Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Referatul nr. x/VIII/1/2024 din data de 14 octombrie 2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție s-a propus clasarea sesizării formulate de numitul A, având în vedere că din conținutul acesteia nu rezultă date sau indicii privitoare la săvârșirea unor fapte de natură penală.
În cuprinsul referatului s-a reținut, în esență, că la data de 01.10.2024, la Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, a fost înregistrată sesizarea formulată de A cu privire la fraudarea fondurilor europene în valoare de 88.507.500 lei, accesate prin PNRR pentru implementarea proiectului Virtualizarea și centralizarea aplicațiilor specifice sistemului judiciar, Investiția 14 – Digitalizarea sistemului judiciar, Componenta C7 – Transformarea digitală.
În concret, în conținutul sesizării, petentul a arătat că, în calitate de inculpat în dosarul nr. x/299/2024 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, a solicitat de mai multe ori accesul la dosarul electronic. Prin răspunsurile primite, i s-a comunicat că nu există posibilitatea studierii dosarului în format electronic în integralitatea sa.
Sus-numitul a mai precizat că, la nivelul Judecătoriei Sectorului 1, până la data formulării sesizării, nu era implementat dosarul electronic, deși Ministerul Justiției a raportat finalizarea proiectului "Virtualizarea și centralizarea aplicațiilor specifice sistemului judiciar," proiect în valoare de 88.507.500 lei finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Astfel, petentul a solicitat efectuarea de verificări privind fraudarea fondurilor europene, raportat la faptul că acesta nu a putut accesa dosarul electronic al cauzei, iar dosarul electronic nu era implementat la nivelul Judecătoriei Sectorului 1, aspect în legătură cu care a arătat că i-a îngrădit dreptul la un proces echitabil.
În cuprinsul Referatului, printre altele, procurorul a notat că proiectul Virtualizarea și centralizarea aplicațiilor specifice sistemului judiciar, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost încheiat prin achiziționarea tuturor echipamentelor necesare realizării și asigurării funcționalității aplicației, încărcarea în baza de date a instanței a documentelor create în cadrul acesteia sau primite la dosarul unei cauze se realizează în măsura în care documentele pot fi digitalizate și în limita resurselor disponibile (conform Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești).
Dosarul electronic nu presupune accesul la dosarul de urmărire penală în integralitatea sa, ci doar vizualizarea documentelor care au fost emise în cadrul instanței sau au fost primite la dosarul unei cauze. Dosarul de urmărire penală integral, în fotocopie sau în format electronic, putea fi solicitat de numitul A în cursul urmăririi penale, în temeiul dispozițiilor art. 94 alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen.
În ceea ce privește implementarea aplicației Dosar electronic la nivelul Judecătoriei Sectorului 1 București, s-a notat de procuror că aplicația a devenit operațională la nivelul acestei instanțe încă din anul 2019 (începând cu data de 26.09.2019) pentru dosarele non-penale, iar din luna martie 2023 Judecătoria Sectorului 1 București s-a numărat printre instanțele care au derulat etapa pilot esențială pentru obținerea unei versiuni stabile pentru soluția informatică de referință.
Împotriva Referatului nr. x/VIII/1/2024 din data de 14 octombrie 2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, în baza art. 339 C.proc.pen., petentul A a formulat plângere la procurorul ierarhic superior.
Prin ordonanța nr. x/II-2/2024 din data de 31 octombrie 2024 a procurorului-șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, a fost respinsă plângerea formulată de A, împotriva soluției adoptate în lucrarea nr. x/VIII/1/2024 din data de 14 octombrie 2024. În esență, a arătat că potrivit dispozițiilor art. 339 C.proc.pen., poate fi atacat un act de urmărire penală efectuat de procuror sau actele efectuate pe baza dispozițiilor date de procuror ori se poate face plângere împotriva soluției de clasare dispuse într-o cauză penală.
Împotriva referatului nr. x/VIII/1/2024 din data de 14 octombrie 2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție a formulat plângere petentul A, în temeiul dispozițiilor art. 340 C.proc.pen.
