Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 8.11.2022, pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2022, reclamanta A. S.R.L. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună, în principal, anularea deciziei/adresei nr. x/19.05.2022 emisă de Ministerul Culturii şi a adresei/răspunsului nr. x/21.06.2022 emisă de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, iar urmare a anulării acestora, în principal, obligarea pârâtei DJC Bihor la emiterea avizului necesar demolării vechiul corp de clădire situat în Oradea, str. x, jud. Bihor, cu nr. cadastral x; obligarea pârâtei DJC Bihor la continuarea derulării procedurii avizării construirii unui nou imobil mixt şi organizare de şantier; iar în subsidiar, obligarea pârâtei DJC Bihor la continuarea derulării procedurii avizării demolării vechiul corp de clădire situat în Oradea, str. x, jud. Bihor, cu nr. cadastral x; obligarea pârâtei DJC Bihor la continuarea procedurii avizării construirii unui nou imobil mixt – locuinţe colective şi spaţii pentru servicii, împrejmuire teren şi organizare de şantier; obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin încheierea din 23 februarie 2023, Curtea de Apel Oradea a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei procedurii prealabile.
Prin sentinţa nr. 169/CA/2023-PI din 29 iunie 2023, Curtea de Apel Oradea:
- a respins ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii acţiunii;
- a admis excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate invocate de pârâtul Ministerul Culturii – Direcţia Patrimoniu Cultural;
- a respins, ca inadmisibilă, excepţia de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local Oradea nr. 36/27.01.2022 şi a avizului nr. x/23.12.2021 emis de pârâta Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor;
- a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Culturii – Direcţia Patrimoniu Cultural, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor şi Consiliul Local al Municipiului Oradea;
- a dispus anularea adresei nr. x/19.05.2022 emisă de pârâtul Ministerul Culturii – Direcţia Patrimoniu Cultural;
- a dispus anularea răspunsului nr. x/21.06.2022 emis de pârâta Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor;
- a obligat pe pârâta Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor să continue procedura avizării construirii imobilului mixt – locuinţe colective şi spaţii pentru servicii, împrejmuire teren şi organizare şantier, situat în Oradea, str. x, nr. cad. x - faza DTAC;
- a obligat pe pârâta Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor să continue procedura avizării demolării corpului C1 din imobilul situat în Oradea, str. x. 14, nr. cad. x – faza DTAD;
- a respins restul pretenţiilor formulate;
- a obligat pe pârâţii Ministerul Culturii – Direcţia Patrimoniu Cultural şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor să plătească reclamantei suma de 10.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
3.1. Pârâta Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor a declarat recurs împotriva încheierii din 23 februarie 2023 şi a sentinţei de fond.
3.2. Pârâtul Ministerul Culturii a declarat recurs doar împotriva sentinţei de fond.
4. Apărările formulate în recurs
4.1. Recurenta-pârâtă Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor a formulat întâmpinare, prin care a arătat că înţelege să achieseze la recursul declarat de pârâtul Ministerul Culturii.
4.2. Intimata-reclamantă A. S.R.L. a formulat întâmpinare faţă de ambele recursuri, solicitând respingerea acestora, ca nefondate.
4.3. Intimatul-pârât Consiliul Local al Municipiului Oradea a formulat întâmpinare faţă de ambele recursuri, solicitând respingerea acestora, ca nefondate.
5. Prin cererea înregistrată la dosar la data de 14 octombrie 2024, respectiv 17 octombrie 2024, intimata-reclamantă A. S.R.L. a învederat că renunţă expres la dreptul pretins invocând dispoziţiile art. 408 C. proc. civ. şi depunând declaraţia reprezentantului legal al societăţii, administrator B., autentificată sub nr. x/10.10.2024 de notarul public C. din cadrul Societăţii Profesionale Notariale C. şi D..
