Şedinţa publică din data de 16 decembrie 2024
Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul cererii
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 13 decembrie 2024 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2024, reclamanţii Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept şi A., în contradictoriu cu intimaţii Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi Şeful Statului Major al Apărării, Guvernul României prin Prim-Ministru, reprezentat de Secretariatul General al Guvernului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională a României, Serviciul Român de Informaţii, Preşedintele României, B. reprezentat de Administraţia Prezidenţială şi C., au solicitat:
- anularea Deciziei Biroului Electorat Central nr. 230D din 06.12.2024 privind punerea în aplicare a soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale a României în şedinţa din data de 06 decembrie 2024;
- anularea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 231D din 07.12.2024;
- anularea Deciziei Biroului Electoral Central nr. 232D din 07.12.2024;
- obligarea Guvernului la emiterea unei hotărâri de Guvern prin care să stabilească, de îndată, Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024 în al doilea tur de scrutin.
În susţinerea cererii, reclamanţii, cu privire la necesitatea pronunţării unei soluţii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru remedierea încălcării ordinii de drept şi democraţiei constituţionale în România, au expus situaţia de fapt premergătoare emiterii actelor atacate.
În acest sens, s-a arătat că, în urma desfăşurării la data de 24.11.2024 a primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, la data de 26.11.2024 Biroul Electoral Central a întocmit Procesul-verbal privind rezultatul votării la alegerile pentru Preşedintele României 24 noiembrie 2024 nr. x/26.11.2024, potrivit căruia candidaţii care vor participa la al doilea tur de scrutin sunt A. şi C..
La data de 27.11.2024, Curtea Constituţională a României a stabilit termen pentru soluţionarea celor două cereri de anulare a alegerilor (dosar nr. x/2024 şi nr. y/2024), precum şi pentru confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024 (dosar nr. x/2024) la data de 28.11.2024, ora 11:00.
La data de 27.11.2024, Preşedintele României în funcţie (al cărui mandat expiră la data de 21.12.2024), a convocat şedinţa CSAT (Consiliului Suprem de Apărare al Ţării) pentru data de 28 noiembrie 2024, începând cu ora 14:00, la Palatul Cotroceni, cu ordinea de zi: analiza unor posibile riscuri la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
La data de 28.11.2024, potrivit comunicatului de presă al CCR, având în vedere art. 146 lit. f) din Constituţie, art. 3 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi art. 37 şi 76 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi, judecătorii Curţii Constituţionale, au dispus în dosarul nr. x/2024, respingerea ca tardivă a cererii de anulare a alegerilor formulată de domnul D.; în dosarul nr. x/2024, având ca obiect cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul E. a dispus reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cu termen de judecată pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14:00.
Raportat la motivele de contestaţie invocate care se încadrau în cauzele prevăzute de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 76 din Legea nr. 47/1992, au arătat reclamanţii că CCR putea doar să solicite Biroului Electoral Central toate procesele-verbale ale secţiilor de votare, pentru a verifica dacă, raportat la motivele şi dovezile depuse de contestatorul E., stabilirea rezultatelor primului tur de scrutin au fost fraudate şi au modificat modifice ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. Curtea Constituţională nu putea să dispună renumărarea voturilor, deoarece potrivit Legii nr. 304/2004, autoritatea competentă potrivit legii să dispună în acest sens era Biroul Electoral Central şi o putea face dispune numai anterior întocmirii procesului-verbal cu rezultatul primului tur de scrutin care s-a comunicat către CCR în vederea validării rezultatelor. Cu toate acestea, prin încălcarea competentelor legale şi prin adăugarea Ia lege, judecătorii CCR au dispus renumărarea voturilor şi comunicarea de către Biroul Electoral Central a rezultatelor re verificării şi renumărării. Or, asemenea atribuţii nu intrau în competenţa judecătorilor CCR, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 307/2004.
În dosarul nr. x/2024, având ca obiect confirmarea/validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, a stabilit termen pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14:00.
La data de 28.11.2024, Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 205D/28.11.2024 privind modul de soluţionare a solicitării formulate de Curtea Constituţională a României prin adresa cu nr. x/28.11.2024, emisă în Dosarul nr. x/2024, înregistrată la Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 cu nr. x/28.11.2024, prin adăugare la lege, neavând competenţa de a dispune renumărarea voturilor conform hotărârii CCR
La data de 28.11.2024 a avut lor şedinţa C.S.A.T., în cadrul căreia s-a arătat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influenţa corectitudinea procesului electoral, că un candidat a beneficiat de o expunere masivă pe reţele sociale şi că structura IT&C, suport pentru procesul electoral, nu a fost afectată de atacurile cibernetice, neinfluenţând corectitudinea procesului electoral.
Totodată, s-a arătat că din comunicatul de presă din 04.12.2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, rezultă că această instituţie nu a primit până la acea dată, nicio sesizare sau informare din partea autorităţilor publice cu atribuţii în desfăşurarea procesului electoral, a organelor de politie sau a altor instituţii.
Au arătat reclamanţii, fată de cronologia evenimentelor şi comportamentul Preşedintelui României, că scopul convocării şedinţei C.S.A.T. din data de 28.11.2024 a fost acela de a influenţa opinia publică cu privire la candidatul A., precum şi rezultatul alegerilor preşedinţiale şi scoaterea acestuia din cursa electorală, inclusiv prin exercitarea de presiuni asupra judecătorilor Curţii Constituţionale a României.
La data de 02.12.2024, conform comunicatului de presă al CCR, în cadrul controlului pentru respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, conferind efectivitate competenţelor înscrise în Constituţia României, precum şi în respectul votului popular exprimat în primul tur al alegerilor prezidenţiale din anul 2024, judecătorii constituţionali au hotărât, cu unanimitate de voturi:
- respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024, formulată de E.;
- confirmarea şi validarea rezultatului alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, în cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024;
- organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care participă domnul A. şi doamna C., în această ordine.
La data de 03.12.2024 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1214 din 3 decembrie 2024 Hotărârea CCR nr. 31/2024 privind rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul primului tur de scrutin din 24 noiembrie 2024. Potrivit dispozitivului acestei hotărâri, Curtea Constituţională a hotărât organizarea celui de al doilea tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României în ziua de duminică, 8 decembrie 2024, la care vor participa domnul A. şi doamna C..
