Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 01.05.2025 pe rolul Curții de Apel București - Contestații Electorale sub numărul unic de dosar x/2/2025, reclamantul A a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, anularea Deciziei BEC nr.xD/2025 și obligarea Biroului Electoral Central ca, în temeiul art. 17 alin. (5) din O.U.G. nr. 1/2025, să emită ordine de eliminare a materialelor analizate prin decizia contestată și apreciate de reclamant ca fiind publicitare de propagandă electorală ilegale.
2. Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 136 din 1 mai 2025, Curtea de Apel București – Contestații Electorale a admis excepția tardivității formulării contestației, invocată din oficiu și a respins contestația formulată de reclamantul A în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, ca tardiv formulată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile indicate la punctul I.2 supra a declarat recurs recurentul - reclamant A, prin care, invocând cazurile de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea contestației, anularea Deciziei BEC nr. xD/2025 și obligarea Biroului Electoral Central ca, în temeiul art. 17 alin. (5) din O.U.G. nr. 1/2025, să emită ordine de eliminare a materialelor analizate prin decizia contestată și apreciate de reclamant ca fiind publicitare de propagandă electorală ilegale.
În susținerea căii de atac, recurentul a învederat, în esență, că în raport de data afișării deciziei contestate, mai precis 28.04.2025, ora 15,55, a formulat în termenul legal de 48 de ore reglementat de art. 17 alin. (8) din OUG nr.1/2025, contestația ce a fost expediată prin intermediul poștei electronice în data de 30 aprilie 2025 la adresa de e-mail pusă la dispoziție, în acest sens, de Curtea de Apel București.
În acest context, evocând și considerentele Deciziei nr.45/2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, recurentul a arătat că sentința primei instanțe încalcă prevederile art. 21 din OUG nr.1/2025, coroborate cu art. 69 alin. (1) ind.1 din Legea nr. 370/2004, termenul de depunere a contestației expirând la data de 30 aprilie 2025 orele 24:00.
4. Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea depusă în dosarul cauzei, intimatul – pârât Biroul Electoral Central a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea, ca legală, a sentinței atacate, argumentând, în esență, în sensul unei corecte aplicări și interpretări a normelor de drept material și procedural, în contextul în care cererea de chemare în judecată a dobândit dată certă la ora 00:13 a zilei de 1 mai 2025. Totodată, intimatul – pârât a reiterat, pe fondul cauzei, aspectele evocate prin întâmpinarea depusă în dosarul de fond.
II. Soluția instanței de recurs
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, normele legale incidente și aspectele învederate în întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul - reclamant A este fondat, pentru următoarele considerente:
Memoriului de recurs depus de recurentul – reclamant evocă, cu titlu de temei al demersului de exercitare a căii de atac, incidența, în opinia părții recurente – reclamante, a cazurilor de casare / nelegalitate reglementate de art. 488 alin. (1) pct.5 și 8 C. proc. civ.
Potrivit art. 488 alin. (1) C. proc. civ. (Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată) „Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: (…) 5. când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; (...) 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.”; totodată, potrivit art. 483 din același act normativ „(3) Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. (4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.”.
Din interpretarea dispozițiilor citate în precedent, Înalta Curte reține că recursul reprezintă acea cale extraordinară de atac prin care hotărârea atacată este supusă controlului judiciar prin prisma conformității sale cu regulile de drept aplicabile, ceea ce implică recunoașterea posibilității părții interesate de a o critica doar pentru motive de nelegalitate, iar nu și de netemeinicie.
Dintre cele două motive de casare / nelegalitate, prioritate de analiză prezintă cel de la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., punând în discuție o cauză de nulitate procesuală a sentinței recurate.
Examinând argumentele subsumate de recurent acestui motiv de casare, Înalta Curte le găsește fondate, soluția de admitere a excepției tardivității formulării contestației, invocată din oficiu, cu consecința respingerii contestației, ca tardiv formulată, fiind rezultatul unei eronate aplicări a prevederilor art. 183 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum au fost acestea interpretate prin considerentele 93 - 117 ale Deciziei nr.45/2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, raportate la prevederile art. 17 alin. (8) și art. 21 din O.U.G. nr.1/2025, coroborate cu art. 69 alin. (1) ind.1 din Legea nr. 370/2004.
Din circumstanțele concrete ale cauzei, Înalta Curte reține că, prin sentința atacată, excepția tardivității cererii de chemare în judecată, prin care, în temeiul prevederilor art. 17 din O.U.G. nr.1/2025, recurentul – reclamant a solicitat anularea Deciziei BEC nr.xD/2025 și obligarea Biroului Electoral Central ca, în temeiul art. 17 alin. (5) din O.U.G. nr. 1/2025, să emită ordine de eliminare a materialelor analizate prin decizia contestată și apreciate de recurent ca fiind publicitare de propagandă electorală ilegale, a fost admisă în considerarea situației de fapt reflectate de înscrisul aflat la fila 3 a dosarului primei instanțe, ce indică drept oră și dată a primirii, ce către calculatorul instanței, a contestație ora 00,13 a zilei de 1 mai 2025.