II. Soluţia instanţei de recurs
Înalta Curte, sesizată cu soluţionarea recursului, constată că la dosarul cauzei a fost depusă la data de 17 octombrie 2024, de către intimata-reclamantă A. S.R.L., cerere de renunţare la însuşi dreptul dedus judecăţii, întemeiată pe dispoziţiile art. 408 C. proc. civ., intimata solicitând instanţei să ia act de aceasta renunţare, conform art. 409 C. proc. civ.
Potrivit art. 408-410 din C. proc. civ.:
"Art. 408. – Renunţarea în prima instanţă
(1) Reclamantul poate, în tot cursul procesului, să renunţe la însuşi dreptul pretins, dacă poate dispune de acesta, fără a fi necesar acordul pârâtului.
(2) În caz de renunţare la dreptul pretins, instanţa pronunţă o hotărâre prin care va respinge cererea în fond, dispunând şi asupra cheltuielilor de judecată.
(3) Renunţarea se poate face atât verbal în şedinţă, consemnându-se în încheiere, cât şi prin înscris autentic.
Art. 409. – Renunţarea în căile de atac
(1) Când renunţarea este făcută în instanţa de apel, hotărârea primei instanţe va fi anulată în tot sau în parte, în măsura renunţării, dispoziţiile art. 408 aplicându-se în mod corespunzător.
(2) Când renunţarea este făcută în căile extraordinare de atac, vor fi anulate hotărârile pronunţate în cauză, dispoziţiile art. 408 aplicându-se în mod corespunzător.
Art. 410. – Căi de atac
Hotărârea este supusă recursului, care se judecă de instanţa ierarhic superioară celei care a luat act de renunţarea la dreptul pretins. Când renunţarea are loc în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul se judecă de Completul de 5 judecători."
Înalta Curte constată că cererea de renunţare la dreptul pretins a fost formulată de reprezentantul legal al intimatei-reclamante, consemnată în Declaraţia autentificată sub nr. x din 10.10.2024 de notarul public C. din cadrul Societăţii Profesionale Notariale C. şi D., iar manifestarea de voinţă este expresă şi neechivocă şi vizează un drept subiectiv de care reclamanta poate dispune.
Faţă de prevederile legale anterior evocate şi reţinând că procesul civil porneşte la iniţiativa reclamantului, acesta fiind cel care fixează prin actul de sesizare obiectul şi limitele procesului, iar asupra acestuia are un drept de dispoziţie, drept reglementat prin art. 9 din C. proc. civ. şi manifestat inclusiv prin posibilitatea de a renunţa la însuşi dreptul dedus judecăţii, inclusiv în recurs, Înalta Curte va lua de actul de dispoziţie asupra dreptului dedus judecăţii realizat de către reclamantă, întrucât consfinţirea acestui drept de către legiuitor nu este condiţionată de acceptarea cererii de renunţare de către pârât.
Instanţa de control judiciar are în vedere şi dispoziţiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd următoarele: "Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".
Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la însuşi dreptul pretins prin cererea de chemare în judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al reclamantei care nu este supus cenzurii instanţei, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil.
În consecinţă, raportat la aspectele anterior menţionate, în temeiul art. 408 alin. (2) şi art. 409 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate în cauză, va anula în tot încheierea şi hotărârea primei instanţe şi va respinge acţiunea reclamantei ca efect al renunţării acesteia la dreptul pretins şi, totodată, constatând că au fost solicitate cheltuieli de judecată, va respinge cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor împotriva încheierii din 23 februarie 2023 şi a sentinţei nr. 169/CA/2023-PI din data de 29 iunie 2023, ambele pronunţate de Curtea de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Admite recursul declarat de Ministerul Culturii - Direcţia Patrimoniu Cultural împotriva aceleiaşi sentinţe.
Anulează încheierea şi sentinţa recurate.
Respinge acţiunea reclamantei A. S.R.L., ca efect al renunţării acesteia la dreptul pretins.
Respinge cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată.
Cu recurs la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 28 noiembrie 2024.