Şedinţa publică din data de 29 noiembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale la data de 01.11.2024, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 16 Dâmboviţa, anularea deciziei nr. 180D/30.10.2024 de soluţionare a contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 16 Dâmboviţa.
În drept, cerere a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 19 alin. (2) Legea nr. 208/2015, art. 20 Legea nr. 554/2004.
2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă
2.1. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale
Prin sentinţa civilă nr. 34 din 05.11.2024, Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A.. şi pe pârâţii Biroul Electoral De Circumscripţie nr. 16 Dâmboviţa şi Biroul Electoral Central, în favoarea Tribunalului Dâmboviţa.
Pentru a pronunţa această soluţie, în esenţă, instanţa a reţinut că delimitarea competenţei materiale în primă instanţă de soluţionare a acţiunilor de contencios administrativ şi fiscal, între tribunal şi curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorităţii de la care emană actul administrativ contestat, cu excepţia litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuţie.
Curtea a apreciat că, în prezenta cauză, competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de criteriul rangului autorităţii emitente a actului contestat, întrucât procesul-verbal nr. x/30.10.2024 nu are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora. Or, de esenţa litigiului dedus judecăţii este contestarea unui act emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 16 Dâmboviţa.
Împrejurarea că reclamanta înţelege să se judece şi în contradictoriu cu Biroul Electoral Central nu este suficientă pentru a modifica competenţa materială de soluţionare a cauzei, cât timp acest pârât nu a emis un act administrativ de natură a da naştere, modifica sau stinge raporturi juridice, ci doar un act de soluţionare a unei contestaţii în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale, având ca unic efect menţinerea actului administrativ iniţial, emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 16 Dâmboviţa.
Determinant pentru stabilirea competenţei este actul principal, care produce efecte juridice prin el însuşi, de sine stătător, în speţă, acesta fiind procesul-verbal nr. x/30.10.2024 emis de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 16 Dâmboviţa. Actul emis de pârâtul Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamant nu reprezintă decât expresia parcurgerii procedurii prevăzute de art. 19 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 rap. la art. 6 din Legea nr. 554/2004.
2.2. Hotărârea Tribunalului Dâmboviţa
Prin sentinţa civilă nr. 621 din 21.11.2024, Tribunalul Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei către Curtea de Apel Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul a avut în vedere că reclamanta a înţeles să conteste, aşa cum a arătat prin cererea de chemare în judecată şi prin cererea precizatoare, Decizia Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor din anul 2024, organism constituit la nivel naţional, motiv pentru care a apreciat că aparţine curţilor de apel competenţa de soluţionare a cererii.
În ceea ce priveşte competenţa teritorială, Tribunalul a arătat că aceasta se determină conform art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevede că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, iar sediul reclamantei se află în mun. Bucureşti, în raza teritorială a Curţii de Apel Bucureşti.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, învestită cu soluţionarea conflictului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cererii deduse judecăţii în raport de dispoziţiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale, pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A. privind anularea Deciziei nr. 180D/30.10.2024 de soluţionare a contestaţiei împotriva procesului-verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 16 Dâmboviţa.
Înalta Curte constată că actele atacate vizează alegerile din 2024 pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
De asemenea, se constată că Decizia nr. 180D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central constituit pentru Alegerile parlamentare din 2024, a fost dată în soluţionarea cererii reclamantei de completare a Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 16 Dâmboviţa cu reprezentanţii A..
În acest sens, potrivit art. 19 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 208/2015: (1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum şi candidaţii independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă.
De asemenea, potrivit Deciziei nr. 325 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) şi (5), art. 33 alin. (4) şi art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale s-a reţinut că: (...) hotărârile birourilor electorale sunt pronunţate în cadrul jurisdicţiilor specifice activităţii electorale, şi ele nu exclud accesul liber la justiţie. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicţional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiţie de către cei interesaţi, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
S-a mai reţinut prin aceeaşi decizie că jurisprudenţa constantă a instanţelor judecătoreşti şi a instanţei supreme a admis contestarea, pe calea contenciosului administrativ comun, a hotărârilor birourilor electorale.
În acelaşi sens, se impun a fi reţinute şi considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, prin care la paragraful 67 s-a arătat că atunci când a stabilit o competenţă specială pentru contestarea actelor organismelor electorale, legiuitorul în materie electorală a făcut o derogare de la cenzura actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, derogare permisă de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, având în vedere natura specifică a acestor acte şi faptul că ele aparţin materiei contenciosului electoral, desprinsă din materia contenciosului administrativ general.
De asemenea, la paragraful 68 s-a statuat că atunci când legea organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de acces la justiţie potrivit Legii contenciosului administrativ, ca jurisdicţie cu caracter general în materia actelor administrative.
În cauză se contestă Decizia nr. 180D/30.10.2024, emisă de Biroul Electoral Central în soluţionarea contestaţiei formulate împotriva procesului-verbal din 30.10.2024, încheiat de Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 16 Dâmboviţa.
În aceste condiţii, dat fiind faptul că, în speţă, contestaţiile formulate împotriva deciziilor emise de Biroul Electoral Central în soluţionarea cererilor de completare ale birourilor electorale de circumscripţie judeţene sunt supuse cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a cauzei sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Concluzionând, în condiţiile în care prin legea specială nu se prevede altfel, competenţa materială de soluţionare a cererii de faţă revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.
Din punct de vedere teritorial, incidente sunt prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului, urmând a se observa că atât reclamanta, cât şi pârâtul au sediul în municipiul Bucureşti.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
În consecinţă, pentru considerentele anterior expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A.. şi pe pârâţii Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 16 Dâmboviţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 29 noiembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.