Hearings: December | | 2025
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The the Administrative and Tax Litigations Chamber

Decizia nr. 5692/2024

Decizia nr. 5692

Şedinţa publică din data de 3 decembrie 2024

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. x/2023 la data de 21.11.2023, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări şi Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Bistriţa-Năsăud, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Ordinului MAI nr. 1501/2006 modificat prin Ordinul MAI nr. 120/2020 şi, în subsidiar, obligarea Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor Bistriţa Năsăud să anuleze Decizia nr. II/F/15558 din 14.07.2023 prin care i-a fost respinsă solicitarea de a i se elibera o autorizaţie de circulaţie şi a unui număr de înmatriculare a autovehiculelor.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 105 din 13 martie 2024, Curtea de Apel Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, reprezentat legal prin Direcţia generală juridică şi pârâtul SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ŞI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR BISTRIŢA-NĂSĂUD; a anulat în parte Ordinul MAI nr. 1501/2006, în sensul anulării condiţiei din cuprinsul art. 19 alin. (1) lit. b) referitoare la necesitatea existenţei unui "volum de vânzări de cel puţin 60 de vehicule în ultimele 6 luni"; a obligat pârâtul SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE DE CONDUCERE ŞI ÎNMATRICULARE A VEHICULELOR BISTRIŢA-NĂSĂUD la soluţionarea pe fond a cererii de eliberare a unei autorizaţi de circulaţie pentru probe, fără condiţia depunerii de copii de pe facturile fiscale de vânzare care să ateste un volum de vânzări de cel puţin 60 de vehicule în ultimele 6 luni; a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând, respingerea acţiunea reclamantei, ca nefondată.

În raport de dispoziţiile Aert. 488(1) pct. 8 C. proc. civ. recurentul-pârât invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material în ceea ce priveşte aprecierea legalităţii Ordinului MAI nr. 1501/2006 faţă de care soluţia recurată a fost în sensul admiterii acţiunii.

În esenţă se invocă nelegalitatea sentinţei atacate arătându-se că prima instanţă a încălcat şi aplicat greşit dispoziţiile art. 13 alin. 7 şi art. 19 din O.U.G. nr. 195/2002.

Norma contestată, regăsită la art. 19 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.A.I nr. 1501/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordinul M.A.I nr. 120/2020 stabileşte că: serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor competent potrivit alin. (2) autorizează pentru probe vehiculele care: (...)

b) se supun înmatriculării şi se comercializează, în vederea efectuării probelor solicitate de clienţi, la cererea persoanelor juridice care deţin spaţiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor şi au un volum de vânzări de cel puţin 60 de vehicule în ultimele 6 luni.

Potrivit art. 13 alin. (7) din O.u.G. nr. 195/2002, pot beneficia de autorizaţii şi numere pentru probe vehiculele care se supun înmatriculării şi se comercializează, în vederea efectuării probelor solicitate de clienţi, la cererea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate comercializarea vehiculelor rutiere.

Totodată, art. 19 din acelaşi act normativ prevede că procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţiei provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În temeiul acestei dispoziţii legale a fost emis Ordinul M.A.I nr. 1501/2006, act administrativ cu caracter normativ care are ca scop organizarea punerii în executare sau executarea dispoziţiilor cuprinse în O.U.G. nr. 195/2002.

Prin sentinţa atacată se arată că în mod nelegal s-a apreciat că prin cerinţa impusă la art. 19 alin. 1 lit. b) din ordin se instituie o condiţie de fond care determină o restrângere a beneficiarilor normei legale, fapt nepermis având în vedere natura juridică a ordinului contestat, act administrativ cu caracter normativ.

Se susţine nelegalitatea interpretării raportat la textul din legislaţia primară respectiv dispoziţiile art. 13 alin. 7 din O.U.G. nr. 195/2002 din care rezultă că legiuitorul creează posibilitatea persoanelor juridice de a obţine autorizaţii şi numere de probă şi dă în competenţa ministerului afacerilor interne stabilirea procedurii necesare pentru a obţine numerele de probă, acest tip de numere constituind o excepţie de la regula înmatriculării autovehiculelor.

În opinia recurentului-pârât condiţia anulată de prima instanţă nu reprezintă o condiţie de fond, care să adauge la prevederile legale, ci ţine de procedură, fiind esenţial ca atât solicitanţii autorizaţiilor, cât şi autovehiculele pentru care se acordă să îndeplinească anumite condiţii dat fiind regimul juridic al acestor numere şi condiţiile restrictive în care se acordă, prevederile O.U.G. nr. 195/2022.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi rejudecarea în sensul respingerii acţiunii ca nefondate şi menţinerea ca legală a dispoziţiei cuprinsă la art. 19 alin. 1 lit. b) din Ordinul MAI nr. 1501/2006.

La dosar intimata-pârâtă Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări a formulat întâmpinare în care a arătat că prin sentinţa atacată s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestei autorităţi în raport de obiect, iar această soluţie nu formează obiect al recursului.

În şedinţa publică din 5. XI.2024 motivat Curtea a dispus rectificarea citativului, în sensul eliminării din citativ a intimatei – pârâte faţă de care s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi a respins cererea de acordare termen formulată de recurentul-pârât pentru a se depune la dosar un ordin nou emis de aceeaşi autoritate prin care a fost modificat ordinul cu caracter normativ contestat în prezenta cauză.