Pe de altă parte, Înalta Curte observă că înscrisul aflat la fila 4 a dosarului instanței de fond reprezintă tot o dovadă a datei și orei evidențiate și atestate de către calculatorul instanței (în sensul considerentului 93 al Deciziei nr.45/2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) din care rezultă depunerea contestației indicate în precedent la ora 23,54 a datei de 30 aprilie 2025 prin utilizarea adresei de poștă electronică: „alegericontencios.cab@just.ro”.
În raport de aceste aspecte, întrucât în discuție este însuși accesul la instanță al părții recurente – reclamante, protejat de prevederile art. 6 par.1 din Convenția EDO, instanța de fond trebuia să interpreteze prevederile art. 183 alin. (3) C. proc. civ. în raport de situația de fapt incidentă cauzei ce era cea mai favorabilă părții reclamante.
Înalta Curte reamintește că, prin considerentul 96 al Deciziei nr.45/2020 indicată supra, s-a statut în sensul că „(...) prin modificările aduse art. 183 alin. (1) și (3) C. proc. civ., legiuitorul a optat pentru a conferi celor două mijloace de comunicare - faxul și e-mailul - aceleași beneficii sub aspectul termenului ca și în cazurile transmiterii actelor de procedură prin poștă și curierat”. Deși sus indicata decizie a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a vizat termenul procedural care se socotește pe zile, Înalta Curte consideră că, pentru identitate de raționament, aspectele statuate sunt relevate și din perspectiva punctuală analizată în cauza pendinte. Totodată, nu pot fi valorificate apărările intimatului – pârât privind relevanța datei cert în demersul de verificare a formulării în termen sau în afara acestuia a cererii de chemare în judecată, întrucât acestor apărări li se opun aspectele statuate în considerentul 100 al aceleiași Decizii nr.45/2020.
Instanța de control judiciar reține că, potrivit prevederilor art. 17 alin. (8) din O.U.G. nr.1/2025 „Deciziile Biroului Electoral Central prevăzute la alin. (5) pot fi contestate la Curtea de Apel București, în termen de 48 de ore de la afișarea acestora pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.”
Decizia BEC nr.xD/2025 a fost afișată pe pagina de internet a Biroului Electoral Central în data de 28.04.2025, ora.15,55, conform înscrisului de la fila 6 a dosarului de recurs.
Potrivit art. 21 prima teză din O.U.G. nr.1/2025, prevederile acestei ordonanțe de urgență se completează cu dispozițiile Legii nr. 370/2004, iar conform art. 69 alin. (1) ind.1 din acest din urmă menționat act normativ: „Termenele pe ore prevăzute de prezenta lege încep să curgă de la ora 0,00 a zilei următoare.”.
Pe cale de consecință, termenul de formulare a contestației prin care s-a solicitat anularea Deciziei BEC nr.xD/2025 a început să curgă de la ora 0,00 a zilei de 29.04.2025 și s-a împlinit la ora 24,00 a zilei de 30.04.2025, astfel încât depunerea contestației la ora 23,54 a zilei de 30 aprilie 2025 se plasează temporal în interiorul termenului de formulare a contestației.
În acest context, Înalta Curte reține că admiterea excepției tardivității formulării contestației, invocată din oficiu, cu consecința respingerii contestației, ca tardiv formulată reprezintă o soluție dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității, astfel încât este incident motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ „În cazul admiterii recursului, instanța de recurs, casând sentința, va rejudeca litigiul în fond. Când hotărârea primei instanțe a fost pronunțată fără a se judeca fondul ori dacă judecata s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, cauza se va trimite, o singură dată, la această instanță. (…)” [s.n.]. În raport de aceste aspecte, cum Curtea de Apel București – Contestații Electorale s-a pronunțat în cauza pendinte fără a judeca fondul, nu poate fi admisă cererea recurentului – reclamant de reținere a cauzei spre rejudecare de către instanța de recurs, impunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru ca instanța de fond să analizeze acțiunea reclamantului în raport de temeiurile legale invocate, să valorifice toate apărările și susținerile părților și toate înscrisurile depuse la dosar, inclusiv în vederea asigurării accesului la dublul grad de jurisdicție.
Față de cele arătate în precedent, fiind incident motivul de casare / nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul declarat de recurentul - reclamant A, va casa sentința civilă nr. 136 din 1 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel București – Contestații Electorale și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul - reclamant A împotriva sentinței civile nr. 136 din 1 mai 2025, pronunțată de Curtea de Apel București – Contestații Electorale.
Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la instanța care a pronunțat hotărârea.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 13 mai 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, potrivit art. 402 C. proc. civ.