Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 23 noiembrie 2022 pe rolul Tribunalului Constanța – Secția a II-a civilă, sub nr. x/118/2022, astfel cum a fost modificată prin cererea din 28 noiembrie 2022 (fila 140 dosar nr. x/118/2022 al Tribunalului Constanța, volumul I) reclamanta A S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A. CONSTANȚA, solicitând instanței să constate nelegalitatea rezilierii contractelor de închiriere nr. CNAPM-04452-IDP-01/15.06.2009, nr. CNAPM-04452-IDP-02/18.12.2013, nr. CNAPM-04452-IDP-03/18.12.2013 și nr. CNAPM-04452-IDP-07/15.11.2013 notificate prin notificările de reziliere nr. 11710/21.10.2022, nr. 11712/21.10.2022, nr. 11728/21.10.2022, respectiv nr. 11732/21.10.2022, cu consecința menținerii în vigoare a contractelor de închiriere.
În ședința publică din 1 martie 2023 reclamanta A S.R.L. a depus la dosar note scrise, prin care a invocat excepția necompetenței material procesuale a instanței, apreciind că litigiul se impune a fi soluționat de către instanțele de contencios administrativ.
La termenul de judecată din 1 martie 2023, instanța a respins excepția necompetenței material procesuale a Secției a II-a civile a Tribunalului Constanța, invocată de către reclamantă, având în vedere că, indiferent dacă acest contract încheiat între părți este sau nu administrativ, potrivit art. 53 din Legea nr. 101/2016 tot ce ține de executarea contractelor administrative, contractelor de achiziție publică, se judecă la secția civilă. Prin urmare, rezilierea contractului, care este un aspect ce ține de executarea contractului se judecă la secțiile civile și, având în vedere calitatea reclamantei de profesionist, secția civilă este secția civilă cu profesioniști.
Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă, prin sentința civilă nr. 654 din 7 iunie 2023, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A S.R.L., în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A. CONSTANȚA, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri și a încheierii din 1 martie 2023, ambele pronunțate de Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/118/2022, reclamanta A S.R.L. a declarat apel principal, înregistrat la Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de insolvență și litigii cu profesioniști și societăți, la data de 17 octombrie 2023.
Pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A. CONSTANȚA a formulat apel incident împotriva încheierii din 1 martie 2023, pronunțate de Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/118/2022, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să admită apelul incident, să modifice în parte încheierea atacată, în sensul de a înlătura considerentele încheierii și înlocuirea acestora cu considerente de respingere a excepției necompetenței material procesuale raportate la natura civilă (între profesioniști) a contractului de închiriere ori în subsidiar, raportate la incidența dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, menținând soluția din dispozitiv, de respingere, ca nefondată, a excepției necompetenței material procesuale a Secției a II-a civile a Tribunalului Constanța.
Prin decizia civilă nr. 30/LP din 7 februarie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de insolvență și litigii cu profesioniști și societăți, în dosarul nr. x/118/2022, s-a respins, ca nefondat, apelul principal - litigiu cu profesioniști - promovat de apelanta-reclamantă societatea A S.R.L., împotriva încheierii civile din data de 1 martie 2023 și a sentinței civile nr. 654 din 7 iunie 2023, pronunțate de Tribunalul Constanța – Secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/118/2022, în contradictoriu cu apelanta-pârâtă Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța; s-a admis apelul incident promovat de apelanta-pârâtă, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, împotriva încheierii civile din data de 1 martie 2023, pronunțate de Tribunalul Constanța – Secția a II a civilă, în dosarul nr. x/118/2022, în contradictoriu cu apelanta-reclamantă societatea A S.R.L.; au fost înlăturate considerentele instanței de fond din cuprinsul încheierii din data de 1 martie 2023 referitoare la motivele respingerii excepției necompetenței material procesuale a Secției a II-a civile a Tribunalului Constanța cu privire la aplicarea art. 53 din Legea nr. 101/2016 și natura administrativă a contractului; instanța le-a înlocuit cu propriile considerente referitoare la natura civilă a contractului dintre profesioniștii A S.R.L. și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța; s-a menținut soluția de respingere a excepției necompetenței material procesuale a Secției a II-a civile a Tribunalului Constanța.
La data de 15 aprilie 2024 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, sub nr. x/118/2022, recursul declarat de recurenta-reclamantă A S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 30/LP din 7 februarie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de insolvență și litigii cu profesioniști și societăți.
Recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului și casarea în parte a hotărârii atacate, cu consecința trimiterii cauzei la instanța de apel, în vederea rejudecării apelului principal, invocând motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Intimata-pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A. CONSTANȚA a transmis la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, raportat la dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ. În subsidiar, intimata a solicitat respingerea căii de atac, ca nefondată.
Întâmpinarea a fost comunicată recurentei-reclamante la data de 27 mai 2024 (fila 48 dosar recurs), care nu a depus răspuns la întâmpinare.
Prin rezoluția din 20 iunie 2024 s-a fixat termen la data de 31 octombrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, întrucât procesul este guvernat de dispozițiile Codului de procedură civilă, în forma modificată prin Legea nr. 310/2018, nefiind supus procedurii filtrului.
Examinând, cu prioritate, conform dispozițiilor art. 494, raportat la art. 482 și la art. 248 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimata-pârâtă COMPANIA NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA PORTURILOR MARITIME S.A. CONSTANȚA prin întâmpinare, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și acesta presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că nu pot exercita decât acele căi de atac reglementate legal.
Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în Codul de procedură civilă la art. 457.
Potrivit art. 24 C. proc. civ., dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, iar în conformitate cu art. 27 din același cod, hotărârile rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care a început procesul.
În cauză, Înalta Curte reține că obiectul recursului pendinte îl constituie decizia civilă nr. 30/LP din 7 februarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de insolvență și litigii cu profesioniști și societăți, în dosarul nr. x/118/2022, obiectul cauzei fiind acțiune în constatare, ce vizează contracte de închiriere care se circumscriu teritorial zonei portuare Constanța.
Prin Decizia nr. 71/2020 din 9 noiembrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că actul normativ care conține dispoziții referitoare la activitatea de închiriere a elementelor de infrastructură sau suprastructură portuară este reprezentat de O.G. nr. 22/1999. Această ordonanță modificată și completată succesiv reglementează, potrivit art. 1, „administrarea și utilizarea infrastructurii de transport naval, modul de organizare și funcționare a administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare, cât și modul de autorizare și de desfășurare a activităților de transport naval”. Domeniul de aplicare a O.G. nr. 22/1999 este determinat prin art. 2, care stabilește că această ordonanță „se aplică în porturi și pe căile navigabile interioare, tuturor navelor și tuturor activităților de transport naval și conexe acestora care se desfășoară în aceste zone”.
Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat, în paragraful 78 al deciziei anterior menționate, în sensul că „închirierea infrastructurii portuare, parte a infrastructurii de transport naval, intră în categoria activităților esențiale care se desfășoară în porturi. Aceasta pentru că, în cadrul activității de administrare a porturilor, se conferă administrațiilor portuare atribuția de a pune la dispoziția utilizatorilor infrastructura portuară, în mod liber și nediscriminatoriu. Rezultă astfel că închirierea infrastructurii portuare poate fi integrată activității de administrare portuară. De asemenea, prin art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 22/1999, se prevede că scopul pentru care sunt puse la dispoziția utilizatorilor terenurile portuare prin contracte de închiriere este acela al desfășurării în mod eficient a activităților portuare reglementate prin O.G. nr. 22/1999”.
Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, „nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j ind. 3), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunțate în materia protecției consumatorilor, a asigurărilor, precum și în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului”.
Așadar, prin dispozițiile art. 483 alin. (2) C. proc. civ. legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce privește anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc și cele privind navigația civilă și activitatea în porturi.
Prin urmare, raportat la dispozițiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunțare, în accepțiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Calea de atac astfel declarată, câtă vreme este exclusă în mod expres de către legiuitor, este inadmisibilă, reclamanta neavând deschisă calea procesuală a recursului pe care a înțeles să o folosească.
Se mai reține că instanța nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părți netemeinică sau nelegală, ci are obligația de a analiza căile de atac în limitele și cu respectarea condițiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenței dreptului, recunoscut în preambulul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și, implicit, a principiului securității raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres și limitativ stabilite de lege.
Față de cele anterior expuse, Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta-reclamantă A S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 30/LP din 7 februarie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de insolvență și litigii cu profesioniști și societăți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 30/LP din 7 februarie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de insolvență și litigii cu profesioniști și societăți, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 octombrie 2024.