Şedinţa publică din data de 12 decembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii. Hotărârea contestată
Prin Adresa nr. x din 25.04.2024, Institutul Naţional al Magistraturii a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii propunerea privind posibilitatea constatării încetării calităţii de auditor de justiţie pentru doamna A..
Institutul Naţional al Magistraturii a menţionat că, în cadrul şedinţei Consiliului ştiinţific din data de 18.04.2024, a fost supusă analizei nota Departamentului de formare profesională iniţială privind situaţia doamnei A., auditor de justiţie în anul II de formare – promoţia 2022-2024, care a obţinut calificativul "inapt" la testarea psihologică. Prin nota menţionată, Consiliul ştiinţific a fost sesizat cu propunerea de dispunere a exmatriculării, fără obligarea la restituirea bursei şi a cheltuielilor de şcolarizare, începând cu ziua următoare încheierii formării iniţiale, respectiv 29.01.2024, având în vedere atribuţiile Consiliului stabilite de art. 14 alin. (1) lit. r) din Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. Membrii Consiliului ştiinţific au apreciat că nu este aplicabilă situaţiei în discuţie sancţiunea exmatriculării care să poată fi dispusă de Consiliul ştiinţific, formarea profesională iniţială din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii fiind încheiată.
Prin Hotărârea nr. 120 din 6 iunie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constatat încetarea calităţii de auditor de justiţie a doamnei A., cu aplicarea dispoziţiilor art. 24 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 192/2021.
În motivarea hotărârii, s-a reţinut că, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 60/06.04.2023, a fost aprobat Programul de formare iniţială pentru auditorii de justiţie din anul II (promoţia 2022-2023), inclusiv disciplinele la care auditorii de justiţie vor fi evaluaţi şi modalitatea de evaluare. La testul psihologic efectuat la finalul cursurilor din anul II de studiu, promoţia 2022-2024, i-a fost acordat calificativul "inapt". Formulând contestaţie împotriva acestuia, în urma soluţionării contestaţiei, comisia de reexaminare i-a acordat acelaşi calificativ.
La data de 18.01.2024, doamna auditor de justiţie s-a adresat CSM cu solicitarea de a-i permite să susţină din nou proba psihologică, în cadrul următorului examen de absolvire.
În şedinţa din 23.01.2024, Comisia nr. 2 reunită – Resurse umane şi organizare din cadrul CSM a analizat solicitarea formulată şi a apreciat că situaţia sa nu poate fi asimilată cu situaţia unui absolvent care nu a promovat examenul de absolvire al INM. Petentei i-a fost emis răspuns în acest sens şi împotriva acestei comunicări a formulat plângere prealabilă, respinsă ca inadmisibilă prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 80/11.04.2024.
Referitor la solicitarea Institutului Naţional al Magistraturii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut dispoziţiile Legii nr. 192/2021 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la INM, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire al INM, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură, respectiv ale art. 24 din lege, apreciind că din interpretarea acestor dispoziţii rezultă faptul că doamna auditor de justiţie A. nu mai poate susţine examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, impunându-se a se constata încetarea calităţii acesteia de auditor de justiţie.
Astfel, reţinând că Legea nr. 192/2021 nu conţine prevederi exprese cu privire la această situaţie, referitoare la procedura de constatare a încetării calităţii de auditor de justiţie ca urmare a obţinerii calificativului definitiv "inapt" la testarea psihologică susţinută după încheierea cursurilor din cadrul INMS, şi că nici Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (în prezent abrogată) nu conţine prevederi aplicabile expres, s-a constatat că sunt incidente dispoziţiile Legii nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a CSM, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 122/06.07.2023, constatându-se încetarea calităţii de auditor de justiţie a petentei.