La data de 04.12.2024, pe pagina Administraţiei Prezidenţiale a fost postat un Comunicat de presă prin care se aducea la cunoştinţa decizia Preşedintelui României privind declasificarea informaţiilor prezentate de Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Ministerul Afacerilor Interne în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Tării, din data de 28 noiembrie 2024,
Procedura de declasificare a Documentul nr. 611 din data de 29.11.2024 emis de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Documentului nr. 1956 din 04.12.2024 emis de Serviciul de Informaţii Externe, Documentul MAI - declasificat cu nr. x/04.12.2024, Documentele declasificate emise de SRI, respectiv anexa la documentul nr. x din 28.11.2024 şi anexa la documentul nr. x din 02.12.2024, operaţiune care s-a realizat cu încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.
La data de 06.12.2024, votarea pentru al doilea tur de scrutin a început în secţiile de votare din străinătate. În cel de al doilea tur de scrutin au votat la secţiile din străinătate 53.675 cetăţeni români.
După începerea votării în al doilea tur de scrutin, la data de 06.12.2024, Curtea Constituţională a României dă un comunicat de presă, potrivit căruia a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024; a dispus reluarea procesului electoral în integralitate.
Biroul Electoral Central, înainte de a fi publicată în Monitorul Oficial hotărârea CCR, la data de 16.12.2024, e emis Decizia nr. 230D/06.12.2024 potrivit căreia, în baza comunicatului de presă al CCR, invocând ca temei art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004 a dispus:
"Art. (1) Încetează de îndată operaţiunile de votare si cele de pregătire a votării la secţiile de votare din străinătate.
Încetează de îndată operaţiunile de pregătire a votării ta secţiile de votare din tară.
Se sistează de îndată activitatea de operare în aplicaţiile informatice utilizate pentru desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024.
Art. 2.-Toate materialele electorale deţinute de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate se sigilează si se predau misiunilor diplomatice si oficiilor consulare. Toate buletinele de vot întrebuinţate sau neîntrebuinţate se anulează prin grija birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.
Art. 3. Sistează de îndată operaţiunile de predare a materialelor electorale către birourile electorale ale secţiilor de votare din tară.
(2) Toate materialele electorale deja predate birourilor electorale ale secţiilor de votare din tară se sigilează şi se predau birourilor electorale ierarhic superioare".
După ce Curtea Constituţională a anunţat soluţia din 06.12.2024 şi înainte de publicarea motivării acestei soluţii, la data de 06.12.2024, ora 17:00 preşedintele României a susţinut o declaraţie de presă, la Palatul Cotroceni.
La data de 06.12.2024, după declaraţia preşedintelui B., pe site-ul CCR a fost postată Hotărârea nr. 32/2024 de privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024, iar ulterior, spre miezul nopţii, aceasta a apărut publicată în Monitorul Oficial, pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. art. (1) şi (2) din Constituţia României, a dispoziţiilor dispoziţiile Legii nr. 370/2004, Legii nr. 47/1992
S-a arătat că CCR prin emiterea hotărârii, anulând întregul proces electoral pe baza unor simple presupuneri expuse în materialele declasificate, a încălcat principiul securităţii juridice, aceasta reprezentând un apel mascat atât împotriva propriilor hotărâri nr. 30/02.12.2024, cât si a hotărârii nr. 31/02.12.2024, Curtea Constituţională neavând nicio competenţă legală sau constituţională ca să anuleze întregul proces electoral, nefiind în competenţa ei să anuleze H.G. nr. 756/2024 şi H.G. nr. 1061/2024, aceste hotărâri de guvern fiind în continuare în vigoare şi după pronunţarea hotărârii CCR nr. 32/2024.
Totodată, cu încălcarea propriei jurisprudenţe, a statuat că mandatul actualului preşedinte se prelungeşte o perioadă nedefinită de timp, încălcând astfel art. 2 alin. (1) din Constituţia României, privind dreptul poporului român de a îşi alege periodic preşedintele, pentru o durată de 5 ani, potrivit art. 83 din Constituţie.
S-a arătat că CCR nu are în competenţe anularea întregului proces electoral, putând numai să valideze sau să invalideze rezultatele alegerilor, în speţă rezultatele primului tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui din 24.11.2024.
În condiţiile în care hotărârea C.S.A.T. din 28.11.2024 era de notorietate, la data de 02.12.2024, prin hotărârea nr. 31 publicată în Monitorul Oficial la data de 03.12.2024 (dată de la care este definitivă şi general obligatorie), CCR a validat rezultatele primului tur al alegerilor preşedinţiale din 24.11.2024 şi a stabilit organizarea celui de al doilea tur al alegerilor preşedinţiale având ca participanţi candidaţii A. şi C..
Potrivit art. 52 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, CCR putea să anuleze alegerile numai până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor. Or, cu toate că CCR a validat rezultatele primului tur de scrutin, în timpul desfăşurării votului în cadrul celui de al doilea tur de scrutin, cu toate că nu existau motive noi, inexistente la data adoptării hotărârii nr. 31/02.12.2024, cu încălcarea competenţelor legale şi constituţionale, CCR prin hotărârea nr. 32/06.12.2024, pe baza unor note informative ale serviciilor secrete a anulat întregul proces electoral, lipsind astfel de efecte hotărârea definitivă nr. 31/02.12.2024.
Prin modalitatea în care a procedat, CCR efectuat un "apel mascat" împotriva propriei hotărâri, încălcând astfel principiul securităţii raporturilor juridice garantat de art. 6 C.E.D.O., a încălcat dreptul de a fi ales a candidaţilor la alegerile preşedinţiale A. şi C., a aplicat o sancţiune penală candidatului A., în lipsa unei hotărâri penale de condamnare, încălcându-i acestuia dreptul la apărare, a încălcat totodată dreptul de a alege a cetăţenilor români care şi-au exercitat deja dreptul de vot în cadrul celui de al doilea tur de scrutin şi a favorizat actualul preşedinte al României, B., prelungindu-i acestuia în mod nelegal şi neconstituţional mandatul de preşedinte al României.
Mai mult, prin modalitatea în care a procedat, CCR a încălcat şi caracterul României de stat democratic reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituţia României, precum şi articolul 2 din Constituţia României.
