Şedinţa publică din data de 16 decembrie 2024
Asupra cererii de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii
Prin cererea înregistrată la data de 12 decembrie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, petentul A. a solicitat anularea alegerilor parlamentare desfăşurate la data de 1 decembrie 2024, precum şi anularea Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat şi nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaţilor, emise de către Biroul Electoral Central, invocând numeroase încălcări ale prevederilor Constituţiei României, Hotărârea Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024 şi Hotărârea din Procesul-verbal nr. x a BEC, adoptată în ziua de 5 septembrie 2024 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor din anul 2024.
În susţinerea cererii, expunând conţinutul art. 11 şi art. 118 alin. (1) din Legea 208/2015, republicată, privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, s-a arătat că, la constituirea Biroului Electoral Central, nu au fost respectate aceste prevederi legale, respectiv:
- în BEC a fost acceptat ilegal un reprezentant al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor care nu este formaţiune politică, iar deputaţii din acest Grup Parlamentar nu au participat la alegeri, fiind pentru prima dată la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din România când în BEC a fost introdus ilegal un reprezentant al acestui Grup parlamentar;
- în BEC a fost acceptat ilegal ca şi "competitor electoral", prin încălcarea art. 118 alin. (1) din Legea 208/2015 şi a art. 56 alin. (1) lit. c) din O.G. nr. 26/2000, un reprezentant al unui ONG ilegal înregistrat în Registrul fundaţiilor şi asociaţiilor, respectiv al fundaţiei culturale B., care nu este formaţiune politică şi nu este înregistrată în lista partidelor politice de la Tribunalul Bucureşti, şi nu este organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţii maghiare conform legii, această minoritate având mai multe astfel de organizaţii cu statut de asociaţii şi fundaţii, respectiv de ONG. Minoritatea maghiară din România este reprezentată în plan politic de mai multe partide politice constituite pe criterii etnice şi mulţi etnici maghiari activează în toate partidele parlamentare din România şi în celelalte partide politice înregistrate la Tribunalul Bucureşti, însă minoritatea maghiară din România a refuzat să facă parte, prin fundaţia B., din Grupul Parlamentar al minorităţilor etnice din Camera Deputaţilor.
- în BEC a fost acceptat un reprezentant al formaţiunii politice C., care nu a participat la alegerile parlamentare din anul 2020. Această formaţiune politică şi-a constituit în Parlament, în ziua de 2 septembrie 2024, un grup parlamentar format din 12 deputaţi.
Tot în şedinţa din 5 septembrie 2024, BEC nu a acceptat un reprezentant al C. care a înştiinţat Secretarul General al Camerei Deputaţilor că are un grup parlamentar format din 10 deputaţi. Această înştiinţare a fost înregistrată la Camera Deputaţilor înaintea C.. Cu toate acestea, Autoritatea Electorală Permanentă a omis să înştiinţeze Biroul Electoral Central cu privire la constituirea Grupului Parlamentar al C.. De asemenea, Autoritatea Electorală Permanentă i-a păcălit pe cei 5 judecători desemnaţi în Biroul Electoral Central cărora le-a comunicat în mod fals faptul că fundaţia ilegală B. este partid politic, la fel ca şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor, care nu este formaţiune politică, amândouă ocupând câte un loc al unui partid politic al românilor excluşi din parlament şi de la conducerea ţării. Mai mult, AEP ştie că din acest Grup parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor nu face parte minoritatea maghiară din România.
Petentul a mai arătat că "Partidele" ocupanţilor străini şi candidaţii lor pentru Parlamentul României nu au respectat numeroase prevederi din Constituţia României şi Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, dintre prevederile Constituţiei României încălcate menţionând: art. 1 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5), art. 2 alin. (2), art. 3 alin. (1) şi alin. (3), art. 4 alin. (2), art. 8 alin. (2), art. 12 alin. (1)-(3), art. 13, art. 16 alin. (1)-(4), art. 40 alin. (2), art. 44, art. 54 alin. (1)-(2), art. 57, art. 82 alin. (2), art. 135 alin. (2), art. 135 alin. (2) lit. a)-g).
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 208/2015.
2. Apărările formulate în cauză
Intimatul Biroul Electoral Central nu a formulat întâmpinare faţă de cererea dedusă judecăţii.
3. Alte aspecte procesuale
La 16 decembrie 2024, petentul A. a depus la dosar un exemplar al cererii de chemare în judecată, semnat, solicitând, totodată, şi încuviinţarea participării sale la şedinţa de judecată prin videoconferinţă.
Referitor la solicitarea petentului de participare la şedinţa de judecată prin videoconferinţă, Înalta Curte reţine că prezenta cauză reprezintă un litigiu civil, iar normele C. proc. civ. cuprinse la Cap. II – Judecata nu prevăd o astfel de procedură.
Totodată, având în vedere natura urgentă a cauzei, precum şi obiectul său, se reţine că pricina poate fi soluţionată fără prezenţa petentului, pe baza înscrisurilor depuse la dosar.