2. Contestaţia formulată
Împotriva acestei hotărâri, A. a formulat contestaţie, în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Superior al Magistraturii şi Institutul Naţional al Magistraturii, înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 31.07.2024, solicitând anularea hotărârii, obligarea pârâţilor la înscrierea sa la următoarea sesiune de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestaţiei se arată că legislaţia nu cuprinde reglementări clare cu privire la situaţia juridică în care se află, cea în care auditorul de justiţie, înscris la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii în sesiunea 2023 – 2024, a obţinut calificativul "Inapt" la testarea psihologică şi nu a putut susţine, în respectiva sesiune examenul propriu-zis de verificare a cunoştinţelor.
Contestatoarea invocă disp. art. 1 alin. (2) şi art. 24 alin. (1) din Legea nr. 192/2021 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la INM, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură.
Arată contestatoarea faptul că cele două texte fac distincţia între testarea psihologică şi examenul propriu-zis de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice, lăsând numai impresia că examenul de absolvire nu cuprinde şi testarea psihologică.
Potrivit Hotărârii nr. 103/2023 a Plenului CSM de aprobare a Regulamentului privind examenul de absolvire a INM, acesta cuprinde două etape, testarea psihologică şi examenul propriu-zis de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice, în acelaşi sens fiind şi considerentele Hotărârii nr. 480/12.03.2024 a CSM.
Dacă s-ar accepta interpretarea că examenul de absolvire nu cuprinde şi testarea psihologică, contestatoarea ar fi sancţionată prin nerecunoaşterea dreptului de a participa la următoarea sesiune în lipsa unui text legal care să instituie în mod expres această sancţiune.
Legea trebuie interpretată în sensul aplicării sale, susţine contestatoarea, această metodă de interpretare reflectând regula potrivit căreia orice normă juridică trebuie interpretată astfel încât să se identifice posibilitatea aplicării ei, iar nu să motiveze imposibilitatea aplicării sale.
Interpretând extensiv ipoteza juridică a disp. art. 31 alin. (1) din Legea nr. 192/2021, se poate concluziona, arată contestatoarea, în mod rezonabil, că prin nepromovarea examenului de absolvire în prima sesiune se înţelege atât situaţia în care auditorul se prezintă la proba scrisă, însă nu obţine nota necesară promovării, cât şi situaţia în care auditorul nu se prezintă la proba scrisă şi, ca urmare, nu promovează examenul de absolvire.
Contestatoarea apreciază că este aplicabil principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, astfel că art. 31 alin. (1) din Legea nr. 192/2021 este incident şi în cazul său, putând participa la următoarea sesiune de absolvire a INM, cu susţinerea unui nou test psihologic.
Dreptul contestatoarei de a participa la următoarea sesiune de absolvire rezultă şi din cuprinsul prevederii art. 31 alin. (2) din Legea nr. 192/2021, întrucât ipoteza în care auditorul de justiţie nu susţine examenul de absolvire, indiferent că absenţa sa este nejustificată sau este impusă de lege (obţinerea calificativului "inapt" la testarea psihologică) este inclusă în ipoteza nepromovării examenului de absolvire.
Ipoteza juridică specifică a art. 31 din Legea nr. 192/2021 se referă la auditorul de justiţie care nu a promovat examenul de absolvire, legiuitorul lămurind expres că auditorul care nu a susţinut examenul de absolvire urmează acelaşi regim juridic cu cel ce nu a promovat examenul.
Singura sancţiune pentru auditorul de justiţie care nu a susţinut examenul de absolvire în prima sesiune constă în neacordarea bursei şi a altor drepturi prevăzute de lege "până la promovarea examenului".
Cu privire la dispoziţia intimatei de constatare a încetării calităţii de auditor de justiţie, se arată că nu există nicio prevedere legală care să stabilească în competenţa CSM atribuţii referitoare la încetarea calităţii de auditor de justiţie, acesta având doar atribuţii organizatorice referitoare la intrarea în profesie, formarea şi examenele sau concursurile judecătorilor, procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate în cadrul instanţelor şi parchetelor.
Constatarea încetării calităţii de auditor a fost luată în lipsa unui temei juridic, aceste aspecte fiind reţinute chiar în cuprinsul hotărârii atacate.
