Şedinţa publică din data de 3 decembrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia – secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosar nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii GUVERNULUI ROMÂNIEI, MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII, CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, AGENŢIA NAŢIONALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI A DISPOZITIVELOR MEDICALE solicitând:
- IN PRINCIPAL obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază dc prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008s în regim de compensare 100%, a medicamentului NIVOLUMAB (denumire comercială OPDIVO pentru indicaţia terapeutică NEOPLASM GASTRIC CARE PREZINTĂ EXPRESIE PD-LI CU SCOR COMBINAT POZITIV (CPS) - 5.
- IN SUBSIDIAR, la obligarea pârâtului MINISTERUL SĂNĂTĂŢII Ia adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.
Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 224/2023 din 07 decembrie Curtea de Apel Alba Iulia– secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:
"Respinge excepţiile inadmisibilităţii acţiunii, invocate de pârâţii MINISTERUL SĂNĂTĂŢII şi CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE.
Respinge excepţia prematurităţii cererii introductive de instanţă, invocată de către pârâta CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE.
Respinge excepţia privind lipsa calităţii procesuale active a reclamantului invocată de pârâţii MINISTERUL SĂNĂTĂŢII şi AGENŢIA NATIONALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA.
Respinge excepţiile privind lipsa calităţii procesuale pasive a acestora, invocate în ceea ce-i priveşte, de către fiecare dintre pârâţii: MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE şi AGENŢIA NATIONALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA.
Admite în parte acţiunea în contencios administrativ exercitată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii: GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL SĂNĂTĂŢII, CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE şi AGENŢIA NAŢIONALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI A DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA.
Obligă pârâta AGENŢIA NAŢIONALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI A DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA să iniţieze, din oficiu, procedura de evaluare a tehnologiilor medicale pentru includerea, extinderea indicaţiilor sau neincluderea Medicamentului "NIVOLUMAB" (denumire comercială "OPDIVO"), în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru indicaţia terapeutică "NEOPLASM GASTRIC CARE PREZINTĂ EXPRESIE PD-L1 CU SCOR COMBINAT POZITIV (CPS)-5".
Respinge în rest acţiunea.
Fără cheltuieli de judecată.".
Calea de atac a recursului exercitată în cauză
Împotriva sentinţei nr. 224/2003 din 07 decembrie 2023 a Curţii de Apel Alba Iulia – secţia contencios administrativ şi fiscal a exercitat calea de atac a recursului pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, criticând hotărârea pentru nelegalitate.
Invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, ca fiind nelegală din prisma aplicării greşite a cadrului legislativ din speţa de faţă, iar în rejudecare, să se admită excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi pe fond respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Apărările formulate în recurs
În această etapă procesuală niciuna dintre părţi nu a formulat întâmpinare.
Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi alin. (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu judecata dosarului din data de 26 martie 2024, s-a fixat primul termen pentru soluţionarea recursului la data de 03 decembrie 2024, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, Înalta Curte, faţă de situaţia intervenită în această etapă procesuală, prin decesul intimatului-reclamant, din oficiu, a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a acestuia, ca motiv de ordine publică întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., şi a reţinut cauza spre soluţionare pe acest aspect.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatului-reclamant A., invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată.
Aminteşte Înalta Curte că excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă este o excepţie de fond (vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului.
Rezultă, astfel, că lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate să fie invocată atât în primă instanţă, cât şi direct în apel, ca motiv de apel sau ca excepţie procesuală, iar în recurs, în condiţiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., "instanţa poate să invoce lipsa capacităţii procesuale de folosinţă din oficiu, oricând, pe cale de excepţie procesuală, în etapa judecăţii în primă instanţă, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecăţii în căile de atac".
Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului iar actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.
Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existenţa folosinţei drepturilor civile, respectiv a capacităţii de folosinţă.
Aşadar, capacitatea procesuală de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesuale civile, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 34 din C. civ.
În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinţă, aşa cum statuează art. 35 din C. civ., începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.
Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai de către o persoană care deţine capacitate procesuală de folosinţă, sub sancţiunea nulităţii actului de procedură, dispoziţii aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât şi în cazul căilor de atac.
Înalta Curte constată că din actele dosarului de recurs rezultă că intimatul-reclamant A. a decedat la data de 31 decembrie 2023, conform certificatului de deces nr. x/2024 eliberat de Primăria Oraşului Câmpeni, judeţul Alba conform Referatului întocmit urmare a verificărilor efectuate în baza de date DEPABD, de persoana responsabilă din cadrul instanţei, ataşat la dosar.
Prin urmare, la acest moment, intimatul-reclamant este lipsit de capacitate procesuală de folosinţă, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii, intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 40 C. proc. civ.
De asemenea, având în vedere obiectul prezentei acţiuni, respectiv obligarea pârâţilor, pe cale de ordonanţă preşedinţială, la asigurarea către reclamant a medicamentului Nivolumab (denumire comercială Opdivo) pe baza de prescripţie medicală, în regim de compensare de 100%, până la soluţionarea definitivă a dosarului de drept comun, instanţa de control judiciar reţine că dreptul pretins de acesta este un drept intuitu personae, care nu poate fi transmis pe cale succesorală către moştenitorii reclamantei defuncte, stingându-se odată cu încetarea capacităţii de folosinţă a titularului, respectiv la moartea acesteia.
Reţinând, aşadar, că prin deces, intimatul-reclamant a pierdut capacitatea procesuală de folosinţă, nemaiputând fi subiect de drepturi şi obligaţii şi, în consecinţă, subiect al raportului de drept dedus judecăţii şi, prin urmare, având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi va casa sentinţa civilă recurată.
Procedând la rejudecarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantului, invocată din oficiu şi, în raport de prevederile art. 40 alin. (1) C. proc. civ., va anula acţiunea promovată de reclamantul A., ca fiind formulată de o persoană fără capacitate de folosinţă, în considerarea intervenirii decesului acestuia.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, va casa sentinţa civilă recurată, şi, în rejudecare, va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantului, invocată din oficiu şi, în consecinţă şi, va anul acţiunea promovată de reclamantul A., ca fiind formulată de o persoană fără capacitate de folosinţă, în considerarea intervenirii decesului acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale împotriva sentinţei nr. 224/2023 din 7 decembrie 2023 pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa civilă recurată şi rejudecând:
Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantului, invocată din oficiu şi, în consecinţă:
Anulează acţiunea promovată de reclamantul A., ca fiind formulată de o persoană fără capacitate de folosinţă.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 3 decembrie 2024.