Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii
Prin contestaţia înregistrată la data de 8 decembrie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, contestatorii Partidul A. - Organizaţia judeţeană Maramureş şi B. au solicitat anularea în parte a Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat, nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi nr. 1RM/07.12.2024 privind repartizarea la nivel naţional a mandatelor de senator şi deputat, emise de către Biroul Electoral Central, şi refacerea acestora, excluzând competitorul electoral C., ca urmare a fraudelor electorale majore derulate de către acesta pe durata campaniei electorale şi în preziua, respectiv ziua derulării votării (30.11-01.12.2024).
S-a arătat că, în data de 4 decembrie 2024, C.S.A.T. a desecretizat o serie de documente şi rapoarte emise de către S.R.I. privind existenţa unor fraude electorale majore derulate cu ocazia alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din cursul acestui an, menite să modifice în mod semnificativ prin manipulare şi atacuri informatice voinţa poporului exprimată prin vot.
La data de 7 decembrie 2024, CCR a decis, plecând de la aceste rapoarte desecretizate, anularea întru totul a alegerilor pentru Preşedintele României, ajungând la concluzia că rezultatele acestor alegeri au fost profund viciate.
Raportul S.R.I., respectiv anexa nr. 971184/04.12.2024, declasificate de către C.S.A.T., arată fără echivoc la pagina 4 faptul că şi în cadrul alegerilor parlamentare au existat atacuri informatice şi de manipulare a votanţilor, susţinute de către competitorul electoral C., nu doar în alegerile prezidenţiale.
În urma verificării şi analizării în baza Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice, respectiv a Legii 208/2015 privind alegerile parlamentare pentru Senat şi Camera deputaţilor a situaţiilor financiare din Registrul de venituri şi cheltuieli, rezultă că există suspiciuni rezonabile privind finanţarea ilegală a campaniei electorale derulate de către C. în alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024.
Din raportul S.R.I. şi din motivarea CCR a hotărârii privind anularea alegerilor prezidenţiale, precum şi din informaţiile apărute în presă, rezultă fără echivoc faptul că C.. a avut contribuţii declarate foarte reduse în toată campania electorală pentru alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, însă în realitate amploarea propagandei şi modul de promovare a partidului depăşesc cu mult sumele declarate. Multe dintre postările publicate pe reţelele de socializare de către C.., în special D., au beneficiat de promovări cu plată în sume de peste 80 mii RON fiecare.
Competitorul electoral C.. nu a avut postările marcate ca aparţinând unui candidat în alegeri, respectiv nu a avut înscris codul de mandatar financiar (CMF) pe majoritatea postărilor electorale promovate pe reţelele D. şi E., fapt ce i-a permis competitorului C.., prin eludarea legii, să se sustragă controlului acestor platforme sociale şi să obţină vizualizări extrem de mari, manipulând astfel electoralul şi practicând o concurenţă neloială faţă de ceilalţi competitori electorali aflaţi în cursă.
Contestatorii au solicitat să se pună în vedere A.E.P. să comunice instanţei care este sursa de finanţare şi cuantumul acesteia pentru susţinerea cheltuielilor electorale ale C.., respectiv reţelelor D. şi E. să comunice instanţei sumele cheltuite pentru promovarea plătită a postărilor aparţinând C.. şi a candidaţilor acestora, existând suspiciuni mai mult decât rezonabile că aceste finanţări nedeclarate provin în linii mari din surse externe, fiind nelegale. Finanţarea campaniei electorale s-a făcut pe modelul practicat de către candidatul independent pentru funcţia de Preşedinte al României, d-nul F..
Or, prin aceste practici de derulare şi finanţare a campaniei electorale promovate de către C.., contestatorii consideră că au fost atinse drepturile, atât ale partidului, cât şi ale domnului B., în calitate de candidat pentru funcţia de deputat în Circumscripţia electorală nr. 26 — Maramureş din partea Partidului A..
Având în vedere cele de mai sus, solicită se dispună anularea în parte a proceselor-verbale atacate şi invalidarea mandatele deputaţilor şi senatorilor C.. la nivel naţional atribuite de către B.E.C., respectiv în Circumscripţia electorală nr. 26 — Maramureş şi distribuirea acestora către ceilalţi competitori electorali care au îndeplinit pragul electoral de 5%, aşa cum dispune legea.
B.E.C., deşi ştia de existenţa raportului S.R.I. desecretizat încă din data de 4 decembrie 2024, nu a ţinut cont de informaţiile existente în acest raport şi a purces la emiterea proceselor-verbale atacate în prezenta cauză, alocând mandate inclusiv competitorului electoral C.., cu toate că acesta a încălcat grav legislaţia electorală.
În subsidiar, solicită suspendarea atribuirii şi validării mandatelor deputaţilor şi senatorilor C.. la nivel naţional de către B.E.C., respectiv de către B.E.C.J. nr. 26 Maramureş, pentru alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, până la emiterea unei soluţii finale în prezenta cauză, având ca bază legală finanţarea ilegală a campaniei electorale de către C.., respectiv cele de fraudă electorală derulate de către acesta.
Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare faţă de contestaţia dedusă judecăţii.
2. Considerentele Înaltei Curţi asupra excepţiei de necompetenţă materială a instanţei
Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a instanţei supreme, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite şi va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
În esenţă, contestatorii Partidul A. - Organizaţia judeţeană Maramureş şi B. au învestit Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care au solicitat anularea în parte a Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat, nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi nr. 1RM/07.12.2024 privind repartizarea la nivel naţional a mandatelor de senator şi deputat, emise de către Biroul Electoral Central.
Actele a căror anulare se solicită au fost emise de către Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 în exercitarea atribuţiilor de la art. 12 alin. (1) lit. g) şi lit. j) din Legea nr. 208/2015, potrivit cărora:
"(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii principale:
g) stabileşte, pe baza proceselor-verbale transmise de birourile electorale de circumscripţie, lista partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral, precum şi lista celor care nu au întrunit pragul electoral şi comunică birourilor electorale de circumscripţie şi dă publicităţii, în termen de 24 de ore de la constatare, aceste liste;
(...)
j) totalizează rezultatul naţional, pe baza proceselor-verbale primite de la birourile electorale constituite la niveluri inferioare;"
Legea nr. 208/2015 privind alegerile parlamentare pentru Senat şi Camera Deputaţilor reglementează competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie numai pentru soluţionarea, în primă şi ultimă instanţă a cererilor, expres prevăzute în cuprinsul său, referitoare la: anularea alegerilor [art. 12 alin. (3)]; modul de formare şi componenţa Biroului Electoral Central [art. 19 alin. (2)]; constituirea alianţelor electorale [art. 57 alin. (4)-(6)].
Prin urmare, în raport cu obiectul ei, cererea dedusă judecăţii în prezenta cauză nu face parte dintre contestaţiile prevăzute a fi soluţionate în primă instanţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci aceasta reprezintă o acţiune îndreptată împotriva proceselor-verbale emise de Biroul Electoral Central, în contencios administrativ, ca acte administrative pretins vătămătoare.
Or, competenţa materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este reglementată prin dispoziţiile art. 97 C. proc. civ., potrivit cărora: "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă:
1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;
2. recursurile în interesul legii;
3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;
4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa."
Astfel, instanţa supremă nu poate fi sesizată direct cu soluţionarea pe fond a unei cereri de chemare în judecată decât în cazurile prevăzute expres prin lege în competenţa sa, conform art. 97 pct. 4 din C. proc. civ., text care, pentru considerentele expuse mai sus, nu este incident în cauză.
În ceea ce priveşte natura juridică a actelor şi hotărârilor organismelor electorale, în considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 924 din 24 noiembrie 2017, s-a reţinut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicţionale, care aparţin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existenţa a trei categorii de acte determinate de competenţele legale. Astfel, birourile electorale: soluţionează conflictele apărute în perioada electorală (atribuţii de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicţionale); hotărăsc în legătură cu unele operaţiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare şi interpretare unitară a dispoziţiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuţii care intră doar în competenţa Biroului Electoral Central) (paragraful 57).
În aceleaşi considerente se mai reţine că atunci când a stabilit o competenţă specială pentru contestarea actelor organismelor electorale, legiuitorul în materie electorală a făcut o derogare de la cenzura actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, derogare permisă de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, având în vedere natura specifică a acestor acte şi faptul că ele aparţin materiei contenciosului electoral, desprinsă din materia contenciosului administrativ general (paragraful 67). "Atunci când legea organică stabileşte o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudenţă s-a recunoscut dreptul de acces la justiţie potrivit Legii contenciosului administrativ, ca jurisdicţie cu caracter general în materia actelor administrative." (paragraful 68)
Astfel fiind, Înalta Curte constată că cererea formulată în prezenta cauză este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din lege, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Cum prin legea specială nu se prevede altfel, competenţa materială de soluţionare a prezentei cereri revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel, iar în ceea ce priveşte instanţa competentă teritorial, având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competenţa revine Curţii de Apel Cluj, în a cărei circumscripţie teritorială se află sediul şi domiciliul contestatorilor.
Pentru considerentele arătate, în conformitate cu dispoziţiile art. 132 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 97 pct. 4 din C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Înalta Curte – secţia de contencios administrativ şi fiscal va admite excepţia necompetenţei materiale şi va declina competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de contestatorii Partidul A. - Organizaţia judeţeană Maramureş şi B. împotriva Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat, nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi nr. 1RM/07.12.2024 privind repartizarea la nivel naţional a mandatelor de senator şi deputat, emise de către Biroul Electoral Central, în favoarea Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal.
Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de contestatorii Partidul A. - Organizaţia judeţeană Maramureş şi B. împotriva Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat, nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi nr. 1RM/07.12.2024 privind repartizarea la nivel naţional a mandatelor de senator şi deputat, emise de către Biroul Electoral Central, în favoarea Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 9 decembrie 2024.