură, instanţa are în vedere prevederile art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după data intrării ei în vigoare. Or, în condiţiile în care cererea a fost formulată de petent la data de 16.11.2023, instanţa reţine că în cauză se aplică art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002 în forma în vigoare la momentul înregistrării cererii, care stabilea competenţa alternativă de soluţionare a plângerii contravenţionale în favoarea instanţei în circumscripţia căreia se află locul constatării faptei reţinute în sarcina petentului ori a instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.
Într-o atare situaţie, având în vedere şi dispoziţiile art. 116 din C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, rezultă că revine petentului dreptul de a alege instanţa pe care să o învestească cu soluţionarea plângerii contravenţionale, respectiv fie instanţa de la domiciliul său, fie instanţa în a cărei circumscripţie a fost constată fapta.
Prin raportare la cauza dedusă judecăţii, instanţa reţine că petentul A. are domiciliul în jud. Suceava, şi a ales să înregistreze plângerea contravenţională la judecătoria de la domiciliul său, respectiv la Judecătoria Fălticeni.
Faţă de aceste aspecte, reţinând, pe de o parte, competenţa alternativă de soluţionare a plângerii contravenţionale formulate în baza art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002 şi, pe de altă parte, învestirea de către petent a instanţei de la domiciliul său cu soluţionarea cererii, respectiv a Judecătoriei Fălticeni, instanţa va admite excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bacău.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), (13)4 şi 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii.
Aspectul care a generat prezentul conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, îl constituie problema instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Pentru identificarea instanţei competente după materie este esenţial de stabilit obiectul cererii de chemare în judecată, în speţă acesta fiind reprezentat de cererea formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău, prin care a solicitat să se constate nulitatea absolută a procesului-verbal de contravenţie nr. x, încheiat în data de 15.11.2023.
Înalta Curte reţine că în cauză competenţa se stabileşte potrivit dispoziţiilor art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002. Prin dispoziţiile articolului unic din Legea nr. 254/2023 a fost modificat conţinutul art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002, în sensul că "(1) Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul."
Potrivit prevederile art. 24 C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după data intrării ei în vigoare.
Se constată că normele legale evocate au intrat în vigoare la data de 27.07.2023 şi au caracterul unor norme de procedură, iar cererea a fost formulată de petent la data de 16.11.2023, astfel că în cauză se aplică art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002 în forma în vigoare la momentul înregistrării cererii, care stabilea competenţa alternativă de soluţionare a plângerii contravenţionale în favoarea instanţei în circumscripţia căreia se află locul constatării faptei reţinute în sarcina petentului ori a instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.
Într-o atare situaţie, având în vedere şi dispoziţiile art. 116 din C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente, rezultă că revine petentului dreptul de a alege instanţa pe care să o învestească cu soluţionarea plângerii contravenţionale, respectiv fie instanţa de la domiciliul său, fie instanţa în a cărei circumscripţie a fost constată fapta.
Prin raportare la cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte reţine că petentul A. are domiciliul în jud. Suceava, şi a ales să înregistreze plângerea contravenţională la judecătoria de la domiciliul său, respectiv la Judecătoria Fălticeni.
Faţă de aceste aspecte, reţinând, pe de o parte, competenţa alternativă de soluţionare a plângerii contravenţionale formulate în baza art. 118 din O.U.G. nr. 195/2002 şi, pe de altă parte, învestirea de către petent a instanţei de la domiciliul său cu soluţionarea cererii, Înalta Curte reţine că, în cazul de faţă, competenţa materială de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, aparţine Judecătoriei Fălticeni.
Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Fălticeni.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău - S.R. BDNE în favoarea Judecătoriei Fălticeni.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 24 octombrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.