Şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2024
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. 1. Circumstanţele cauzei
Prin plângerea contravenţională înregistrată la data de 14.09.2023 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, sub nr. x/2023, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Hunedoara, anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. x/06.09.2023.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 2697/2024 din data de 7 iunie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023, Judecătoria Cluj-Napoca – secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Haţeg.
Pentru a pronunţa această soluţie a reţinut că prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. x/06.09.2023, petentul a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 1.305 RON pentru săvârşirea faptei prevăzute de art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, fiindu-i aplicată, totodată, şi sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioadă de 90 de zile. În cuprinsul procesului-verbal contestat s-a reţinut, în esenţă, că la data de 06.09.2023, petentul a condus autoturismul marca x cu nr. de înmatriculare x pe DN66 în localitatea Ciopeia, jud. Hunedoara, cu viteza de 103 km/h pe un sector de drum cu limita legală de 50 de km/h, fiind înregistrată cu aparatul radar TRUCAM seria x.
În ceea ce priveşte excepţia necompetenţei teritoriale, din examinarea conţinutului procesului-verbal de contravenţie contestat, reiese că fapta a fost constatată în localitatea Ciopeia (comuna Sântămăria-Orlea), judeţ Hunedoara.
În raport de dispoziţiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, a reţinut că instanţa competentă era cea în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta, şi anume Judecătoria Haţeg, având în vedere că fapta a fost constatată în localitatea Ciopeia (comuna Sântămăria-Orlea), judeţ Hunedoara, arondată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Haţeg, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 337/1993 şi ale Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1217/2023 privind stabilirea localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ.
A mai reţinut că normele de competenţă teritorială reglementate în materie contravenţională au caracter absolut, stabilind o competenţă exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie a fost constatată fapta, fără ca petentul să aibă opţiunea pentru sesizarea unei alte instanţe.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 391/2024 din 24.10.2024, Judecătoria Haţeg a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a plângerii contravenţionale de faţă în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.
În considerentele sentinţei a reţinut că, fiind vorba despre contravenţii privind circulaţia pe drumurile publice, sunt incidente dispoziţiile speciale ale O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, respectiv art. 118 alin. (1) din acest act normativ, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 254/2023 în vigoare din data de 27.07.2023, potrivit căruia împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.
Astfel, analizând dispoziţiile legale incidente, a reţinut că legiuitorul a instituit începând cu 27.07.2023 reguli de competenţă teritorială alternativă şi în privinţa contravenţiilor la regimul rutier, fie în favoarea judecătoriei în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta, fie în favoarea judecătoriei în a cărei rază de competenţă îşi are domiciliul contravenientul.
De asemenea, în toate cazurile de competenţă teritorială alternativă, potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente iar, după ce acesta sesizează una dintre instanţele deopotrivă competente, pârâtul sau instanţa nu pot înlătura competenţa instanţei alese.
A mai reţinut că pornirea procesului civil la cererea celui interesat include şi sesizarea uneia dintre instanţele deopotrivă competente, astfel că este incidentă norma de competenţă prevăzută de art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 254/2023, forma în vigoare începând cu data de 27.07.2023, petentul având dreptul de a beneficia de regulile de competenţă teritorială alternativă prevăzute pentru plângerile contravenţionale ce izvorăsc din contravenţiile la regimul rutier sancţionate de O.U.G. nr. 195/2002.
În prezenta cauză, petentul a depus plângerea contravenţională la Judecătoria Cluj-Napoca, competentă prin raportare la domiciliul său şi astfel, a ales competenţa între cele două instanţe deopotrivă competente, conform art. 116 C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluţionare Judecătoriei Cluj-Napoca – secţia civilă, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă plângerea contravenţională formulată de petentul A. împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. x/06.09.2023, emis de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Hunedoara.
Aspectul care a generat conflictul negativ dintre cele două judecătorii îl constituie problema instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze plângerea contravenţională, faţă de obiectul acesteia şi prevederile legale incidente.
Contravenţia constatată şi sancţionată prin actul contestat este reglementată prin O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, act normativ care, în cuprinsul art. 118 alin. (1), forma în vigoare atât la data întocmirii procesului-verbal cât şi la data introducerii plângerii contravenţionale, prevede că "împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul".
Articolul 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, anterior menţionat, a fost modificat în sensul instituirii, în locul competenţei teritoriale absolute prevăzute anterior, a unei competenţe teritoriale alternative de soluţionare a plângerilor contravenţionale pentru fapte reglementate şi sancţionate de acest act normativ special.
Astfel, Legea nr. 254/2023 pentru modificarea art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 678 din 24 iulie 2023, fiind aplicabilă de la data de 27 iulie 2023, conform art. 78 din Constituţia României şi art. 12 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Prin urmare, sub aspectul instanţei competente a verifica legalitatea proceselor-verbale de aplicare a contravenţiilor prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002, legiuitorul a instituit, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 254/2023, o competenţă teritorială alternativă astfel că petentul-contravenient avea alegerea între două instanţe deopotrivă competente.
Cu referire la competenţa teritorială alternativă, în doctrină şi jurisprudenţă s-a reţinut, în virtutea principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, că, odată ce, prin introducerea cererii, partea şi-a exercitat dreptul de a opta pentru una dintre instanţele competente teritorial potrivit legii, nici reclamantul nu mai poate reveni asupra opţiunii sale şi nici instanţa nu poate să îşi decline competenţa, care dobândeşte astfel un caracter exclusiv.
Or, petentul A., domiciliat în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj, a înţeles să se adreseze instanţei de la domiciliul său, aflat în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Cluj-Napoca, astfel că această instanţă nu mai putea să pună în discuţie şi să admită excepţia necompetenţei teritoriale, în contra dreptului de opţiune al petentului.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
În consecinţă, pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca – secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. şi intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Hunedoara în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca – secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 27 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.