În concluzie, prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat Înaltei Cuţi de Casaţie şi Justiţie să constate că hotărârea BEC nr. 230D/06.12.2024 a fost emisă în baza Hotărârii CCR nr. 32/06.12.2024, ilegală şi neconstituţională prin încălcarea de către CCR: a principiului legalităţii reglementat de art. 1 alin. (5) din Constituţia României, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale garantate de art. 1 alin. (3), art. 36 şi 37 din Constituţia României, încălcarea caracterului de stat democratic al României, garantat de art. 1 alin. (3) din Constituţie, încălcarea caracterului periodic al alegerilor preşedinţiale garantat de art. 2 alin. (1) din Constituţia României, precum şi încălcarea principiului securităţii juridice garantat de art. 6 din C.E.D.O.
La data de 07.12.2024. Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 231/07.12.2024 prin care s-a dispus că Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 îsi încetează activitatea la data de 13 decembrie 2024. ora 24:00.
Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Biroul electoral nr. 48 pentru secţiilore de votare din străinătate şi biroul electoral pentru votul prin corespondentă constituite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 îşi încetează activitatea la data de 11 decembrie 2024, ora 24:00.
Birourile electorale menţionate la alin. (1) şi (2) asigură relaţia cu publicul si înregistrează solicitările, întâmpinările şi contestaţiile recepţionate cel mai târziu până la data de 7 decembrie 2024, ora 17:00 pe care le soluţionează până la momentul încetării activităţii.
(1) Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi Biroul electoral nr. 48pentru secţiile de votare din străinătate, instituţiile prefectului, primarii, precum şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare, după caz, procedează la predarea tuturor documentelor si materialelor deţinute, în vederea arhivării si/sau topirii acestora, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Deciziei Biroului Electoral Central nr. 160D/17.11.2024 privind operaţiunile de predare si primire a documentelor si materialelor necesare procesului de votare de către birourile electorale constituite cu ocazia alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. fisi art. 20 alin. (3) Ut. f) din Legea nr. 3 70/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. în măsura în care legislaţia incidentă nu distinge, alte documente şi materiale se predau, pe bază de proces-verbal, tribunalului competent.
(2) Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti si Biroul electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate, instituţiile prefectului si primarii nu predau Biroului Electoral Central niciun material sau document rezultat în urma pregătirii şi desfăşurării celui de-al doilea tur de scrutin.
(3) Autoritatea Electorală Permanentă si Serviciul de Telecomunicaţii Speciale păstrează în condiţii de integritate arhiva electronică si toate evidentele electronice rezultate în urma operării aplicaţiilor informatice utilizate în contextul pregătirii şi desfăşurării alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024.
Termenele prevăzute de dispoziţiile art. 24 alin. (8) si art. 70 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, încep să curgă de la data aducerii la cunoştinţa publică a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024.
Operatorii de calculator şi membrii-operatori de calculator predau terminalele informatice misiunilor diplomatice si oficiilor consulare si/sau Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, după caz, în condiţiile stabilite de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, cel mai târziu la data de 11 decembrie 2024.
De asemenea, s-au adoptat şi dispoziţii cu privire la drepturile materiale stabilite prin O.G. nr. 98/2024 aferente membrilor şi personalului tehnic din birourile electorale, pentru cel de al doilea tur de scrutin.
La data de 07.12.2024, Biroul Electoral Central a adoptat Decizia nr. 232D/07.12.2024 privind modificarea art. 3 alin. (7) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 23l/D/07.12.2024 cu privire la indeminizaţiile cuvenite membrilor birourilor electorale.
S-a arătat că Biroul Electoral Central, cu depăşirea atribuţiilor legale şi în condiţiile în care Hotărârile de Guvern nr. 756/2024 şi nr. 1061/2024 erau în vigoare şi produceau efecte juridice, a pus în aplicare Hotărârea CCR nr. 32/06.12.2024, decizând încetarea tuturor operaţiunilor de votare din cel de al doilea tur de scrutin şi încetarea activităţii BEC şi a Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Biroul electoral nr. 48 pentru secţiilor de votare din străinătate şi biroul electoral pentru votul prin corespondentă constituite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024.
Totodată, se poate constata că Guvernul României care este în exercitarea atribuţiilor, cu toate nu există nicio normă legală care să îi interzică organizarea unui nou proces electoral, nu a adoptat o hotărâre de guvern prin care să organizeze un nou proces electoral, în urma hotărârii CCR nr. 32/06.12.2024, punând astfel în aplicare declaraţia preşedintelui României din data de 06.12.2024.
Toate acestea dovedesc în mod clar că a fost încălcat caracterul periodic al alegerilor prevăzut de art. 2 alin. (1) din Constituţia României, suveranitatea naţională a poporului român pentru alegerea preşedintelui României fiind încălcată, mandatul actualului preşedinte fiind prelungit în mod ilegal şi neconstituţional, cu concursul unui grup de persoane (judecătorii CCR, preşedintele României, membrii Guvernului României) care exercită suveranitatea naţională în nume propriu.
Pentru toate aceste motive, reclamanţii s-au adresat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României pentru a îşi îndeplini rolul constituţional de realizare a justiţiei în România, prevăzut de art. 124 şi art. 126 din Constituţia României şi pentru a sancţiona: comportamentul antidemocratic, încălcarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, încălcarea principiului securităţii juridice şi încălcarea principiului legalităţii.
Cu privire la calitatea procesuală activă a reclamanţilor în dovedirea interesului s-a arătat că reclamanta Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept (CASD) are calitatea să promoveze această acţiune şi justifică atât interesul legitim privat cât si interesul legitim public pentru promovarea prezentei acţiuni potrivit art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004 şi potrivit scopului asociaţiei, astfel cum a fost definit la art. 3.1. alin. (1) lit. a) şi b) din Statut, respectarea statului de drept şi a drepturilor şi libertăţilor, printre care şi dreptul de vot, restrâns prin deciziile Biroului Electoral Central.
În ceea ce îl priveşte pe reclamantul A., s-a invocat calitatea de candidat la funcţia de preşedinte al României şi de câştigător al primului tur de scrutin.
Referitor la calitatea procesuală pasivă a pârâţilor s-a arătat că BEC are această calitate ca emitent al actelor atacate, Statul Major al Apărării are calitate procesuală pasivă ca urmare a faptului că prin prezenta acţiune se invocă atacul asupra democraţiei constituţionale din România (art. 118 alin. (1) din Constituţia României), Ministerul Apărării este autoritatea care reprezintă în justiţie structurile armatei fără personalitate juridică, Guvernul României are calitate pasivă având în vedere solicitarea de remediere a situaţiei prin emiterea unei noi hotărâri de guvern pentru stabilirea calendarului celui de al doilea tur al alegerilor preşedinţiale, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are calitate procesuală în prezenta cauză ca urmare a faptului că prin acţiunea promovată se invocă o încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi un atac la ordinea de drept (art. 131 din Constituţia României - rolul Ministerului Public).