4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi
Analizând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi excepţia inadmisibilităţii cererii, Înalta Curte constată următoarele:
În cauză, petentul A. a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o acţiune prin care a solicitat anularea alegerilor parlamentare desfăşurate la data de 1 decembrie 2024, precum şi anularea Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat şi nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaţilor, emise de către Biroul Electoral Central.
4.1. În ceea ce priveşte excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată de Ministerul Public, Înalta Curte reţine că petentul A. a solicitat, în mod explicit, anularea alegerilor parlamentare desfăşurate la data de 1 decembrie 2024, iar contestarea celor 2 procese-verbale, respectiv nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat şi nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaţilor, emise de către Biroul Electoral Central, s-a făcut în contextul solicitării de anulare a alegerilor parlamentare.
În aceste condiţii, faţă de norma de competenţă cuprinsă în art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, excepţia necompetenţei materiale a ÎCCJ apare ca fiind neîntemeiată, urmând a fi respinsă.
4.2. În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente: "Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancţiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei şi numai dacă se stabileşte că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluţionarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoştinţă publică la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează un nou scrutin, în secţiile de votare sau în circumscripţia electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripţie electorală împreună cu autorităţile administraţiei publice locale vor asigura buna desfăşurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor prezentei legi. Până la obţinerea noilor rezultate se suspendă operaţiunile electorale privind numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor."
Înalta Curte constată că din textul de lege de mai sus reiese că cererile pentru anularea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor se depun la Biroul Electoral Central, şi nu direct la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care este învestită doar cu soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei Biroului Electoral Central, prin care s-a soluţionat cererea de anulare a alegerilor.
O asemenea concluzie reiese şi din dispoziţiile Hotărârii de Guvern nr. 1034 din 2024 pentru aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, care la pct. 142 prevede că cererile pentru anularea alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală se adresează Biroului Electoral Central, care le soluţionează în cel mult 3 zile de la data înregistrării cererii (pct. 143), iar la pct. 144 se prevede că aceste decizii pot fi contestate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoştinţa publică a deciziei Biroului Electoral Central privind soluţionarea cererii de anulare a alegerilor.
În consecinţă, cererile pentru anularea alegerilor parlamentare se soluţionează de către Biroul Electoral Central, iar contestaţiile formulate cu privire la aceste decizii sunt soluţionate de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În cauză, petentul, deşi a invocat prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, conform cărora "admiterea candidaturilor de către biroul electoral de circumscripţie sau de către Biroul Electoral Central, după caz, se face, în termen de 48 de ore de la data depunerii, prin decizie, şi poate fi contestată de către cetăţenii cu drept de vot, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, în termen de cel mult 48 de ore de la data afişării deciziei de acceptare", a solicitat, de fapt, anularea alegerilor parlamentare desfăşurate la data de 1 decembrie 2024.
Astfel, cererea formulată nu a vizat o decizie a Biroului Electoral Central, ci Înalta Curte a fost învestită direct cu soluţionarea unei cereri ce priveşte anularea alegerilor parlamentare, demers inadmisibil în raport cu dispoziţiile legale incidente în materie electorală.
Dincolo de acest aspect, Înalta Curte constată că cererea petentului este inadmisibilă şi din perspectiva faptului că acesta a solicitat anularea alegerilor parlamentare desfăşurate la data de 01.12.2024, în integralitate.
Însă, textul de lege pe care se întemeiază cererea de anulare a alegerilor parlamentare vorbeşte de anularea alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală, şi nu de anularea alegerilor în integralitatea lor.
Cu alte cuvinte, legea nu deschide posibilitatea anulării în integralitate a alegerilor parlamentare de către instanţele judecătoreşti, ci doar posibilitatea formulării unei cereri de anulare a alegerilor dintr-o secţie de votare sau circumscripţie electorală, astfel că demersul judiciar al petentului este inadmisibil şi din această perspectivă.
În consecinţă, având în vedere faptul că petentul A. nu a înţeles să urmeze procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată din oficiu, este întemeiată, urmând a fi admisă, fără a mai fi necesară, în litigiul de faţă, soluţionarea excepţiei procesuale vizând lipsa calităţii procesuale active, prin prisma lipsei calităţii de competitor electoral.
5. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 208/2015, coroborat cu dispoziţiile art. 97 pct. 4 şi art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată de Ministerul Public; va admite excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu, şi va respinge cererea formulată de petentul A. privind anularea alegerilor parlamentare desfăşurate la data de 1 decembrie 2024, precum şi anularea Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat şi nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaţilor, emise de către Biroul Electoral Central, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, invocată de Ministerul Public.
Admite excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu.
Respinge cererea formulată de petentul A. privind anularea alegerilor parlamentare desfăşurate la data de 1 decembrie 2024, precum şi anularea Proceselor-verbale nr. x/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat şi nr. 3RF/07.12.2024 privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Camera Deputaţilor, emise de către Biroul Electoral Central, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 16 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.