Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2024
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeş la data de 25.10.2023, sub nr. x/2023, petentul A., domiciliat în comuna Domneşti, jud. Argeş, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov, a solicitat anularea procesului-verbal nr. x din data de 12.10.2023, exonerarea de la plata amenzii contravenţionale şi înlăturarea măsurii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce.
În motivare, petentul a arătat în esenţă că menţiunile inserate în cuprinsul procesului-verbal de sancţionare contravenţională nu corespund realităţii.
În drept, a indicat prevederile O.U.G. nr. 195/2002 şi O.G. nr. 2/2001.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 976 din data de 22 mai, Judecătoria Curtea de Argeş a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Curtea de Argeş, invocată din oficiu de instanţă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov, în favoarea Judecătoriei Zărneşti.
În motivarea soluţiei, a reţinut că, în materie contravenţională competenţa teritorială este exclusivă şi aparţine, în cazul contravenţiilor rutiere, judecătoriei de la locul constatării faptei, conform normei speciale prevăzute de art. 118 alin. (1) O.U.G. nr. 195/2002 derogatorie de la norma generală de competenţă contravenţională cuprinsă la art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
2.2. Prin sentinţa civilă nr. 766 din data de 11.10.2024, Judecătoria Zărneşti a admis excepţia de necompetenţă teritorială alternativă a Judecătoriei Zărneşti, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş. A constatat că s-a creat conflict negativ de competenţă teritorială, a dispus suspendarea judecăţii în cauză şi trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a se soluţiona conflictul de competenţă.
În motivarea soluţiei, a reţinut că, potrivit art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, forma în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată: împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.
Judecătoria Zărneşti a reţinut că dispoziţiile legale enunţate stabilesc o competenţă teritorială alternativă atât în favoarea judecătoriei în circumscripţia căreia a fost constatată fapta, cât şi în favoarea judecătoriei în circumscripţia căreia îşi are domiciliul contravenientul şi că, prin introducerea cererii de chemare în judecată, petentul a ales ca instanţă competentă să judece cauza, Judecătoria Curtea de Argeş ca instanţă în a cărei circumscripţie îşi avea domiciliul petentul (comuna Domneşti, jud. Argeş).
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.
Prin cererea dedusă judecăţii, petentul A., domiciliat în comuna Domneşti, jud. Argeş, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov, a solicitat anularea procesului-verbal nr. x din data de 12.10.2023, exonerarea de la plata amenzii contravenţionale şi înlăturarea măsurii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce.
În motivare, petentul a arătat, în esenţă, că menţiunile inserate în cuprinsul procesului-verbal de sancţionare contravenţională nu corespund realităţii.
Instanţele aflate în conflict s-au considerat necompetente să soluţioneze litigiul din punct de vedere teritorial, în raport cu locul în care a fost constatată fapta, respectiv locul unde îşi are domiciliul contravenientul. Judecătoria Curtea de Argeş apreciind că art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 prevede o competenţă teritorială exclusivă, dată de locul în care a fost constatată contravenţia, şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Zărneşti, iar aceasta din urmă, reţinând că textul de lege prevede o competenţă teritorială alternativă, între locul în care a fost constatată contravenţia şi locul unde îşi are domiciliul contravenientul, şi-a declinat competenţa în favoarea primei instanţe sesizate de petent.
Înalta Curte constată că la data formulării plângerii contravenţionale, şi anume 25.10.2023, dispoziţiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, forma modificată prin articolul unic din Legea nr. 254 din 21 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 678 din 24 iulie 2023, potrivit căruia "Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul." instituiau o competenţă teritorială alternativă în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşita contravenţia ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul şi că prima instanţă legal învestită de contestator a fost Judecătoria Curtea de Argeş, aceasta fiind competentă teritorial să soluţioneze cauza.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din Codul de procedură civilă, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect plângerea contravenţională formulată de petentul A., domiciliat în comuna Domneşti, jud. Argeş, în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş.
În materia contestaţiei la executare, se reţine că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia la executare se introduce la instanţa de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispoziţiile art. 373 alin. (2) din acelaşi cod, ca fiind judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea.
Din dispoziţiile art. 452 şi urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află sediul sau domiciliul terţului poprit, căruia i se comunică adresa de înfiinţare a popririi conţinând interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.
Potrivit art. 453 din acelaşi cod, poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terţului poprit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe petentul A. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Braşov, în favoarea Judecătoriei Curtea de Argeş.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 12 decembrie 2024.