Au susţinut reclamanţii că prin imputarea încălcării principiului securităţii juridice şi a dreptului de vot, Curtea Constituţională are calitate procesuală pasivă, Serviciul Român de Informaţii are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, având în vedere criticile care i se aduc cu privire la întocmirea de documente ulterior datei şedinţei CSAT din 28.11.2024, domnul B. are calitate procesuală pasivă, ca urmare a criticilor aduse privind influenţarea intenţiei de vot a românilor, iar doamna C. are calitate procesuală având în vedere faptul că este candidatul clasat pe locul doi în primul tur de scrutin, pentru a îi fi opozabilă prezenta hotărâre.
În ceea ce priveşte competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a soluţiona prezenta cauză s-a invocat art. 1, art. 21, art. 23, art. 53, art. 124, art. 126 din Constituţia României, art. 8, 9 din Legea nr. 304/2022, art. 2 şi 5 din C. proc. civ., potrivit cărora dispoziţiile C. proc. civ. constituie procedura de drept comun, care se aplică în alte materii în măsura în care nu sunt dispoziţii contrare.
Având în vedere faptul că este o situaţie nemaiîntâlnită situaţia de fapt care a determinat generarea prezentului litigiu, respectiv aceea că după ce Curtea Constituţională a României a confirmat şi validat rezultatele primului tur al alegerilor preşedinţiale şi participanţii la al doilea tur de scrutin şi a început votarea în secţiile din străinătate, aceeaşi CCR să emită o nouă hotărâre prin care a anulat întregul proces electoral, în condiţiile în care nu are asemenea competenţe, iar organizarea procesului electoral este o atribuţie a Guvernului şi nici hotărârile de Guvern care au reglementat procesul electoral şi nici hotărârea CCR de confirmare şi validare a primului tur de alegeri nu au fost anulate şi sunt în vigoare, iar prin prezenta cerere se invocă încălcarea drepturilor fundamentale de a vota şi de a fi ales, precum şi încălcarea ordinii de drept şi un atac la democraţia constituţională, considerăm că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 2 coroborat cu art. 5 din C. proc. civ., iar prezenta cauză este de competenţa înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Deşi Biroul Electoral Central este o autoritatea publică iar actele emise de acestea sunt acte administrative, Legea nr. 370/2004 derogă de la prevederile Legii nr. 554/2004, stabilind că, în cadrul procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României, sunt în competenţa de soluţionare a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cum cererea care face obiectul prezentei cauze vizează o decizie a B.E.C. emisă pentru punerea în aplicare a unei decizii a CCR, iar Legea nr. 370/2004 nu prevede o asemenea situaţie, ca urmare a importanţei acordate de legiuitor a procesului electoral de alegere a preşedintelui României, stabilind în competenţa I. C. civ..J., acţiunile care vizează deciziile B.E.C., s-a considerat, prin raportare la dispoziţiile art. 5 alin. (3) din C. proc. civ., că prezenta cauză trebuie soluţionată în baza dispoziţiilor legale privitoare la situaţii asemănătoare prevăzute de Legea nr. 370/2004, competentă să soluţioneze cauza fiind Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În ceea ce priveşte admisibilitatea acţiunii, s-a invocat necesitatea respectării dreptului de acces la instanţă pentru a remedia încălcările care au avut loc şi restabilirea statului de drept, ordinii de drept şi democraţiei constituţionale în România.
În cadrul procesului electoral pentru alegerea Preşedintelui României, CCR a încălcat principiul securităţii juridice garantat de art. 6 C.E.D.O., ca urmare a faptului că după ce a pronunţat Hotărârea nr. 31/02.12.2024 prin care a confirmat şi a validat rezultatele primului tur de scrutin, a procedat la promovarea din oficiu a unui "apel mascat" şi a pronunţat Hotărârea nr. 32/06.12.2024 prin care a anulat întregul proces electoral, lipsind astfel de efecte Hotărârea CCR nr. 31/02.12.2024.
Prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024 pronunţată de Curtea Constituţională, raportat la considerentele acesteia, candidatului A. i s-a aplicat o pedeapsă penală constând în interdicţia de a candida şi de a fi ales, încălcând prezumţia de nevinovăţie şi dreptul la apărare al acestuia şi în lipsa unei hotărâri definitive de condamnare a unei instanţe de judecată.
Totodată, Biroul Electoral Central a pus în aplicare hotărârea CCR nr. 32/06.12.2024, prin decizia nr. 230D/06.12.2024 prin care a decis încetarea tuturor operaţiunilor de votare şi de pregătire a votării, pe baza unui simplu comunicat de presă şi fără a avea competenţe de punere în aplicare a deciziei CCR, potrivit Legii nr. 370/2004, şi cu încălcarea principiului legalităţii reglementat atât de art. 1 alin. (5) din Constituţia României, cât şi de art. 6 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ potrivit căruia "Autorităţile si instituţiile administraţiei publice, precum şi personalul acestora au obligaţia de a acţiona cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi a tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte."
Legea nr. 370/2004 nu prevede nicio normă prin care CCR poate să anuleze întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, iar în baza unei asemenea decizii a CCR să poată fi dispusă de către BEC încetarea operaţiunilor de votare şi a operaţiunilor de pregătire a votării, după începerea votării în turul al doilea de scrutin. Totodată, Legea nr. 370/2004 nu prevede nicio procedură de atac într-o asemenea situaţie.
S-a solicitat instanţei înlăturarea normelor interne care nu permit dreptul de acces la instanţă într-un termen optim pentru analiza efectivă şi cu celeritate a cererii (conform art. 20 şi art. 148 alin. (2) din Constituţiei României, art. 3, 4 şi 6 C. proc. civ.) şi aplicarea directă şi prioritară a art. 6, art. 13, 17 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 2 TFUE.