Se mai arată că hotărârea atacată cuprinde o motivare superficială, nu răspunde argumentelor invocate, se arată numai concluzia, fără să se prezinte silogismul juridic ce a condus la respectiva concluzie.
Pierderea calităţii de auditor nu este prevăzută de lege, situaţia în care se află contestatoarea nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 24 din Legea nr. 192/2021, caracterul definitiv al calificativului "inapt" obţinut la testarea psihologică în prima sesiune nu atrage pierderea dreptului de a participa la următoarea sesiune de absolvire a INM.
Dispoziţiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 192/2021 permit contestatoarei să participe la următoarea sesiune de absolvire a INM şi numai nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit judecător sau procuror.
O interpretare contrară conduce la discriminarea contestatoarei, dintr-o dublă perspectivă.
Contestatoarea ar fi defavorizată faţă de acei auditori de justiţie care nu au obţinut punctajul necesar la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice.
Contestatoarea ar fi defavorizată şi faţă de acei auditori de justiţie care nu mai îndeplinesc pe parcursul cursurilor, condiţia prevăzută de art. 14 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 303/2004, inaptitudinea psihologică a acesteia constituie o situaţie neimputabilă, care în alte cazuri ar conduce la suspendarea din funcţie, conform art. 62 alin. (12) şi (6) din Legea nr. 303/2004.
Dacă afecţiunea este descoperită cu ocazia testării psihologice din cadrul examenului de absolvire a INM, auditorul de justiţie care a obţinut calificativul "inapt" nu se mai bucură de aceeaşi protecţie juridică, ci este sancţionat prin imposibilitatea participării la următoarea sesiune.
Contestatoarea solicită aplicarea disp. art. art. 5 alin. (3) C. proc. civ., respectiv a dispoziţiilor legale privitoare la situaţii asemănătoare, art. 62 alin. (8) din Legea nr. 303/2004, în sensul să i se recunoască dreptul ca după încetarea suspendării, să reia sesiunea de absolvire a INM, cu posibilitatea participării la următorul examen de absolvire.
3. Apărările formulate
Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepţia necompetenţei materiale, apreciind că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, dispoziţii legale speciale de strictă interpretare şi aplicare, legiuitorul stabilind o competenţă materială exclusivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie doar în cazul contestaţiei care are ca obiect hotărârile cu caracter individual ale Plenului şi Secţiilor privind cariera şi drepturile judecătorilor şi procurorilor.
În acest context, reclamanta nu are statutul de judecător sau procuror astfel că Hotărârea nr. 120/06.06.2024 ce face obiectul contestaţiei nu este un act administrativ referitor la cariera şi drepturile unui judecător sau procuror, fiind incidente dispoziţiile dreptului comun, respectiv art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
În subsidiar, a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Contestatoarea susţine, în principal, faptul că legislaţia naţională nu cuprinde reglementări clare cu privire la situaţia juridică în care se află şi propune o interpretare extensivă a disp. art. 31 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 192/2021, în sensul că aceasta are dreptul de a participa la următoarea sesiune de absolvire a INM, cu susţinerea unui nou test psihologic.
Contestatoarea se află în situaţia în care a deţinut calitatea de auditor de justiţie, începând cu anul 2022, şi a fost înscrisă la examenul de absolvire a Institutului în sesiunea 2023 – 2024, a obţinut calificativul "Inapt" la testarea psihologică, prin urmare, nu a putut susţine în prima sesiune, examenul de verificare a cunoştinţelor juridice.
Potrivit disp. art. 24 alin. (1) din Legea nr. 192/2021, incidentă în cauză, după încheierea cursurilor în cadrul INM, auditorii de justiţie admişi la Institut în anii 2021 şi 2022 susţin un test psihologic şi examenul de absolvire.