Analizând recursul declarat întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ., Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile unei încălcări sau aplicări greşite a normelor de drept material de către prima instanţă în aprecierea legalităţii Ordinului MAI nr. 1501/2006 ca act administrativ cu caracter normativ emis în baza art. 19 din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit căruia procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prin sentinţa atacată s-a admis acţiunea formulată de intimata-reclamantă A. S.R.L. şi s-a dispus anularea în parte a Ordinului MAI nr. 1501/2006 în sensul anulării condiţiei din cuprinsul art. 19 alin. 1 lit. b) referitor la necesitatea existenţei unui "volum de vânzări de cel puţin 60 de vehicule în ultimele 6 luni" şi în consecinţă a fost obligat pârâtul Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor la soluţionarea pe fond a cererii de eliberare a unei autorizaţii de circulaţie pentru probe, fără condiţia prevăzută la art. 19 alin. 1 lit. b) din Ordinul MAI nr. 1501/2006.

Curtea nu va reţine ca fondate aspectele de nelegalitate invocate în recurs, acestea în esenţă vizând faptul că dispoziţia anulată din ordinul cu caracter normativ contestat, este legală, nefiind contrară dispoziţiilor art. 19 din O.U.G. nr. 195/2002.

Norma contestată, regăsită la art. 19 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.A.I nr. 1501/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordinul M.A.I nr. 120/2020 stabileşte că: serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor competent potrivit alin. (2) autorizează pentru probe vehiculele care: (...)

b) se supun înmatriculării şi se comercializează, în vederea efectuării probelor solicitate de clienţi, la cererea persoanelor juridice care deţin spaţiu special amenajat pentru expunerea vehiculelor şi au un volum de vânzări de cel puţin 60 de vehicule în ultimele 6 luni.

Potrivit art. 13 alin. (7) din O.u.G. nr. 195/2002, pot beneficia de autorizaţii şi numere pentru probe vehiculele care se supun înmatriculării şi se comercializează, în vederea efectuării probelor solicitate de clienţi, la cererea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate comercializarea vehiculelor rutiere.

Totodată, art. 19 din acelaşi act normativ prevede că procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţiei provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În temeiul acestei dispoziţii legale a fost emis Ordinul M.A.I nr. 1501/2006, act administrativ cu caracter normativ care are ca scop organizarea punerii în executare sau executarea dispoziţiilor cuprinse în O.U.G. nr. 195/2002.

Curtea apreciază ca nefondat aspectul de nelegalitate privind interpretarea dată de instanţa de fond cu privire la dispoziţiile art. 19 alin. 1 lit. b) din Ordinul MAI nr. 1501/2006.

În mod corect prima instanţă a apreciat faptul că prin cerinţa impusă la art. 19 alin-(1) lit. b) din ordin se instituie o condiţie de fond care determină o restrângere a beneficiilor normei legale, fapt nepermis având în vedere natura juridică a ordinului contestat şi în consecinţă s-a dispus anularea acestei dispoziţii care adaugă la lege.

Această condiţie a numărului minim de autovehicule vândute indiferent de scopul adoptării ei, reprezintă o condiţie de fond prin care sunt limitaţi beneficiarii facilităţilor respective care potrivit O.U.G. nr. 195/2002 sunt persoanele juridice care au ca obiect de activitate comercializarea vehiculelor rutiere şi nu persoanele juridice care au un volum de vânzări de cel puţin 60 de vehicule în ultimele 6 luni.

În mod corect prima instanţă a constatat că art. 13 alin. (7) din O.U.G. nr. 195/2002 nu cuprinde o asemenea cerinţă de fond privind volumul de vânzări, ci stipulează că pot beneficia de autorizaţii şi numere pentru probe vehiculele care se supun înmatriculării şi se comercializează în vederea efectuării probelor solicitate de clienţi, la cererea peroanelor juridice care au ca obiect de activitate comercializarea vehiculelor rutiere.

În acord cu prima instanţă Curtea reţine că prin dispoziţiile contestate de la art. 19 alin. (1) lit. b) din Ordinul MAI nr. 1501/2006 au fost încălcate dispoziţiile art. 3 şi 4 din Legea nr. 24/20000 deoarece s-au reglementat condiţii de fond şi nu de procedură respectiv existenţa unui "volum de vânzări de cel puţin 60 de vehicule în ultimele 6 luni" contrar actului normativ cu forţă juridică superioară, respectiv O.U.G. nr. 195/2002.

Curtea a analizat legalitatea sentinţei atacate care a realizat legalitatea dispoziţiei contestate din Ordinul MAI nr. 1501/2006 în perioada în care a produs efecte juridice, fiind lipsit de relevanţă că a fost adoptat Ordinul MAI nr. 181/2024, republicat la data soluţionării recursului, prin care a fost abrogat ordinul contestat în prezenta cauză.

În mod legal în raport de soluţia de anulare parţială a Ordinului MAI nr. 1501/2006 în sensul anulării condiţiei din cuprinsul art. 19 alin. (1) lit. b) a fost admisă cererea subsidiară a reclamantei-intimate şi a fost obligat pârâtul-intimat Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor la soluţionarea pe fond a cererii de eliberare a unei autorizaţii de circulaţie pentru probe, fără condiţia depunerii de acte care să ateste un volum de vânzări de cel puţin 60 de vehicule în ultimele 6 luni.

Faţă de cele expuse mai sus Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menţinând ca legală sentinţa instanţei de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinţei civile nr. 105 din 13 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 3 decembrie 2024.