Se solicită a li se permite reclamanţilor dreptul de acces la instanţă, atât pentru a le fi analizate criticile privind nelegalitatea Deciziilor BEC nr. 230D/06.12.2024, nr. 231D/07.12.2024 şi nr. 232D/07.12.2024, cât şi pentru a se constata încălcarea de către CCR a drepturilor fundamentale ca urmare a încălcării principiului securităţii raporturilor juridice, cu consecinţe asupra statului de drept, ordinii de drept şi democraţiei constituţionale în România şi remedierea acestor încălcări prin continuarea procesului electoral conform Hotărârii definitive a CCR nr. 31/02.12.2024.
Întrucât deciziile B.E.C. sunt acte administrative cu caracter normativ, iar potrivit art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricând.
Totodată, având în vedere că Deciziile BEC atacate au fost deja puse în aplicare, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora, în cazul acţiunilor îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil şi au produs efecte juridice, nu este obligatorie plângerea prealabilă.
Soluţionarea prezentei cauze de către nalta Curte de Casaţie şi Justiţie se impune ca urmare a faptului că obiectul cauzei vizează procesul electoral, iar aşa cum am arătat la capitolul anterior, prin Legea nr. 370/2004 legiuitorul a stabilit competenta I. C. civ..J. de a soluţiona cereri care vizează procesul electoral de alegere a Preşedintelui României.
În ceea ce priveşte nelegalitatea deciziilor atacate, s-a invocat nepublicarea Deciziilor BEC nr. 230D/06.12.2024, nr. 231D/07.12.2024, nr. 232D/07.12.2024 în Monitorul Oficial,
S-a arătat că art. 17 alin. (4) din Legea nr. 307/2004 nu este o normă derogatorie de la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 pentru a considera că hotărârile BEC ar putea intra în vigoare de la data afişării pe pagina proprie de internet, ci din contra, art. 17 alin. (4) din Legea nr. 370/2004 prevede obligativitatea publicării acestora în Monitorul Oficial, Partea I, tocmai pentru a respecta dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind intrarea în vigoare.
Or, toate cele trei decizii atacate au fost emise de B.E.C. pentru interpretarea şi aplicarea deciziei CCR, nu pentru aplicarea Legii nr. 370/2004 şi, drept urmare, ele intrau în vigoare numai de la data publicării în Monitorul Oficial, partea I, potrivit art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000.
S-a invocat jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reprezentată de decizia nr. 3479 din 9 iunie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021.
Un alt motiv de nelegalitate îl reprezintă emiterea Deciziei BEC nr. 230D/06.12.2024 înainte de publicarea Hotărârii CCR nr. 31/06.12.2024 în Monitorul Oficial, doar pe baza unui comunicat, ceea ce atrage şi nelegalitatea deciziilor subsecvente.
Au arătat reclamanţii că în Legea nr. 370/2004 nu există nicio prevedere legală pe care BEC să o poată pună în aplicare şi să dispună încetarea operaţiunilor de votare şi de organizare a votării în cadrul celui de al doilea tur de scrutin, cu atât mai mult cu cât Hotărârile de Guvern nr. 756/2024 şi nr. 1061/2021 erau în vigoare, nefiind anulate.
B.E.C. a adoptat decizia nr. 230D/06.12.2024 cu încălcarea normelor de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000, neexistând nicio normă într-un act cu putere de lege care să îi permită să adopte această hotărâre.
Deciziile nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024 sunt decizii subsecvente deciziei nr. 230D/2024 şi se impun a fi anulate ca urmare a anulării pe motive de nelegalitate a acesteia din urmă.
În plus, s-a arătat că Decizia nr. 231D/2024 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor art. 17 alin. (7) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor electorale constituite pentru alegerea preşedintelui României din anul 2024, aprobat prin Hotărârea BEC l/H/13.09.2024 şi publicat în Monitorul Oficial nr. 928 din 16 septembrie 2024.
Referitor la necesitatea pronunţării unei soluţii de către I. C. civ..J. pentru remedierea încălcării drepturilor fundamentale, a suveranităţii naţionale, a ordinii de drept şi democraţiei constituţionale în România, au solicitat relamanţii ca Înalta Curte să îşi exercite rolul constituţional prevăzut de art. 124 şi art. 126 din Constituţia României, să constate toate încălcările prezentate în prezenta cerere, inclusiv încălcarea principiului securităţii juridice, garantat de art. 6 CEDO, şi pentru remediere încălcărilor constatate să oblige Guvernul să emită prin care să stabilească, de îndată, Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024 în al doilea tur de scrutin, pentru punerea în aplicare a Hotărârii CCR nr. 31/02.12.2024.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 6 şi art. 13 C.E.D.O., art. 3 din Protocolul 1 la CE.D.O., Legea nr. 554/2004, Legea nr. 370/2004, art. 1 -6 C. proc. civ., art. 20, art. 21, art. 52 alin. (1), art. 126 şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, art. 2 TUE şi Legea nr. 24/2000.
Prin cererea înregistrată la data 16 decembrie 2014 reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâţii Biroul Electoral Central şi Guvernul României cerere precizatoare/modificatoare/completatoare prin care a solicitat, pe lângă anularea Deciziilor BEC nr. 230D/06.12.2024, nr. 231D/07.12.2024 şi nr. 232D/07.12.2024, obligarea Guvernului la stabilirea datei pentru turul al doilea de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României (obligaţie de a face), cu competitorii electorali A. şi C., ca petit precizator subsidiar.
Prin cererea înregistrată la data de 16 decembrie 2024, reclamanta F., a formulat cerere completatoare prin care a arătat că înţelege să completeze cererea de chemare în judecată cu motive de nelegalitate suplimentare şi cu următorul capăt de cerere:
Să se constate încălcarea, prin exercitarea unui abuz de putere, de către Curtea Constituţională a României, prin adoptarea Hotărârii nr. 32/06.12.2024 şi de către Biroul Electoral Central, prin adoptarea Deciziilor nr. 230D/06.12.2024 şi nr. 23lD/07.12.2024, modificate prin Decizia nr. 232D/07.12.2024, a următoarelor drepturi civile: dreptul de a vota; dreptul de a fi ales; dreptul poporului român de a exercita suveranitatea naţională prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte conform art. 2 alin. (1) din Constituţie cu respectarea valorilor constituţionale prevăzute la art. 1 alin. (3), respectiv a principiului legalităţii prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituţie, în speţă de a alege Preşedintele României, în condiţiile în care mandatul actualului preşedinte expiră la data de 2l decembrie 2024; dreptul cetăţenilor României de a trăi într-un stat de drept şi democratic în care principiul securităţii juridice este respectat, iar drepturile fundamentale sunt garantate
S-a invocat excepţia nulităţii înscrisurilor prezentate în probaţiune pe care Curtea Constituţională a României şi-a fundamentat Hotărârea nr. 32/06.12.2024 şi excepţie de nelegalitate a documentului MAI declasificat cu nr. x/4.12.2024 şi documentelor declasificate emise de SRI -Anexa la documentul nr. x din 28.11.2024 desecretizat ca anexă la documentul nr. 791180 din 04.12.2024; Anexa la documentul nr. x din 02.12.2024.