Potrivit disp. art. 24 alin. (5) din Legea nr. 192/2021, examenul de absolvire a Institutului poate fi susţinut doar de către auditorii de justiţie care au obţinut calificativul "apt" la testarea psihologică.
Contestatoarea susţine că aceste texte de lege ce fac distincţia între testarea psihologică şi examenul propriu-zis de verificare a cunoştinţelor teoretice şi practice, lasă numai impresia că examenul de absolvire nu cuprinde şi testarea psihologică.
Înalta Curte nu îşi însuşeşte modul de interpretare a dispoziţiilor legale sus-menţionate, susţinut de contestatoare, constatând că acestea sunt clare, precise şi previzibile.
Astfel, prevederile analizate stabilesc că după încheierea cursurilor la Institut, auditorii de justiţie susţin un test psihologic şi examenul de absolvire, acesta din urmă putând să fie parcurs numai de auditorii de justiţie care au obţinut calificativul "Apt" la testarea psihologică.
Se observă că testul psihologic şi calificativul obţinut sunt decisive în participarea şi susţinerea examenului de absolvire.
Hotărârea Plenului CSM nr. 103/2023 prin care a fost aprobat Regulamentul privind examenul de absolvire al INM menţine aceeaşi structură, Cap. II se referă la Testul psihologic, iar Cap. III are în vedere Organizarea şi desfăşurarea examenului de absolvire a INM.
Prin nepromovarea examenului de absolvire se înţelege situaţia auditorului de justiţie care, deşi se prezintă să susţină examenul nu obţine nota necesară pentru promovare, dar şi situaţia în care auditorul nu se prezintă la probă şi astfel nu promovează examenul de absolvire.
Aceste două ipoteze au un numitor comun, acela că auditorii de justiţie au obţinut la testul psihologic calificativul "Apt", situaţie diferită de cea a contestatoarei care a obţinut la testarea psihologică calificativul "Inapt", iar în privinţa acesteia nu este posibilă susţinerea examenului de absolvire, prin urmare, neprezentarea la examen a contestatoarei izvorăşte dintr-o altă situaţie juridică, ce este reglementată în lege.
Contestatoarea susţine că singura sancţiune prevăzută de lege este neacordarea bursei şi a altor drepturi prevăzute de lege "până la promovarea examenului".
Înalta Curte constată că sancţiunea la care se referă contestatoarea are în vedere auditorii de justiţie care, în prima sesiune au obţinut calificativul "Apt" la testarea psihologică, dar nu s-au prezentat la examenul de promovare sau, deşi s-au prezentat, nu au obţinut nota minimă necesară promovării.
Situaţia juridică a contestatoarei este reglementată de disp. art. 24 alin. (5) din Legea nr. 192/2021, potrivit cărora pot susţine exmenul de absolvire a INM, doar auditorii de justiţie care au obţinut calificativul "Apt", iar auditorii care au obţinut calificativul "Inapt" nu sunt obligaţi la restituirea bursei şi a cheltuielilor de şcolarizare.
Înalta Curte constată că potrivit disp. art. 24 alin. (2), (3), (4) din Legea nr. 192/2021, rezultatul în urma soluţionării contestaţiei împotriva calificativului "Inapt" este definitiv, iar contestatoarea a urmat procedura prevăzută de lege.
Prin urmare, Înalta Curte reţine că principiul de drept ubi lex non distinguit, nec nos distingurere debemus, nu poate fi aplicat astfel cum solicită contestatoarea, deoarece disp. art. 31 alin. (1) din Lega nr. 192/2021 se referă la cazul auditorului de justiţie care nu a promovat examenul de absolvire în prima sesiune, dar aceste prevederi legale se coroborează cu cele ale art. 24 alin. (5) din Legea nr. 192/2021, conform cărora pot susţine examenul de absolvire auditorii de justiţie are au obţinut calificativul "Apt".
Participarea la cea de-a doua sesiune este condiţionată de posibilitatea legală de participare la examenul de absolvire din prima sesiune, or contestatoarea nu se află în această situaţie.
