Şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale la data de 01 noiembrie 2024, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta, în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 28 Mureş, a solicitat anularea Deciziei nr. 177D/30.10.2024 de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 28 Mureş, emise de Biroul Electoral Central şi anularea Procesului-verbal nr. x/28.10.2024, încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 28 Mureş.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 20 din data de 05 noiembrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A.. şi pe pârâţii Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 28 Mureş şi Biroul Electoral Central, în favoarea Tribunalului Mureş.
Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, instanţa a reţinut dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 ("sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică"), din a căror interpretare a observat că delimitarea competenţei materiale în primă instanţă de soluţionare a acţiunilor de contencios administrativ şi fiscal, între tribunal şi curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorităţii de la care emană actul administrativ contestat, cu excepţia litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuţie.
Astfel, a apreciat că în prezenta cauză, competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, întrucât procesul-verbal nr. x din data de 28 octombrie 2024 nu are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.
Curtea de Apel a reţinut că în speţă se contestă un act emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 28 Mureş, iar împrejurarea că reclamanta înţelege să se judece şi în contradictoriu cu Biroul Electoral Central nu este suficientă pentru a modifica competenţa materială de soluţionare a cauzei, cât timp acest pârât nu a emis un act administrativ de natură a da naştere, modifica sau stinge raporturi juridice.
A mai reţinut că determinant pentru stabilirea competenţei este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuşi, de sine stătător, în speţă, acesta fiind procesul-verbal nr. x din data de 28 octombrie 2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 28 Mureş, în timp ce actul emis de pârâtul Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamantă nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 raportat la art. 6 din Legea nr. 554/2004.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş, secţia contencios administrativ şi fiscal sub acelaşi număr.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 679 din data de 15 noiembrie 2024, Tribunalul Mureş, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi teritoriale a Tribunalului Mureş invocată de Procuror, a declinat cauza privind pe reclamanta A.. şi pe pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 28 Mureş spre competentă soluţionare în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
În considerentele sentinţei, Tribunalul Mureş a reţinut, în esenţă, dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 208/2015, precum şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 325/2004, prin care s-a statuat că nereglementarea unor căi de atac specifice împotriva tuturor actelor emise de structurile electorale nu înseamnă excluderea accesului la justiţie; aceste hotărâri, pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condiţiile legii contenciosului administrativ, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative.
De asemenea, a reţinut dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, în raport cu care competenţa materială şi teritorială de soluţionare a prezentei contestaţii, astfel cum a fost precizată, revine Curţii de Apel Bucureşti, prin raportare la calitatea de instituţie centrală a pârâtului Biroul Electoral Central şi la sediul acestuia.
În acest sens a înţeles să dea eficienţă prevederilor art. 9 alin. (2) C. proc. civ., text legal ce impune în procedura civilă principiul dreptului de dispoziţie al părţilor: "(2) Obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor.", or, reclamanta din prezentul dosar a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul indicat a fi Biroul Electoral Central, să se dispună, în primul rând, anularea deciziei nr. 177D/30.10.2024.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A.. privind anularea Deciziei nr. 177D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/28.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 28 Mureş, precum şi anularea acestui proces-verbal.
Înalta Curte constată că actele atacate vizează alegerile din 2024 pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
De asemenea, se constată că Decizia nr. 177D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central constituit pentru Alegerile parlamentare din 2024, a fost dată în soluţionarea cererii reclamantei de completare a Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 28 Mureş cu reprezentanţii A..
Raportat la obiectul hotărârii Biroului Electoral Central contestată în prezenta cauză, se reţine că Legea nr. 208/2015 nu cuprinde prevederi care să acorde unei anumite instanţe competenţa de a soluţiona contestaţiile formulate împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central prin care se soluţionează contestaţiile formulate împotriva birourilor electorale de circumscripţie judeţeană.
Conform art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 "contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă".
Cu toate acestea, prin Decizia RIL nr. 1/2017, Înalta Curte a statuat că atunci când legea organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de acces la justiţie potrivit legii contenciosului administrativ, ca jurisdicţie cu caracter general în materia actelor administrative. În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a statuat că hotărârile emise de biroul electoral judeţean şi de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiţiei.
Totodată, Curtea Constituţională prin Deciziile nr. 429/2023, respectiv Decizia nr. 325/2004, a statuat că hotărârile emise de Biroul Electoral Central sunt acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative şi nu sunt excluse de la controlul judecătoresc, reţinând că nereglementarea unor căi de atac specifice împotriva tuturor actelor emise de structurile electorale nu înseamnă excluderea accesului la justiţie. Aceste hotărâri, pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condiţiile legii contenciosului administrativ, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative.
În prezenta speţă procesul-verbal emis de biroul de circumscripţie judeţeană are cale de atac reglementată de lege, respectiv contestaţie la Biroul Electoral Central.
Decizia emisă de acest birou electoral central poate fi contestată în condiţiile legii contenciosului administrativ, iar în caz de o eventuală admitere a contestaţiei, acesta va avea ca efect anularea deciziei şi ca o consecinţă firească şi a procesului-verbal încheiat de biroul judeţean – ceea ce nu înseamnă că prin contestaţie se poate ataca direct la instanţă procesul-verbal, ci doar decizia.
Astfel, Înalta Curte reţine că determinarea instanţei competente în această cauză se face conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia: "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Textul de lege anterior citat prevede două criterii de stabilire a competenţei, în speţă fiind incident criteriul rangului autorităţii emitente a actului administrativ contestat, întrucât hotărârea Biroului Electoral Central ce face obiectul contestaţiei nu priveşte taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, astfel că nu se aplică criteriul valoric.
Cum pârâtul Biroul Electoral Central reprezintă o autoritate publică centrală, competenţa materială de soluţionare a contestaţiei revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.
Instanţa constată că, în cauză, actul contestat este reprezentat de decizia nr. 177D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel că, în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, competenţa materială aparţine curţilor de apel.
Cu privire la competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, Înalta Curte constată că sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, în raport de care competenţa aparţine Curţii de Apel Bucureşti, în condiţiile în care sediul reclamantei este în municipiul Bucureşti.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
În consecinţă, pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 28 Mureş, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 22 noiembrie 2024.