Şedinţa publică din data de 28 noiembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale la data de 1 noiembrie 2024, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta, în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 21 Harghita, a solicitat anularea Deciziei nr. 100D/30.10.2024 de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/29.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 21 Harghita, emise de Biroul Electoral Central şi anularea Procesului-verbal nr. x/29.10.2024, încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 21 Harghita.
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
2.1. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale
Prin sentinţa civilă nr. 24 din 5 noiembrie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.
Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, instanţa a reţinut dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) şi art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 ("sunt asimilate autorităţilor publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică"), din a căror interpretare a observat că delimitarea competenţei materiale în primă instanţă de soluţionare a acţiunilor de contencios administrativ şi fiscal, între tribunal şi curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorităţii de la care emană actul administrativ contestat, cu excepţia litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuţie.
Astfel, a apreciat că în prezenta cauză, competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, întrucât procesul-verbal nr. x din data de 29 octombrie 2024 nu are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.
Curtea de Apel a reţinut că, în speţă, se contestă un act emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 21 Harghita, iar împrejurarea că reclamanta înţelege să se judece şi în contradictoriu cu Biroul Electoral Central nu este suficientă pentru a modifica competenţa materială de soluţionare a cauzei, cât timp acest pârât nu a emis un act administrativ de natură a da naştere, modifica sau stinge raporturi juridice.
A mai reţinut că determinant pentru stabilirea competenţei este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuşi, de sine stătător, în speţă, acesta fiind procesul-verbal nr. x din data de 29 octombrie 2024, emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 21 Harghita, în timp ce actul emis de pârâtul Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamantă nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 raportat la art. 6 din Legea nr. 554/2004.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita, secţia civilă sub acelaşi număr.
2.2. Hotărârea Tribunalului Harghita – secţia civilă
Prin sentinţa civilă nr. 1322 din 21 noiembrie 2024, Tribunalul Harghita a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
În considerentele sentinţei, Tribunalul Harghita a reţinut că, la data de 01.11.2024, reclamanta a precizat că prezenta cerere constituie o contestaţie, potrivit art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, împotriva deciziei nr. 190D/30.10.2024 emisă de BEC, totodată repetând că se judecă în contradictoriu cu Biroul Electoral Central. Din cuprinsul sentinţei de declinare a competenţei nu rezultă o altă concluzie, o altă precizare a cererii introductive.
Totodată, chiar şi în situaţia în care ne-am afla în prezenţa unei contestaţii îndreptate şi în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 21 Harghita, dispoziţiile legale de mai sus trebuie coroborate cu art. 99 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia, în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt.
Cum Decizia nr. 190D/30.10.2024 emisă de BEC constituie un act administrativ individual, la fel ca procesul-verbal nr. x/29.10.2024, ambele acte producând efecte juridice şi dând naştere la raporturi juridice, tribunalul a reţinut, contrar opiniei instanţei de trimitere, că, în cauză, în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, competenţa materială de soluţionare revine Curţii de Apel Bucureşti.
3. Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
3.1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A.. privind anularea Deciziei nr. 190D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Procesului-verbal nr. x/29.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 21 Harghita, precum şi anularea acestui proces-verbal.
Înalta Curte constată că actele atacate vizează alegerile din 2024 pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
De asemenea, se constată că Decizia nr. 190D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central constituit pentru Alegerile parlamentare din 2024, a fost dată în soluţionarea cererii reclamantei de completare a Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 21 Harghita cu reprezentanţii A..
Raportat la obiectul hotărârii Biroului Electoral Central contestată în prezenta cauză, se reţine că Legea nr. 208/2015 nu cuprinde prevederi care să acorde unei anumite instanţe competenţa de a soluţiona contestaţiile formulate împotriva hotărârilor Biroului Electoral Central prin care se soluţionează contestaţiile formulate împotriva birourilor electorale de circumscripţie judeţeană.
Conform art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 "contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă".
Cu toate acestea, prin Decizia RIL nr. 1/2017, Înalta Curte a statuat că atunci când legea organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de acces la justiţie potrivit legii contenciosului administrativ, ca jurisdicţie cu caracter general în materia actelor administrative. În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a statuat că hotărârile emise de biroul electoral judeţean şi de Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (2), care dispun că nicio lege nu poate îngrădi dreptul persoanelor fizice sau juridice de a se adresa justiţiei.
Totodată, Curtea Constituţională prin Deciziile nr. 429/2023, respectiv Decizia nr. 325/2004, a statuat că hotărârile emise de Biroul Electoral Central sunt acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative şi nu sunt excluse de la controlul judecătoresc, reţinând că nereglementarea unor căi de atac specifice împotriva tuturor actelor emise de structurile electorale nu înseamnă excluderea accesului la justiţie. Aceste hotărâri, pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale, pentru care nu se prevede o cale de contestare specială, pot fi atacate în condiţiile legii contenciosului administrativ, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative.
În prezenta speţă procesul-verbal emis de biroul de circumscripţie judeţeană are cale de atac reglementată de lege, respectiv contestaţie la Biroul Electoral Central.
Decizia emisă de acest birou electoral central poate fi contestată în condiţiile legii contenciosului administrativ, iar în caz de o eventuală admitere a contestaţiei, acesta va avea ca efect anularea deciziei şi ca o consecinţă firească şi a procesului-verbal încheiat de biroul judeţean – ceea ce nu înseamnă că prin contestaţie se poate ataca direct la instanţă procesul-verbal, ci doar decizia.
Astfel, Înalta Curte reţine că determinarea instanţei competente în această cauză se face conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia: "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Textul de lege anterior citat prevede două criterii de stabilire a competenţei, în speţă fiind incident criteriul rangului autorităţii emitente a actului administrativ contestat, întrucât hotărârea Biroului Electoral Central ce face obiectul contestaţiei nu priveşte taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, astfel că nu se aplică criteriul valoric.
Cum pârâtul Biroul Electoral Central reprezintă o autoritate publică centrală, competenţa materială de soluţionare a contestaţiei revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.
Instanţa constată că, în cauză, actul contestat este reprezentat de decizia nr. 190D/30.10.2024 emisă de Biroul Electoral Central, astfel că, în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, competenţa materială aparţine curţilor de apel.
Cu privire la competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, Înalta Curte constată că sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, în raport de care competenţa aparţine Curţii de Apel Bucureşti, în condiţiile în care sediul reclamantei este în municipiul Bucureşti.
3.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 21 Harghita, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii electorale.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 28 noiembrie 2024.