Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2024
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 02.12.2024 sub numărul x/2024, reclamanta A. a formulat în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central contestaţie împotriva răspunsului BEC nr. 779C/2024, şi a solicitat obligarea pârâtului la emiterea unei decizii prin care să permită accesul observatorilor independenţi acreditaţi la operaţiunile de renumărare a voturilor exprimate în turul 1 al alegerilor prezidenţiale din anul 2024.
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 100 de la data de 2 decembrie 2024, Curtea de Apel Bucureşti-Contestaţii Electorale a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca neîntemeiată.
1.3. Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei civile amintita la punctul anterior, a declarat recurs reclamanta A., solicitând casarea hotărârii prime instanţe şi admiterea acţiunii în sensul calificării răspunsului nr. x/2024 ca refuz nejustificat şi obligării Biroului Electoral Central la emiterea unei decizii prin care să permită accesul observatorilor independenţi acreditaţi la operaţiunile de renumărare a voturilor exprimate în turul 1 al alegerilor prezidenţiale din anul 2024.
În esenţă, în motivare, a arătat că din modul în care a fost formulată contestaţia, pe lângă cenzurarea poziţionării administrative realizate prin refuzul manifestat de autoritate, a invocat o veritabilă excepţie de nelegalitate a deciziei BEC care a instituit un vid legislativ cu privire la regimul persoanelor acreditate în cadrul procedurii de renumărare. De aceea, a formulat solicitarea de obligare a BEC la completarea deciziei nr. 205D/2024.
Nici Legea nr. 370/2004 şi nici H.G. nr. 22/2024 nu reglementează renumărarea voturilor, motiv pentru care decizia BEC nr. 205D/2024 a venit să complinească acest vid legislativ. Reglementarea emisă de BEC trebuie făcută în spiritul legii pe care o aplică, în baza şi în limitele competenţelor conferite de art. 17 alin. (1) lit. a) din lege şi ale ierarhiei actelor juridice. Astfel, decizia BEC nu poate limita drepturile conferite de lege, care este un act normativ cu putere juridică superioară.
În concret, raţiunea legiuitorului de a acredita persoane care să asiste la procesul de renumărare a voturilor este aceea de a conferi transparenţă procedurii de stabilire a expresiei votului popular. Aceasta este, aşadar, valoarea constituţională protejată de lege, anume suveranitatea poporului român consfinţită de art. 2 din Constituţie. Limitarea la observarea procedurilor BESV de către persoanele acreditate nu este aleatorie sau pur formală. Raţiunea limitării îşi are tot rădăcinile în principiul suveranităţii, persoanele acreditate fiind chemate să asiste direct la numărarea şi consemnarea a voturilor cetăţenilor, operaţiunile efectuate de birourile superioare fiind pur administrative, calcule matematice întemeiate pe votul reflectat în procesele-verbale ale BESV.
În cazul renumărării, procedura de stabilire a proporţiilor voturilor exprimate de cetăţeni a fost atribuită doar dintr-o logică de eficienţă logistică birourilor electorale judeţene care, în fapt, au realizat atribuţiile BESV —acelea de verificare a buletinelor de vot şi stabilire a voinţei alegătorilor. Prin urmare, pentru identitate de raţiune, persoanelor acreditate trebuia să li se recunoască dreptul de a asista la renumărare. Decizia BEC nr. 205D/2024, prin omiterea reglementării regimului persoanelor acreditate, s-a realizat o anulare parţială a acreditării Asociaţiei noastre, care îndeplineşte toate condiţiile legale pentru a observa operaţiunile electorale.
În final, în ciuda faptului că operaţiunea de renumărare în baza deciziei BEC nr. 205D/2024 s-a finalizat cu emiterea deciziei de către Curtea Constituţională, apreciem că prezentul dosar nu rămâne fără obiect, Înalta Curte fiind chemată să se pronunţe pe legalitatea interpretării BEC asupra drepturilor persoanelor acreditate în materia renumărării.
1.4. Apărările formulate în cauză
Intimatul – pârât Biroul Electoral Central, deşi legal citat, nu a depus întâmpinare la recursul promovat de recurenta – reclamantă.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, invocată de reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziţii aplicabile şi în cazul căilor de atac.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât şi în căile de atac.
Întrucât cauza de faţă are drept obiect obligarea BEC la emiterea unei decizii prin care să permită accesul observatorilor independenţi acreditaţi la operaţiunile de renumărare a voturilor exprimate în turul 1 al alegerilor, formulată în temeiul art. 54 din Legea nr. 370/2004, în stabilirea interesului procesual al susţinerii recursului se au în vedere şi modificările survenite ulterior pronunţării hotărârii atacate, respectiv situaţia anulării turului 1 al alegerilor prezidenţiale ca urmare a emiterii deciziei nr. 32/06.12.2024 de Curtea Constituţională a României.
Înalta Curte constată că, pe rolul Curţii Constituţionale, s-a aflat spre soluţionare dosarul nr. x/2024, având ca obiect anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024, care a fost soluţionat prin decizia nr. 32/2024 în sensul admiterii acestei cereri.
În raport de această împrejurare, Înalta Curte reţine că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susţinerii recursului, având în vedere că, prin decizia nr. 32/2024 a Curţii Constituţionale, au fost anulate rezultatele turului 1 al alegerilor prezidenţiale iar obiectul cererii de chemare în judecată vizează un aspect legat alegerile al căror rezultat a fost invalidat.
Pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes, invocată de reprezentantul Ministerului Public şi va respinge recursul declarat de reclamanta A., ca fiind lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia lipsei de interes, invocată de reprezentatul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Respinge recursul declarat de recurenta – reclamantă A., împotriva sentinţei civile nr. 100 din 2 decembrie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 10 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.