2. Apărările formulate de intimaţi
2.1. Intimatul Preşedintele României prin Administraţia Prezidenţială a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
2.2. Intimatul Şeful Statului Major al Ministerul Apărării – G. – a formulat întâmpinare prin care a invocat, în special, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.
În subsidiar, a invocat invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii, apreciind că hotărârile emise de Biroul Electoral Central în temeiul art. 17 alin. (4) din Legea nr. 370/2004 nu pot fi analizate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
2.3. Intimatul Serviciul Român de Informaţii a depus întâmpinare prin care a invocat, pe cale de excepţie, necompetenţa generală a instanţelor judecătoreşti, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Serviciului Român de Informaţii şi excepţia lipsei interesului legitim în promovarea cererii de chemare în judecată.
3 Cereri incidentale
În cauză s-a formulat cerere de intervenţie în interes propriu din partea petentului H. şi cereri în calitate de "amicus curiae" din partea petenţilor I., J. şi K. preşedintele J., şi Coaliţia pentru Drepturi Libertăţi şi Protecţie.
4. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi
Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti invocată de reprezentantul Ministerului Public şi de intimaţii Serviciul Român de Informaţii şi Statul Major al Apărării prin Şeful Statului Major al Apărării, Înalta Curte constată următoarele:
Preliminar, se impune a fi menţionat că instanţa a luat act de precizarea reclamantei Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept în sensul că, cererea modificatoare privind constatarea încălcării de către Curtea Constituţională, prin emiterea Hotărârii nr. 32/6.12.2024, a unor drepturi şi libertăţi fundamentale nu reprezintă un petit distinct ci o completare a argumentelor formulate în cadrul acţiunii în anulare.
Aşadar, se constată că Înalta Curte a fost învestită cu acţiune de fond, prin care reclamanţii au solicitat anularea Deciziei Biroului Electorat Central nr. 230D din 06.12.2024 privind punerea în aplicare a soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale a României în şedinţa din data de 06 decembrie 2024, a Deciziei Biroului Electoral Central nr. 231D din 07.12.2024 şi a Deciziei Biroului Electoral Central nr. 232D din 07.12.2024, precum şi obligarea Guvernului la emiterea unei hotărâri de Guvern prin care să stabilească, de îndată, Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024 în al doilea tur de scrutin, respectiv, obligarea Guvernului la stabilirea datei desfăşurării turului 2 de scrutin, având ca participanţi candidaţii A. şi C., petit precizat de reclamant.
Cu privire la natura juridică a hotărârilor organismelor electorale, în considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 924 din 24 noiembrie 2017, s-a reţinut că birourile electorale sunt organisme administrativ-electorale cu prerogative temporare de putere publică, iar actele lor sunt acte administrative sau administrativ-jurisdicţionale, care aparţin materiei contenciosului electoral (paragraful 58), remarcându-se existenţa a trei categorii de acte determinate de competenţele legale. Astfel, birourile electorale: soluţionează conflictele apărute în perioada electorală (atribuţii de contencios electoral - acte administrativ-jurisdicţionale); hotărăsc în legătură cu unele operaţiuni electorale (acte administrative); emit acte de legiferare şi interpretare unitară a dispoziţiilor electorale cu obligativitate pentru toate celelalte structuri electorale (atribuţii care intră doar în competenţa Biroului Electoral Central) (paragraful 57).
Prin urmare, se constată că actele contestate, prin petitele deduse judecăţii, sunt supuse controlului instanţelor de judecată, ceea ce impune respingerea excepţiei, ca nefondate.
În ceea ce priveşte excepţia de necompetenţă materială, se constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Deciziile nr. 230D din 06.12.2024, 231D din 07.12.2024 şi 232D din 07.12.2024, ce fac obiectul contestaţiei de faţă, au fost adoptate de Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024 în exercitarea atribuţiilor prevăzute de dispoziţiile art. 17 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, potrivit cărora:
1 Decizia 230D din 06.12.2024 -
"Art. 1. - (1) încetează de îndată operaţiunile de votare şi cele de pregătire a votării la secţiile de votare din străinătate.
încetează de îndată operaţiunile de pregătire a votării la secţiile de votare din ţară.
Se sistează de îndată activitatea de operare în aplicaţiile informatice utilizate pentru desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024.
Art. 2. - Toate materialele electorale deţinute de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate se sigilează şi se predau misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. Toate buletinele de vot întrebuinţate sau neîntrebuinţate se anulează prin grija birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.
Art. 3. - (1) Sistează de îndată operaţiunile de predare a materialelor electorale către birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară.
(2) Toate materialele electorale deja predate birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară se sigilează şi se predau birourilor electorale ierarhic superioare.";
- Decizia nr. 231D din 07.12.2024 privind unele măsuri pentru aplicarea unitară a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. d)-f), art. 20 alin. (3) lit. d)-f), art. 24 alin. (1)-(3) şi alin. (7)-(ll), art. 33, art. 34 şi art. 70 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,şi ale art. 5, art. 6, art. (7) alin. (3) şi art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 prin raportare la Hotărârea Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024 -
"Art. 1. - (1) Biroul Electoral Central constituit la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 îşi încetează activitatea la data de 13 decembrie 2024, ora 24:00.
(2) Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, Biroul electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate şi biroul electoral pentru votul prin corespondenţă constituite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2024 îşi încetează activitatea la data de 11 decembrie 2024, ora 24:00.
(3) Birourile electorale menţionate la alin. (1) şi (2) asigură relaţia cu publicul şi înregistrează solicitările, întâmpinările şi contestaţiile recepţionate cel mai târziu până la data de 7 decembrie 2024, ora 17:00, pe care le soluţionează până la momentul încetării activităţii.
