Şedinţa publică din data de 09 decembrie 2024
Asupra cererii de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2024, contestatorul A. a solicitat în contradictoriu cu intimaţii Biroul Electoral Central şi Autoritatea Electorală Permanentă:
- anularea deciziei nr. 352D din data de 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, respectiv suspendarea executării deciziei nr. 340D din 7 decembrie 2024 şi a actelor subsecvente;
- repunerea în termenul legal de formulare a cererii de anulare a alegerilor parlamentare,
- anularea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 şi restituirea sumelor cheltuite în timpul campaniei electorale,
- suspendarea atribuirii mandatelor până la publicarea informaţiilor desecretizate privind eventualele activităţi ilegale, similare cu cele desfăşurate pentru alegerea Preşedintelui României, care au fost desfăşurate de competitorii electorali angrenaţi în competiţia electorală pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, în baza solicitărilor transmise către CSAT şi în caz de viciere a campaniei electorale, anularea proceselor-verbale de atribuire a mandatelor transmise de birourile electorale de circumscripţie către Biroul Electoral Central.
Prin decizia nr. 5863 din data de 9 decembrie 2024 pronunţată în dosarul nr. x/2024 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale în privinţa capetelor de cerere referitoare la suspendarea Deciziei BEC nr. 340 D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 şi a actelor subsecvente, a dispus formarea unui dosar separat (dosarul nr. x/2024), în vederea declinării competenţei de soluţionare a acestora către instanţa competentă, fiind pronunţată şi o soluţie asupra celorlalte excepţii invocate în cauză şi capete de cerere formulate de contestator.
2. Considerentele Înaltei Curţi asupra excepţiei necompetenţei materiale şi soluţia de declinare a competenţei
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile prevederilor art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare sau în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoştinţă a conţinutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond."
Suspendarea executării actului administrativ constituie, aşadar, o măsură excepţională prin care instanţa de judecată înlătură caracterul executoriu din oficiu al actului administrativ, care nu presupune analiza în fond a legalităţii actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată, fiind suficientă o analiză sumară a actului, în aparenţă, fără prejudecarea fondului, prin raportare la motivele de fapt şi de drept invocate de reclamant, în baza unui probatoriu minimal.
Cererea de suspendare a executării se introduce la instanţa competentă să se pronunţe asupra fondului dreptului, conform legii, opţiunea reclamantului de a învesti o anumită instanţă nefiind determinantă în stabilirea competenţei legale.
În prezenta cauză contestatorul A. solicită suspendarea executării deciziei nr. 340D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 şi a actelor subsecvente.
Potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (5) şi (6) din Legea nr. 208/2015, indicate drept temei juridic al deciziei nr. 340D din 7 decembrie 2024:
"(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii principale:
a) urmăreşte aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privitoare la alegeri şi asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora; (...)
(5) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii şi hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii şi sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum şi în soluţionarea întâmpinărilor şi contestaţiilor pe care este competent să le soluţioneze. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autorităţile, instituţiile publice, birourile electorale, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică. Deciziile se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6) Biroul Electoral Central îşi încetează activitatea în termen de 48 de ore de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi."
În stabilirea instanţei competente să soluţioneze cauza, se constată că, în materia electorală de faţă (scrutinul pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, în primă şi ultimă instanţă, doar contestaţiile prevăzute de art. 12 alin. (3), art. 19 alin. (2), art. 57 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 208/2015, respectiv contestaţiile formulate împotriva deciziilor prin care Biroul Electoral Central soluţionează cereri de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală, contestaţiile formulate împotriva modului de constituire ori completare a Biroului Electoral Central, ori împotriva deciziilor de admitere/respingere a acordurilor de constituire/desfiinţare a alianţelor electorale.
În ceea ce priveşte dispoziţiile legii generale, Înalta Curte are în vedere prevederile art. 23 alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) şi art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind organizarea judiciară, potrivit cărora:
"Art. 23 - (1) secţia I civilă, secţia a II-a civilă şi secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel. (2) Hotărârea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de ultima instanţă, este supusă căii de atac a recursului. (3) secţia I civilă, secţia a II-a civilă şi secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunţate de aceste secţii, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. (...)
Art. 25 - Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează: a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură; b) conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege; c) orice alte cereri prevăzute de lege.
Aceste prevederi se coroborează cu dispoziţiile art. 97 C. proc. civ., potrivit cărora: "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: 1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; 2. recursurile în interesul legii; 3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; 4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa."
În materia contenciosului administrativ, vor fi avute în vedere prevederile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, care statuează în sensul că: "Art. 10 - (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (...) (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."
Din normele legale anterior menţionate, se va constata aşadar că niciuna nu stabileşte competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a soluţiona, în primă instanţă, acţiunile în contencios administrativ îndreptate împotriva deciziei de încetare a activităţii Biroului Electoral Central şi a actelor subsecvente.
Totodată, în ceea ce priveşte natura juridică a hotărârilor organismelor electorale, în considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 924 din 24 noiembrie 2017, s-a reţinut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicţionale, care aparţin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existenţa a trei categorii de acte determinate de competenţele legale. Astfel, birourile electorale: soluţionează conflictele apărute în perioada electorală (atribuţii de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicţionale); hotărăsc în legătură cu unele operaţiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare şi interpretare unitară a dispoziţiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuţii care intră doar în competenţa Biroului Electoral Central) (paragraful 57).
Prin urmare, cererea formulată în prezenta cauză este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din acest act normativ, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. Cum în cauză se contestă o decizie emisă de o autoritate publică centrală (Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024), competenţa de soluţionare a cauzei aparţine curţii de apel.
În ceea ce priveşte instanţa competentă teritorial, având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare a cauzei revine Curţii de Apel Bucureşti, în a cărei circumscripţie teritorială se află sediul contestatorului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (3) Cod procedură civilă, art. 10 alin. (3) teza I şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va declina competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect suspendarea executării deciziei nr. 340 D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 şi a actelor subsecvente, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competenţa de soluţionare a cererii formulate de contestatorul A. în contradictoriu cu intimaţii Biroul Electoral Central şi Autoritatea Electorală Permanentă, având ca obiect suspendarea executării deciziei nr. 340 D din 7 decembrie 2024 a Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 şi a actelor subsecvente, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti - Contestaţii Electorale.
Fără cale de atac.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 09 decembrie 2024.