Şedinţa publică din data de 5 noiembrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 07.10.2022, sub nr. x/2022, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Ministerul Energiei au solicitat emiterea unei hotărâri de guvern pentru aplicarea dispoziţiilor art. 9 din Anexa 1 a O.U.G. nr. 49/1997, cu încadrarea în limitele şi spiritul textelor legale aplicabile, plata penalităţilor, faţă de fiecare persoană îndreptăţită, calculate de la data la care Guvernul României este obligat să emită hotărârea şi până la îndeplinirea efectivă, completă a acestei obligaţii, plata tuturor dividendelor pentru acţiunile care revin fiecărui angajat în parte şi modificarea în mod corespunzător şi în regim de urgenţă a Hotărârii de Guvern nr. 746/2022 pentru aprobarea cotei procentuale ce urmează a fi achiziţionată de salariaţii Societăţii "OMV Z." şi momentul la care se va realiza achiziţionarea acţiunilor de către aceştia.
La data de 10.05.2023 reclamanţii au depus cerere modificatoare prin care au arătat că solicită instanţei:
1.anularea Hotărârii de Guvern nr. 746/2022 prin care se instituie cota procentuală de 1% din valoarea capitalului social care să fie vândute conform O.U.G. nr. 49/1997, precum şi oricăror acte subsecvente emise în aplicarea acesteia;
2.obligarea pârâţilor la emiterea actelor şi normativelor necesare pentru aplicarea dispoziţiilor art. 9 din Anexa 1 a O.U.G. nr. 49/1997 astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 70/08.04.1998 şi modificat prin O.U.G. nr. 55/2003 aprobată fără modificări prin Legea nr. 538/15.12.2003, cu încadrarea în limitele şi spiritul textelor legale aplicabile, respectiv în limita unei cote procentuale de 8% din valoarea capitalului social care să fie vândute conform O.U.G. nr. 49/1997;
3. constatarea dreptului reclamanţilor de a achiziţiona cote procentuale din valoarea capitalului social, conform O.U.G. nr. 49/1997 astfel cum a fost modificată, şi a dreptului de a solicita repararea prejudiciului constând în contravaloarea dividendelor plătite acţionarilor pârâtei, în mod proporţional faţă de cotele pe care aceştia le pot obţine, începând cel devreme cu data de 11.05.1998;
4.repararea prejudiciilor constând în lipsirea de dividendele pentru acţiunile care revin fiecărui reclamant în parte, începând cu momentul de la care obligaţia de vânzare a cotei procentuale a acţiunilor, conform O.U.G. nr. 49/1997 a devenit opozabilă, respectiv din data de 11.05.1998, până la data transferului efectiv al acţiunilor, care se va stabili la data la care numărul de acţiuni va fi determinabil;
5. constatarea dreptului de a solicita penalităţi faţă de sumele menţionate la pct. 3, începând cu data de 11.05.1998.
Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 1492/2023 din data de 4 octombrie 2023, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:
"Respinge excepţiile invocate de pârâţi ca neîntemeiate.
Admite excepţia inadmisibilităţii capetelor 3 şi 5 ale cererii de chemare în judecată, invocată de instanţă din oficiu.
Respinge capetele 3 şi 5 ale cererii de chemare în judecată ca inadmisibile.
Respinge, în rest, cererea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., în contradictoriu cu pârâţii GUVERNUL ROMÂNIEI şi MINISTERUL ENERGIEI, ca neîntemeiată."
Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri – sentinţa nr. 1492/2023 din data de 4 octombrie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal - au promovat recurs reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y. şi, invocând motivul de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., aceştia au solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată către Curtea de Apel Bucureşti, în vederea rejudecării fondului cauzei şi analizării temeiniciei prezentei acţiuni astfel cum a fost formulată şi modificată.
Apărările formulate în cauză
Împotriva recursului promovat de reclamanţi doar intimatul – pârât Ministerul Energiei, a formulat apărări în cadrul unei întâmpinări şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului şi, pe cale de consecinţă, menţinerea, ca temeinică şi legală, a sentinţei recurate.
Răspunsul la întâmpinare
Deşi întâmpinarea intimatului–pârât ministerul Energiei le-a fost comunicată recurenţilor – reclamanţi la domiciliul ales, în termenul legal, aceştia nu au combătut apărările intimatului printr-un Răspuns la întâmpinare, astfel cum permit dispoziţiile art. 4711 alin. (4) C. proc. civ..incidente şi în cazul recursului, conform art. 490 alin. (2) şi art. 494 C. proc. civ.
Procedura de soluţionare a recursului
În această etapă s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.
În temeiul dispoziţiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, din data de 29.02.2024 a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 22.10.2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când Înalta Curte, luând act de concluziile orale formulate de apărătorul recurenţilor – reclamanţi şi de reprezentantul intimatului – pârât Ministerul Energiei, pe fondul recursului, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise, reţinând cauza spre soluţionare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecăţii, însă, având nevoie de timp pentru a delibera, eventual, pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea soluţiei pentru astăzi, 5 noiembrie 2024.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate şi a apărărilor din cuprinsul întâmpinării, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y. este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, în considerarea argumentelor în continuare arătate:
Recursul declarat de recurenţii-reclamanţi a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. invocându-se greşita interpretare şi aplicare a normelor de drept material incidente, respectiv a dispoziţiilor art. 9 din Anexa 1 a O.U.G. nr. 49/1997 în ceea ce priveşte dreptul reclamanţilor raportat la limita unei cote procentuale de 8% din valoarea capitalului social care să fie vândute conform O.U.G. nr. 49/1997.
