Deliberând asupra contestației declarate de contestatorul A împotriva sentinței penale nr. 263/PI din data de 17 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală, în dosarul nr. x/59/2024, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 263/PI din data de 17 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală, în dosarul nr. x/59/2024, în baza art. 598 alin. (1) lit. d C. proc. pen., s-a admis contestația la executare formulată de Biroul Executări penale al Curții de Apel Timișoara față de condamnatul A, împotriva sentinței penale nr. 202/31.07.2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. y/59/2024*.
S-a dedus din pedeapsa de 6 ani închisoare, recunoscută prin sentința de mai sus, 301 zile închisoare, respectiv din data de 29.09.2022 până la data de 27.07.2023.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.x/PI/2024 din 20.08.2024 emis de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. y/59/2024*, la data rămânerii definitive a sentinței și emiterea unui nou mandat conform hotărârii. În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut că prin sentința penală nr. 202 din 31.07.2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. y/59/2024*, în baza art. 166 alin. 6 lit. a din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara privind cererea formulată de autoritățile judiciare din Austria cu privire la recunoașterea sentinței penale străine și transferarea într-un penitenciar din România a condamnatului A.
S-a dispus recunoașterea hotărârii penale nr. 1199/2023 pronunțată de Tribunalul Penal din Draguignan la data de 21.06.2023, rămasă definitivă la data de 11.07.2023, prin care s-a dispus condamnarea numitului A la pedeapsa de 6 ani închisoare ( echivalentul a 2190 zile), în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunilor de: 1. „furt agravat prin două circumstanțe, cu violență, fără să dăuneze vreo incapacitate totală de muncă"", prevăzut de art. 311.5 art. 311.4 art. 311.1 penal francez, (având corespondent în legislația română în infracțiunea de ”tâlhărie calificată” prevăzută de art. 233 alin.l, art. 234 alin.l lit. f C. pen.); 2. „furt în bandă", prevăzut de art. 311.41 art. 311.1 C. pen. francez, (având corespondent în legislația română în infracțiunea de ”furt” prevăzută de art. 228 alin.l C. pen.); 3. „furt agravat de trei circumstanțe, prin înșelăciune, efracție sau escaladare într-un spațiu rezidențial sau într-o locație de depozit, fapte agravate de o altă circumstanță, săvârșit în bandă", prevăzut de art. 311.5 art. 311.4 art. 311.1 art. 132 art. 132 C. pen. francez, (având corespondent în legislația română în infracțiunea de ”furt calificat” prevăzută de art. 228 alin.l, art. 229 alin.l lit. d și alin. (2) lit. b C. pen.); 4. „furt agravat prin trei circumstanțe, cu violență, fară să dăuneze vreo incapacitate totală de muncă, săvârșit în bandă, într-un spațiu rezidențial sau într-un loc destinat depozitării mărfurilor (centru comercial)", prevăzut de art. 311.4 art. 311.1 penal francez, (având corespondent în legislația română în infracțiunea de ”tâlhărie calificată” prevăzută de art. 233 alin.l, art. 234 alin.l lit. f C. pen.); 5. „tentativă de furt agravat prin două circumstanțe, cu violență, fără să dăuneze vreo incapacitate totală de muncă, săvârșite în bandă, într-un loc destinat depozitării mărfurilor", prevăzut de art. 121.5 art. 311.5 art. 311.4 art. 311.1 art. 132 art. 132 C. pen. francez, (având corespondent în legislația română în infracțiunea de tentativă la tâlhărie calificată prevăzută de art. 32 raportat la art. 233 alin.l, art. 234 alin.l lit. f C. pen.); 6. „furt în prejudiciul unei persoane vulnerabile, agravat de o altă circumstanță, săvârșit într-o rezidență", ", prevăzut de art. 311.5 art. 311.4 art. 311.1 C. pen. francez, (având corespondent în legislația română în infracțiunea de ”furt calificat” prevăzută de art. 228 alin.l, art. 229 alin.l lit. d și alin. (2) lit. b C. pen., cu aplicarea art. 77 alin. (1), lit. e C. pen.); 7. „furt cu violență, care a cauzat o incapacitate totală de muncă, fără să depășească 8 zile (3 zile), agravat de o altă circumstanță, săvârșit în bandă", prevăzut de art. 311.5 art. 311.4 art. 311.1 art. 132 art. 132 C. pen. francez (având corespondent în legislația română în infracțiunea de ”tâlhărie” prevăzută de art. 233 C. pen.); 8. „furt prin spargere într-un spațiu rezidențial", prevăzut de art. 311.5 art. 311.4 art. 311.1 art. 132 art. 132 C. pen. francez, (având corespondent în legislația română în infracțiunea de ”furt calificat” prevăzută de art. 228 alin.l, art. 229 alin.l lit. d și alin. (2) lit. b C. pen.); 9. furt prin înșelăciune, efracție sau escaladare într-un spațiu rezidențial sau într-o locație de depozit, fapte agravate de o altă circumstanță, prevăzut de art. 121.5 art. 311.5 art. 311.4 art. 311.1 art. 132 art. 132 C. pen. francez, (având corespondent în legislația română în infracțiunea de ”furt calificat” prevăzută de art. 228 alin.l, art. 229 alin.l lit. d și alin. (2) lit. b C. pen.); 10. „furt prin înșelăciune, efracție sau escaladare într-un spațiu rezidențial sau într-o locație de depozit, fapte agravate de o altă circumstanță, săvârșite în bandă", ", prevăzut de art. 121.5 art. 311.5 art. 311.4 art. 311.1 art. 132 art. 132 C. pen. francez, (având corespondent în legislația română în infracțiunea de ”furt calificat” prevăzută de art. 228 alin.l, art. 229 alin.l lit. d și alin. (2) lit. b C. pen.), și punerea în executare a acestei hotărâri.