Petentul a susținut că, prin comunicatul din 18.03.2024, Ministerul Justiției a anunțat că în data de 29.02.2024 a fost finalizat proiectul "Virtualizarea și centralizarea aplicațiilor specifice sistemului judiciar" în valoare de 105.323.925 RON, din care 88.507.500 RON reprezintă finanțare externă nerambursabilă.
În acest sens, Ministerul Justiției a afirmat că s-a finalizat implementarea Dosarului Electronic la nivelul tuturor instanțelor de judecată din România.
În aceste condiții, petentul a arătat că i-a fost încălcat dreptul de acces la dosarul electronic, solicitând admiterea plângerii și trimiterea cauzei la organul de cercetare penală competent în vederea efectuării de cercetări și pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de săvârșirea faptelor sesizate.
Examinând cu prioritate excepția inadmisibilității plângerii formulate de petent în temeiul art. 340 C.proc.pen., judecătorul de cameră preliminară constată că este întemeiată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Dând eficiență principiilor legalității căilor de atac și liberului acces la justiție, reglementate de dispozițiile art. 129 și art. 21 din Constituție, precum și exigențelor determinate de art. 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiționată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele și pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.
Astfel, procesul penal se desfășoară în conformitate cu dispozițiile legale, iar hotărârile judecătorești vor fi supuse numai acelor căi de atac expres prevăzute de lege.
Potrivit art. 340 alin. (1) C.proc.pen., persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Rezultă, așadar, din cuprinsul normelor legale enunțate, că plângerea care are un asemenea temei vizează exclusiv soluția de clasare dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu.
Or, plângerea petentului adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție nu poate face obiectul controlului judecătoresc reglementat de prevederile art. 340 C.proc.pen., deoarece nu privește o soluție de clasare dispusă de procuror prin ordonanță sau rechizitoriu, într-o cauză penală.
Referatul nr. x/VIII/1/2024 din data de 14 octombrie 2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție nu este o ordonanță dintre cele arătate expres și limitativ de dispozițiile art. 340 C.proc.pen.
Prin urmare, plângerea formulată de petentul A împotriva unui act administrativ al procurorului este inadmisibilă, deoarece nu se referă la o soluție de clasare, ci vizează o măsură care nu face obiectul cenzurii instanței, nefiind reglementată de art. 340 alin. (1) C.proc.pen.
În acest sens este și decizia nr. 57 din 24 septembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în soluționarea unui recurs în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 283 din 11 aprilie 2008 (interpretare ale cărei efecte sunt de actualitate, în condițiile prevăzute de art. 4741 C.proc.pen.), prin care s-a stabilit cu caracter obligatoriu că ”plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori în baza dispozițiilor date de acesta, altele decât rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată, reglementate de art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., este inadmisibilă.”
Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României, iar încălcarea acestora atrage sancțiunea inadmisibilității.
Judecătorul de cameră preliminară constată că jurisprudența instanței supreme a îmbrățișat această rezolvare în ceea ce privește plângerile formulate împotriva unor acte/măsuri dispuse de procuror care nu privesc o soluție de neurmărire sau netrimitere în judecată (încheierile nr. 173/2021, nr. 411/2022, nr. 503/2023, nr. 583/2023 pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție).
Pentru considerentele expuse, constatând că plângerea nu vizează o soluție de clasare, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a C.proc.pen., judecătorul de cameră preliminară va respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul A împotriva Referatului nr. x/VIII/1/2024 din data de 14 octombrie 2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, menținut prin ordonanța nr.x/II-2/2024 din data de 31 octombrie 2024 a procurorului – șef al secției.
În baza art. 275 alin. (2) C.proc.pen., va obliga petentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul A împotriva Referatului nr. x/VIII/1/2024 din data de 14 octombrie 2024 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, menținut prin ordonanța nr.x/II-2/2024 din data de 31 octombrie 2024 a procurorului – șef al secției.
Obligă petentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința din camera de consiliu, astăzi, 18 decembrie 2024.