Recurenţii arată că prima instanţă a apreciat nelegal în sensul că O.U.G. nr. 49/1997 ar institui o marjă de apreciere a intimatului-pârât Guvernul României, cu privire la procentul de acţiuni care să fie vândut angajaţilor, care poate fi maxim 8%.
Alt aspect de nelegalitate invocat cu privire la sentinţa atacată priveşte faptul că prima instanţă nu a ţinut cont de dispozitivul şi de considerentele Deciziei ÎCCJ nr. 2370/2019 prin care intimatul Guvernul României a fost obligat să adopte o hotărâre de guvern pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 9 din anexa 1 la O.U.G. nr. 49/1997 în vederea vânzării de acţiunii ale "Z."SA Bucureşti, până la limita de 8% din capitalul social, neputându-se reţine existenţa unei marje de apreciere cu privire la procentul de acţiuni care urmează a fi vândute salariaţilor.
Se arată faptul că reţinerea existenţei marjei de apreciere a intimatului echivalează cu nerespectarea principiului proporţionalităţii care impune respectarea unui just echilibru între interesul public şi drepturile legitime ale particularilor, respectiv a recurenţilor – reclamanţi.
Alt aspect de nelegalitate priveşte faptul că în mod greşit prima instanţă a apreciat legalitatea Hotărârii Guvernului nr. 746/2022 pentru aprobarea cotei procentuale ce urmează a fi achiziţionată de salariaţii Soc."OMV Z."SA în ceea ce priveşte cota procentuală de 1% din valoarea capitalului social al societăţii fără a lua în considerare Decizia ÎCCJ nr. 270/2019 şi practica judecătorească ulterioară prin care în anumite dosare, Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus anularea ca nelegală a H.G. nr. 746/2022. Iar aceste soluţii au privit atât cota procentuală ce urmează a fi achiziţionată de salariaţii Soc."OMV Z."SA şi momentul la care se va realiza vânzarea acţiunilor.
Iar premisa anulării H.G. nr. 746/8.06.2022 l-a reprezentat faptul că această hotărâre nu reprezintă o executare a prevederilor art. 9 din Anexa nr. 1 a O.U.G. nr. 49/1997 şi a deciziei ÎCCJ.
Se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi rejudecarea în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.
La dosar intimatul-intervenient Ministerul Energiei a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul declarat de recurenţii-reclamanţi în raport de aspectele de nelegalitate invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.
În opinia Curţii sentinţa atacată este legală atât în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiilor cât şi în ceea ce priveşte soluţia dispusă asupra fondului pe acţiunea reclamanţilor astfel cum a fost modificată.
Prima instanţă, în raport de obiectul acţiunii, anulare H.G. nr. 746/2022 – act administrativ cu caracter individual a interpretat şi aplicat corect dispoziţiile art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 746/2022 raportat la prevederile art. 9 din Anexa nr. 1 a O.U.G. nr. 49/1997 folosirea sintagmei până la limita de 8% reprezentând reglementarea unui drept de apreciere al autorităţii emitente Guvernul României cu privire la posibilitatea stabilirii unui procent mai redus în raport cu dispoziţiile O.U.G. nr. 49/1997, prin raportare la condiţiile economice şi sociale existente la momentul vânzării acţiunilor.
În cauză nu este fondat aspectul privind încălcarea principiului proporţionalităţii, raportat la dreptul reclamanţilor în sensul lipsirii de conţinut raportat la procentul redus de 1% aprobat în vederea vânzării de acţiuni.
Curtea opinează că prevederile art. 9 din anexa la O.U.G. nr. 49/1997 au recunoscut autorităţii publice emitente obligaţia de a stabili o cotă procentuală ce urmează a fi achiziţionată de salariaţi fără a se depăşi limita 8%, marjă de apreciere ce a fost exercitată prin intermediul art. 1 din H.G. nr. 746/2022 prin care s-a aprobat vânzarea de acţiunii, reprezentând o cotă procentuală de 1% din valoarea capitalului social al societăţii înregistrat la data vânzării.
În cauză este nefondat şi aspectul de nelegalitate invocat cu privire la modalitatea de executare a Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal nr. 2370/8.05.2019.
În mod corect prima instanţă a constatat că în exercitarea acestei decizii a fost adoptată H.G. nr. 146/2022 pentru aprobarea cotei procentuale ce urmează a fi achiziţionată de salariaţii Soc."OMV Z."SA şi momentul la care se va realiza achiziţionarea acţiunilor de către aceştia.
Prin Decizia ÎCCJ nr. 2370/2019 a fost obligat intimatul Guvernul României să adopte o hotărâre pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor art. 9 din anexa la O.U.G. nr. 49/1997 până la limita de 8% din capitalul social, stabilirea în concret a procentului intrând în marja de aplicare a autorităţii emitente.
În ceea ce priveşte efectele în prezenta cauză a sentinţei nr. 145/13 septembrie 2023, definitivă prin nerecurare, sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2023, Curtea apreciază că aceasta nu are incidenţă, pe aspectul soluţiei.
H.G. nr. 746/8.06.2022 este un act administrativ cu caracter individual, efectele anulării hotărârii în baza sentinţei nr. 145/13.09.2022 având efecte în aceea cauză, faţă de părţile din dosarul nr. x/2023 şi nu erga omnes, deoarece H.G. nr. 746/2022 este un act administrativ cu caracter individual şi nu cu caracter normativ.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. respinge recursul ca nefondat menţinând ca legală sentinţa pronunţată de instanţa de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y. împotriva sentinţei nr. 1492/2023 din 4 octombrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti– secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 396 alin. (2) raportat la art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 noiembrie 2024.