Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 19 februarie 2025 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală cererea formulată de contestatoarea A, întemeiată pe dispozițiile art. 488 ind. 1 C. proc. pen., privind tergiversarea soluționării cauzei nr. x/P/2024.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Completului Cx JDL, cu prim termen de judecată la data de 04 martie 2025.
În temeiul art. 488 ind. 4 lit. b C. proc. pen., s-a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dosarul nr. x/P/2024, precum și dosarul nr. y/P/2024 al Direcției Naționale Anticorupție.
Prin răspunsul formulat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a arătat că pe rolul acestui parchet nu s-a înregistrat dosarul de urmărire penală nr. x/P/2024 (fila 151 din dosarul instanței supreme).
De asemenea, Direcția Națională Anticorupție a comunicat faptul că dosarul nr. y/2/P/2022 a fost declinat în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București (fila 169 din dosarul instanței supreme), iar prin adresa acestei din urmă unități de parchet s-a arătat că, în raport cu data înregistrării solicitării, nu sunt în măsură de a respecta termenul pentru înaintarea dosarului nr. y/2/P/2022.
Totodată, prin încheierea de ședință din data de 04 martie 2025, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că, din eroare, a fost transmisă o solicitare privind înaintarea dosarului nr. y/P/2024, motiv pentru care a dispus revenirea asupra acestei măsuri, având în vedere că s-a formulat contestație durată proces în dosarul nr. x/P/2024.
La prezentul termen de judecată, fiind interpelată, contestatoarea a arătat că dosarul nr. x/P/2024 nu există și nici nu a formulat contestație cu referire la dosarul nr. y/P/2024, ci este legat de faptul că a formulat plângere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, însă a trecut mai mult de 1 an de la momentul depunerii plângerii, timp în care nu i s-a comunicat nicio soluție cu privire la această plângere, care ar putea avea influență cu privire la soluția ce se va pronunța în dosarul nr. y/P/2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Analizând contestația privind durata procesului penal formulată de contestatoarea A, Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală va dispune respingerea acesteia, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Judecătorul de drepturi și libertăți reține că, instituția prevăzută de art. 4881 și următoarele C. proc. pen., a fost reglementată în considerarea obligațiilor ce decurg în sarcina statului din prevederile art. 6 și art. 13 din CEDO, respectiv crearea unui sistem judiciar eficient, capabil să soluționeze cauzele penale într-un termen rezonabil și să asigure, la nivelul legislației naționale, un remediu efectiv persoanelor care consideră că le-a fost cauzată o vătămare în drepturile consacrate prin convenție.
Exercitarea contestației privind durata procesului penal este supusă, însă, unor condiții expres prevăzute de art. 4881 alin. (2) și (3) C. proc. pen., referitoare la: subiecții procesuali îndrituiți să recurgă la acest remediu (limitativ prevăzuți de lege), tipul de cauze a căror durată poate fi cenzurată (enumerate explicit în cuprinsul normei menționate), respectiv termenele minime a căror împlinire trebuie să intervină anterior sesizării judecătorului de drepturi și libertăți sau instanței competente, după caz.
În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 4881 alin. (3) lit. a C. proc. pen., contestația privind durata procesului penal poate fi formulată, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale, după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale.
Norma legală evocată consacră, așadar, în mod explicit, cerința preexistenței unui act procesual de începere a urmăririi penale în cauza a cărei durată se contestă, impunând obligativitatea unei urmăriri penale declanșate, ca fază inițială a procesului penal. Actul prevăzut de art. 305 alin. (2) C. proc. pen. marchează momentul de început al termenului minim de un an, prevăzut de legiuitor ca cerință de sesizare a judecătorului, în procedura analizată.
În raport cu temeiurile de drept ale cererii formulate, precum și față de concluziile formulate la acest termen de judecată, respectiv răspunsurile transmise de către unitățile de parchet, privind dosarul de urmărire penală referitor la care s-a formulat prezenta cerere în sensul că nu s-a înregistrat dosarul de urmărire penală nr. x/P/2024, se constată că, în ceea ce privește faptele reclamate de contestatoare în cuprinsul denunțului formulat, nu s-a dispus începerea urmăririi penale, neexistând niciun dosar penal înregistrat, respectiv nicio ordonanță emisă de procuror în acest sens.
Așadar, analizând contestația privind durata procesului din perspectiva cerinței formale prevăzute de art. 4881 alin. (3) lit. a C. proc. pen., se reține că aceasta nu este îndeplinită.
Examinarea oricărei conduite procesuale a procurorului învestit cu soluționarea denunțului formulat de contestatoare, anterioare începerii urmăririi penale, nu este admisibilă în procedura contestației duratei procesului penal, iar solicitarea constatării unei conduite pasive excedează cadrului procesual stabilit prin dispozițiile art. 4881 și următoarele C. proc. pen.
Jurisprudența instanței supreme este în același sens, reținându-se inadmisibilitatea contestației privind durata procesului penal în cazul în care în cauză nu a fost dispusă începerea urmăririi penale (Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală - încheierea nr. 131 din 29 martie 2022, încheierea nr. 83 din 24 februarie 2022, încheiere nr. 527 din 18 decembrie 2020, încheierea nr. 353 din 4 octombrie 2019, încheierea nr. 398 din 10 octombrie 2022, încheierea nr. 90 din 14 februarie 2023).
Pentru considerentele expuse, Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea A, privind durata procesului penal.
Va obliga contestatoarea la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D I S P U N E:
Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatoarea A, privind durata procesului penal.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 martie 2025.