Art. 2. - (1) Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi Biroul electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate, instituţiile prefectului, primarii, precum şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare, după caz, procedează la predarea tuturor documentelor şi materialelor deţinute, în vederea arhivării şi/sau topirii acestora, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Deciziei Biroului Electoral Central nr. 160D/17.11.2024 privind operaţiunile de predare şi primire a documentelor şi materialelor necesare procesului de votare de către birourile electorale constituite cu ocazia alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) lit. f) şi art. 20 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. în măsura în care legislaţia incidenţă nu distinge, alte documente şi materiale se predau, pe bază de proces-verbal, tribunalului competent.
(2) Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi Biroul electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate, instituţiile prefectului şi primarii nu predau Biroului Electoral Central niciun material sau document rezultat în urma pregătirii şi desfăşurării celui de-al doilea tur de scrutin.
(3) Autoritatea Electorală Permanentă şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale păstrează în condiţii de integritate arhiva electronică şi toate evidenţele electronice rezultate în urma operării aplicaţiilor informatice utilizate în contextul pregătirii şi desfăşurării alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024.
(4) Termenele prevăzute de dispoziţiile art. 24 alin. (8) şi art. 70 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, încep să curgă de la data aducerii la cunoştinţă publică a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024.
(5) Operatorii de calculator şi membrii-operatori de calculator predau terminalele informatice misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare şi/sau Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, după caz, în condiţiile stabilite de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, cel mai târziu la data de 11 decembrie 2024.
Art. 3. - (1) încetarea operaţiunilor electorale în concordanţă cu Hotărârea Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu afectează dreptul de a primi drepturile materiale stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.062/2024 privind stabilirea bugetului şi a cheltuielilor necesare pregătirii, organizării şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024.
(2) Membrii şi personalul tehnic auxiliar ai Biroul Electoral Central, ai birourilor electorale judeţene, ai birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi ai Biroului electoral nr. 48 pentru secţiile de votare din străinătate beneficiază de drepturile materiale stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024, în condiţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.062/2024, pentru fiecare zi de activitate până la încetarea acesteia conform prevederilor art. 1.
(3) Pentru al doilea tur de scrutin, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară, locţiitorii acestora şi operatorii de calculator primesc indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult o zi de activitate.
(4) Pentru al doilea tur de scrutin, informaticienii primesc indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult o zi de activitate.
(5) Pentru al doilea tur de scrutin, preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate şi locţiitorii acestora primesc indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. j) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.
(6) Pentru al doilea tur de scrutin, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate care îndeplinesc şi atribuţiile operatorilor de calculator primesc indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. k) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.
(7) Pentru al doilea tur de scrutin, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (4) şi (5), primesc indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. I) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 pentru patru zile de activitate.
(8) Pentru al doilea tur de scrutin, preşedintele biroului electoral pentru votul prin corespondenţă şi locţiitorul acestuia primesc indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. m) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.
(9) Pentru al doilea tur de scrutin, membrii biroului electoral pentru votul prin corespondenţă primesc indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. n) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.
(10) Pentru al doilea tur de scrutin, operatorii de calculator ai biroului electoral pentru votul prin corespondenţă primesc indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. o) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult patru zile de activitate.
(11) Pentru al doilea tur de scrutin, personalul Ministerului Afacerilor Interne inclus în planurile de măsuri specifice domeniilor ordinii şi siguranţei publice pentru asigurarea securităţii operaţiunilor şi activităţilor derulate pentru buna organizare şi desfăşurare a proceselor electorale, aprobate la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Poliţiei Române, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi inspectoratelor de poliţie judeţene, primeşte indemnizaţia pe zi de activitate prevăzută la art. 5 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024, urmând ca numărul zilelor de activitate să fie stabilit de Ministerul Afacerilor Interne în funcţie de activitatea desfăşurată efectiv."
- Decizia nr. 232D din 07.12.2024 privind modificarea art. 3 alin. (7) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 231/D/07.12.2024 unele măsuri pentru aplicarea unitară a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. d)-f), art. 20 alin. (3) lit. d)-f), art. 24 alin. (1)-(3) şi alin. (7)-(11), art. 33, art. 34 şi art. 70 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5, art. 6, art. (7) alin. (3) şi art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 prin raportare la Hotărârea Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024
"Art. I. - La articolul 3 din Decizia Biroului Electoral Central nr. 231/D/07.12.2024 privind unele măsuri pentru aplicarea unitară a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. d)-f), art. 20 alin. (3) lit. d)-f), art. 24 alin. (1)-(3) şi alin. (7)-(ll), art. 33, art. 34 şi art. 70 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5, art. 6, art. 7 alin. (3) şi art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2024 prin raportare la Hotărârea Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024, alin. (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(7) Pentru al doilea tur de scrutin, membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (5) şi (6), primesc indemnizaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. I) şi alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2024 pentru cel mult două zile de activitate."
Înalta Curte reţine că potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, însă potrivit alin. (2), competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
În stabilirea instanţei competente să soluţioneze cauza, se constată că, în materia electorală de faţă (scrutinul pentru alegerea Preşedintelui României), Înalta Curte judecă, în primă şi ultimă instanţă, doar contestaţiile prevăzute de art. 6 alin. (6) şi (8) şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, respectiv contestaţiile formulate împotriva modului de constituire ori completare a Biroului Electoral Central ori împotriva deciziilor de admitere/respingere a acordurilor de constituire/desfiinţare a alianţelor electorale.
Contrar susţinerilor reclamanţilor, Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, Hotărârea de Guvern nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi Hotărârea de Guvern nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, nu instituie o competenţă generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a soluţiona cereri care vizează procesul electoral de alegere a Preşedintelui României.
În afara competenţei de soluţionare a celor două tipuri de contestaţii, singurele atribuţii stabilite în sarcina Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sunt cele prevăzute în art. 15 din Legea nr. 370/2004, privind constatarea încetării de drept a calităţii de membru al Biroului Electoral Central, în art. 16, privind procedura de desemnare a celor 5 judecători care intră în alcătuirea Biroului Electoral Central şi cele din art. 70 alin. (4) privind topirea listelor de susţinători de la alegerile anterioare.