În ceea ce priveşte menţinunea din considerentele Hotărârii nr. 480/12.03.2024 a CSM – secţia pentru procurori, în sensul că "unui auditor de justiţie din anul al II-lea de studiu, promoţia 2022 – 2024, i-a fost acordat calificativul "inapt" la examinarea şi reexaminarea psihologică, parte integrantă a examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii", nu poate fi apreciat în sensul dorit de contestatoare, interpretarea şi aplicarea legii fiind atributul instanţelor de judecată.
Referitor la susţinerile contestatoarei în sensul inexistenţei vreunei dispoziţii legale care să stabilească în competenţa intimatului atribuţii referitoare la statutul auditorului de justiţie, astfel că hotărârea atacată a fost luată de un organ necompetent, Înalta Curte urmează să le respingă, reţinând că, în speţă, sunt incidente prevederile Legii nr. 305/2022 privind CSM şi ale Regulamentului aprobat prin HCSM nr. 122/2023 privind organizarea şi funcţionarea CSM, potrivit cărora Plenul CSM are competenţe depline în privinţa organizării testului psihologic şi a examenului de absolvire a INM, prin urmare, constatarea încetării calităţii de auditor de justiţie aparţine aceleiaşi instituţii.
Contestatoarea consideră că este discriminată faţă de acei auditori de justiţie care nu au obţinut punctajul necesar la proba scrisă de verificare a cunoştinţelor juridice şi care au posibilitatea să se înscrie la următoarea sesiune.
Susţinerea contestatoarei este neîntemeiată, avându-se în vedere că auditorii de justiţie amintiţi nu se află în aceeaşi situaţie cu auditorul de justiţie care a obţinut calificativul "Inapt" la testarea psihologică, cum este şi cazul contestatoarei.
Se mai invocă faptul că partea este defavorizată şi faţă de acei auditori de justiţie care nu mai îndeplinesc, pe parcursul anilor, condiţia prevăzută de art. 14 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 303/2004 (este aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei), iar sancţiunea este cea de suspendare din funcţie, conform disp. art. 62 alin. (12) şi (6) din Legea nr. 303/2004.
Înalta Curte constată că aceste dispoziţii legale se referă la o afecţiune medicală şi nu la testarea psihologică în scopul de a se determina dacă persoana în cauză deţine aptitudinile cognitive, trăsăturile de personalitate şi capacitatea de a face faţă situaţiilor inerente calităţii de magistrat, prin urmare, nu pot fi aplicate prevederile art. 5 alin. (3) C. proc. civ., în sensul dispoziţiilor legale privitoare la situaţii asemănătoare, nefiind vorba despre o inegalitate de tratament în situaţii comparabile ci, dimpotrivă, de situaţii diferite, ce presupun un tratament distinct.
Înalta Curte constată că pentru acelaşi regim juridic a optat şi Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, menţinând la art. 33 alin. (1)-(5) susţinerea unui test psihologic şi a unui examen de absolvire care constă în probe teoretice şi practice, testul psihologic se finalizează cu un calificativ. Împotriva calificativului "Inapt" se poate face contestaţie, rezultatul fiind definitiv, iar examenul de absolvire poate fi susţinut doar de auditorii de justiţie care au obţinut calificativul "Apt".
De asemenea, art. 40 din Legea nr. 303/2004 prevede că dreptul de a participa la următoarea sesiune a examenului de promovare îl au auditorii care nu au promovat prima sesiune, aceasta însemnând că se încadrează în ipoteză numai cei care au obţinut calificativul "Apt" la testarea psihologică, de unde rezultă că opţiunea din cuprinsul Legii nr. 192/2021 nu este izolată, ci reprezintă o viziune clară a legiuitorului în privinţa situaţiei auditorilor care nu obţin calificativul "Apt" la testarea psihologică în prima sesiune a examenului de absolvire.
Faţă de acestea, în temeiul disp. art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, contestaţia va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 120 din 6 iunie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 12 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.