Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii
Prin contestaţia înregistrată la data de 09.12.2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, contestatorul A. a solicitat:
- anularea proceselor-verbale nr. x/BEC/SCD2024 şi nr. 3RF/BEC/SCD2024 din data de 07.12.2024 emise de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, prin care au fost stabilite rezultatele finale la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din data de 01.12.2024;
- anularea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din data de 1 decembrie 2024 pe plan naţional sau în unele circumscripţii electorale din România sau dispunerea renumărării voturilor de către B. E. C. din toate circumscripţiile electorale din România sau din unele circumscripţii electorale din România ori revizuirea proceselor-verbale prin care s-a reţinut rezultatul alegerilor în toate circumscripţiile electorale judeţene sau în unele circumscripţii electorale ori oficii electorale;
- cercetarea modului în care s-a desfăşurat procesul electoral în circumscripţiile electorale şi depistarea fraudelor ce au influenţat atât rezultatul partidelor sau alianţelor politice care au întrunit pragul electoral, cât şi rezultatul partidelor care nu au întrunit pragul electoral;
- invalidarea rezultatului alegerilor din data de 1 decembrie 2024, comunicate de B.E.C. chiar şi în lipsa unei decizii de validare a rezultatului alegerilor, cu titlu de cerere formulată pentru preîntâmpinarea pierderii unui drept potrivit disp. art. 33 teza a II-a din Codul de proceduri civilă.
În esenţă, a susţinut faptul că intimatul Biroul Electoral Central a consemnat rezultatele finale în procesul-verbal nr. x/BEC/SCD2024 din data de 04.12.2024 pentru Camera Deputaţilor şi în procesul-verbal nr. x/BEC/SCD2024 din data de 04.12.2024.
Potrivit acestor procese-verbale, A. nu întruneşte pragul electoral, fapt ce îi dă dreptul legal şi legitim de a contesta o masivă "pierdere" de voturi prin imposibilitatea ca acesta, prin notorietatea publică pe care o are şi numărul de simpatizanţi, să aibă un rezultat atât de mic.
Prin procesele-verbale precizate, B.E.C. a stabilit că A. a obţinut la alegerile pentru Senatul României la nivel naţional 48.436 de voturi, adică 0,52% din voturile valabil exprimate şi la alegerile pentru Camera Deputaţilor, 40.960 de voturi, adică 0,44% din voturile valabil exprimate.
Procesele-verbale nr. x/BEC/SCD2024 din data de 07.12.2024 şi nr. 3RF/BEC/SCD2024 emise de B. E. C. au stabilit un nr. de voturi viciat, rezultat prin fraudă şi printr-un proces electoral viciat de B. la fel cum a fost viciat şi procesul electoral pentru alegerea Peşedintelui României din data de 24.11.2024 potrivit Hotărârii CCR nr. 32 din data de 06.12.2024.
A mai susţinut contestatorul că emiterea Deciziei B.E.C. pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 nr. 335D din data de 06.12.2024 a fost făcută cu rea-credinţă, fapt ce încalcă art. 14 din C. civ.. Prin acest act administrativ, se înţelege intenţia B.E.C. de a nu cerceta nimic referitor la procesul electoral şi la corectitudinea consemnării rezultatelor.
A precizat că A. a furnizat Biroului Electoral Central date concrete prin prezentarea unor situaţii de fapt (cu nume de alegători şi secţii de votare) de natură să creeze dubii suficient de puternice încât să indice suspiciuni de fraudă cel puţin la numărarea voturilor.
Amploarea relativ crescută, repetată şi frecvenţa abaterilor electorale referitoare la numărarea voturilor şi la derularea procesului electoral fără influenţarea opiniei publice de televiziuni şi reţele electonlce de socializare este suficient de puternică încât să influenţeze rezultatul şi întrunirea pragului electoral de A..
De asemenea, a susţinut că prin Hotărârea CCR nr. 32 din data de 06.12.2024, pct. 11, alegerile prezidenţiale din 24.11.2024 au fost anulate pentru pretinsele motive "privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online".
Or, viciile de derulare a campaniei electorale notorii în cazul alegerilor pentru Preşedintele României din 24.11.2024 se întâlnesc şi cazul alegerilor pentru Senatul României şi Camera Deputaţilor din data de 01.12.2024, în interesul B..
2. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi
Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a instanţei supreme, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, motiv pentru care o va admite şi va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin cererea introductivă de instanţă, contestatorul A. a formulat contestaţie împotriva proceselor-verbale nr. x/BEC/SCD2024 şi nr. 3RF/BEC/SCD2024 din data de 07.12.2024 emise de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, prin care au fost stabilite rezultatele finale la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din data de 01.12.2024, solicitând anularea acestora.
Cererea contestatorului a fost întemeiată pe prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea Autorităţii Electorale Permanente.
Potrivit acestor dispoziţii legale: "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoştinţă publică la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secţiile de votare sau în circumscripţia electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripţie electorală împreună cu autorităţile administraţiei publice locale vor asigura buna desfăşurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor prezentei legi. Până la obţinerea noilor rezultate se suspendă operaţiunile electorale privind numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor."
Aşadar, Înalta Curte are competenţa să se pronunţe în privinţa cererii de anulare a deciziei Biroului Electoral Central care a avut drept obiect anularea alegerilor dintr-o secţie de votare/circumscripţie electorală, pentru fraudă electorală.
Deşi a invocat ca temei de drept dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, în faţa instanţei supreme şi la solicitarea acesteia, contestatorul a precizat oral că obiectul prezentei contestaţii îl reprezintă doar cererea privind anularea Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat şi nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaţilor emise de BEC.
În privinţa celolalte petite 2, 3 şi 4 ale contestaţiei (referitoare la anularea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din data de 1 decembrie 2024, cercetarea modului în care s-a desfăşurat procesul electoral, invalidarea rezultatului alegerilor din data de 1 decembrie 2024), a precizat că acestea nu sunt petite distincte, ci aspecte de fond ce urmează a fi avute în vedere la soluţionarea cererii privind anularea proceselor-verbale atacate.
Or, raportat la obiectul cererii, prezenta cauză nu se circumscrie categoriei de contestaţii prevăzute de dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, care ar intra în competenţa de primă şi ultimă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Fiind în prezenţa unei norme juridice speciale, respectiv a unor dispoziţii legale care reglementează competenţa în materie electorală, acestea sunt de strictă interpretare şi aplicare, neputând fi primită susţinerea reprezentantului contestatorului potrivit căreia ar fi aplicabil principiul simetriei juridice.
Contrar susţinerilor acestuia, competenţa Înaltei Curţi de a soluţiona contestaţiile formulate împotriva deciziilor emise de BEC în temeiul dispoziiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 nu poate fi extinsă şi cu privire la soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva proceselor-verbale emise de BEC în temeiul dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din acelaşi act normativ.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că cererea formulată în prezenta cauză este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din lege, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Actele a căror anulare se solicită, respectiv Procesele-verbale nr. x/BEC/SCD2024 şi nr. 3RF BEC/SCD2024 din data de 7 decembrie 2024 sunt emise de o autoritate publică centrală, în speţă Biroul Electoral Central.
În materie electorală, birourile electorale sunt organisme cu activitate jurisdicţională care se constituie în conformitate cu legile electorale pentru fiecare scrutin în parte şi funcţionează pe perioade limitate, numai pe durata alegerilor, cu o competenţă specială, membrii acestora exercitând în realizarea atribuţiilor ce le revin o funcţie ce implică autoritatea de stat.
În speţă, Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 a fost constituit la data de 05.09.2024, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale corespunzătoare scrutinului ce a avut loc la data de 1 decembrie 2024. Biroul Electoral Central îndeplineşte atribuţiile prevăzute de art. 12 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, fiind un organism electoral colectiv care lucrează în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă hotărâri şi măsuri pentru buna desfăşurare a procesului electoral.
Astfel, având în vedere obiectul cauzei precum şi criticile formulate de contestator care vizează nelegalitatea Proceselor-verbale nr. x/BEC/SCD2024 şi nr. 3RF BEC/SCD2024 din data de 7 decembrie 2024 emise de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa instanţei de fond se determină potrivit criteriului rangului autorităţii emitente a actului contestat.
Pentru considerentele arătate, în conformitate cu dispoziţiile art. 132 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Înalta Curte – secţia de contencios administrativ şi fiscal va admite excepţia necompetenţei materiale şi va declina competenţa materială de soluţionare a contestaţiei formulate de contestatorul A. în favoarea Curţii de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, invocată din oficiu.
Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei formulate de contestatorul A. împotriva Proceselor-verbale nr. x BEC/SCD2024 din data de 7 decembrie 2024 şi nr. 3RF BEC/SCD2024 din data de 7 decembrie 2024 pronunţate de Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024 în favoarea Curţii de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 10 decembrie 2024.