Principiul juridic Specialia generalibus derogant implică faptul că norma specială e cea care derogă de la norma generală dar şi că norma specială este de strictă interpretare. În aceste condiţii aplicarea regulii simetriei în sensul invocat de către reclamanţi, respectiv ca fiind competentă să judece contestaţiile formulate împotriva modului de compunere cu membrii Biroului Electoral Central, Înalta Curte de Casaţie este competentă să soluţioneze şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor prin care se constată încetarea funcţionării, nu poate fi primită. De altfel, nici ipotezele juridice nu sunt echivalente, ci, cum s-a arătat, Înalta Curte de Casaţie este competentă să constate încetarea de drept, in cazurile expres prevăzute de lege, a calităţii unui membru.
În ceea ce priveşte dispoziţiile legii generale, Înalta Curte are în vedere prevederile art. 23 alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) şi art. 25 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind organizarea judiciară, potrivit cărora:
"Art. 23 - (1) secţia I civilă, secţia a II-a civilă şi secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel. (2) Hotărârea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată de ultima instanţă, este supusă căii de atac a recursului. (3) secţia I civilă, secţia a II-a civilă şi secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă printr-un complet diferit al acestora recursul formulat împotriva hotărârilor pronunţate de aceste secţii, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. (...)
Art. 25 - Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează: a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură; b) conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege; c) orice alte cereri prevăzute de lege.
Aceste prevederi se coroborează cu dispoziţiile art. 97 din C. proc. civ., potrivit cărora: "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: 1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; 2. recursurile în interesul legii; 3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; 4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa."
Astfel fiind, Înalta Curte constată că cererea formulată în prezenta cauză este supusă cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din acest act normativ, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. Cum în cauză se contestă decizii emise de o autoritate publică centrală (Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2024), competenţa de soluţionare a cauzei aparţine, prin urmare, curţii de apel.
În ceea ce priveşte capătul de cerere, privind obligarea Guvernului la emiterea unei hotărâri de Guvern, precizat de părţi ca având natura unei obligaţii de a face, Înalta Curte constată, de asemenea, că este formulat în contradictoriu cu o autoritate publică centrală, observându-se totodată şi caracterul accesoriu al cererii, subsidiar anulării deciziilor emise de Biroul Electoral Central, în raport de care sunt incidente dispoziţiile art. 123 din C. proc. civ., care atrag competenţa instanţei învestite cu cererea principală.
În raport de natura de contencios administrativ a cauzei, vor fi avute în vedere şi prevederile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004, care statuează după cum urmează: "Art. 10 - (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (...) (3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."
În concluzie, niciuna dintre normele legale generale, din materia contenciosului administrativ sau a procedurii civile obişnuite, nu reglementează competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a soluţiona, în primă instanţă, o acţiune în contencios administrativ îndreptată împotriva unui act administrativ, iar cauza pendinte nu se circumscrie categoriei de contestaţii care intră în competenţa de primă şi ultimă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit normelor speciale din Legea nr. 370/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Cu privire la motivele învederate de către reclamantă referitoare la necesitatea respectării accesului la justiţie datorită lipsei de control judiciar din perspectiva. art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil, Înalta Curte constată că acestea vizează admisibilitatea cererii de chemare în judecată iar nu competenţa materială a instanţelor de judecată, astfel cum este aceasta reglementată de normele de drept intern, C. proc. civ., Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, respectiv. Legea nr. 370/2004.
Totodată, dispoziţiile art. 99 din C. proc. civ., nu sunt aplicabile, în condiţiile în care niciun capăt de cerere nu este în competenţa specială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În fine, conform prevederilor art. 5 din C. proc. civ., invocat de reclamanţi:"(1) Judecătorii au îndatorirea să primească şi să soluţioneze orice cerere de competenţa instanţelor judecătoreşti, potrivit legii.
(2) Niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.
(3) În cazul în care o pricină nu poate fi soluţionată nici în baza legii, nici a uzanţelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispoziţiilor legale privitoare la situaţii asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanţele acesteia şi ţinând seama de cerinţele echităţii.
(4) Este interzis judecătorului să stabilească dispoziţii general obligatorii prin hotărârile pe care le pronunţă în cauzele ce îi sunt supuse judecăţii."
Or, analogia legii sau principiile generale de drept invocate explicit de reclamanţi nu pot opera cu încălcarea normelor de ordine publică, respectiv a normelor de competenţă materială care sunt de ordine publică, conform art. 129 alin. (2) pct. 2, ocrotind un interes public şi nu pot crea norme de competenţă în favoarea instanţelor judecătoreşti care nu sunt prevăzute explicit de legiuitor.
Totodată, nici din prevederile art. 6 din C.E.D.O. nici art. 3 din Protocolul 1 la C.E.D.O., sau jurisprudenţa invocată, respectiv Cauza Kovesi contra României nu stabilesc norme de competenţă specială în favoarea vreunui organ judiciar aparţinând statelor naţionale.
Având în vedere cele reţinute, în lipsa unor dispoziţii care să prevadă competenţa de soluţionare în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cererea formulată în prezenta cauză este supusă, în ceea ce priveşte competenţa materială de soluţionare, prevederilor Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, fiind incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1) din lege, privind stabilirea competenţei instanţei de fond potrivit criteriului rangului autorităţii emitente a actelor contestate.
Pentru aceste motive, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, în conformitate cu prevederile art. 97 pct. 4 din C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine curţii de apel.
Din punct de vedere teritorial, văzând dispoziţiile art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte Constată că este competentă teritorial secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.
Pentru considerentele arătate, în conformitate cu dispoziţiile art. 132 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 97 pct. 4 din C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, Înalta Curte – secţia de contencios administrativ şi fiscal va respinge excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti, va admite excepţia necompetenţei materiale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi va declina competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti invocată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi intimaţii Serviciul Român de Informaţii şi Statul Major al Apărării prin Şeful Statului Major al Apărării, ca nefondată.
Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Declină competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, precizată şi completată formulată de reclamanţii Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept şi A., în contradictoriu cu intimaţii Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi Şeful Statului Major al Apărării, Guvernul României prin Prim-Ministru, reprezentat de Secretariatul General al Guvernului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională a României, Serviciul Român de Informaţii, Preşedintele României, B. reprezentat de Administraţia Prezidenţială şi C., privind anularea Deciziilor Biroului Electoral Central nr. 230D din 06.12.2024, nr. 231D din 07.12.2024 şi nr. 232D din 07.12.2024 şi obligarea Guvernului României la emiterea unei noi hotărâri de Guvern, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunţată astăzi, 16 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.