S-a admis cererea de transfer a persoanei condamnate A, în vederea executării pedepsei de 6 ani închisoare și s-a dispus transferarea acestuia într-un penitenciar din România, în vederea executării pedepsei de 6 ani închisoare în regim de detenție.
S-a constatat că, în prezent, persoana condamnată se află în Penitenciarul B, în vederea executării pedepsei de 5 ani și 1 lună închisoare pentru lipsire de libertate în mod ilegal, aplicată prin sentința penală nr.765/11.11.2022, pronunțată de Judecătoria Lugoj, în dosar nr.x/59/2021, în care s-a emis mandatul de executare nr.896/2022.
Din pedeapsa de 6 ani închisoare, s-au dedus 298 de zile (de la 29.09.2022, până la 27.07.2023 ), perioadă cât a fost arestat și predat temporar autorităților din Franța. În baza art. 555 C. proc. pen., s-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii pe numele persoanei condamnate A la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
La data de 30.08.2024, B, prin adresa nr. 65899/PAAR/29.08.2024 a sesizat Biroul de Executări penale al Curții de Apel Timișoara cu privire la condamnatul A, în sensul de a se efectua verificări privind deducerea perioadei de arest, în vederea predării temporare a condamnatului A către autoritățile judiciare din Franța, respectiv 298 zile de la data de 29.09.2022 până la data de 27.07.2023, având în vedere că din calculul efectuat la nivelul unității, pentru perioada 29.09.2022-27.07.2023, reies 301 zile executate, ziua de 27.07.2023 fiind calculată în Penitenciarul C. Având în vedere diferența de calcul de 3 zile, s-a solicitat a se efectua verificări privind deducerea perioadei corecte de arest. La aceeași dată, Biroul de Executări penale al Curții de Apel Timișoara a dispus înregistrarea acestei sesizări la Curtea de Apel Timișoara ca un dosar nou, având ca obiect contestație la executare primind nr. x/59/2024, în baza art. 598 alin. (1) lit. d C. proc. pen.
Calculând perioada care a fost executată de condamnat și care trebuie dedusă zi cu zi, s-a constatat că Penitenciarul B în mod corect a sesizat că numărul de zile care se impun a fi deduse este de 301 zile închisoare, astfel că în baza art. 598 alin. (1) lit. d C. proc. pen., s-a admite contestația la executare formulată de Biroul Executări penale al Curții de Apel Timișoara față de condamnatul A și s-a dedus din pedeapsa de 6 ani închisoare, recunoscută prin sentința de mai sus, 301 zile închisoare, respectiv din data de 29.09.2022 până la data de 27.07.2023.
Împotriva sentinței penale nr. 263/PI din data de 17 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală, în dosarul nr. x/59/2024, a formulat contestație contestatorul A.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 11 noiembrie 2024, stabilindu-se termen de judecată la 17 decembrie 2024.
În dezbateri, contestatorul A a solicitat admiterea contestația formulate, desființarea casarea, în parte, a sentinței penale nr. 263/PI din data de 17 octombrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara și deducerea din pedeapsa dispusă, a perioadei în care s-a aflat în stare de arest preventiv într-un penitenciar din Franța, respectiv perioada din 14.01.2021 - 25.09.2022.
Examinând contestația formulată de condamnatul A, Înalta Curte constată următoarele:
Contestația la executare este un mijloc procesual cu caracter jurisdicțional prin intermediul căruia se soluționează anumite incidente limitativ prevăzute de lege, ivite în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive sau în cursul executării pedepsei, cu scopul de a se asigura conformitatea cu legea penală a executării hotărârilor judecătorești, fără însă a se putea schimba sau modifica soluția care se bucură de autoritate de lucru judecat.
Înalta Curte reamintește că procedura jurisdicțională a contestației la executare este menită să rezolve situațiile juridice care afectează executarea unei hotărâri penale. Astfel, potrivit art. 598 alin. (1) C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
Prealabil, în ceea ce privește excepția tardivității formulării contestației invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată că este neîntemeiată, având în vedere că sentința contestată i-a fost comunicată contestatorului A la Penitenciarul B la data de 28.10.2024, însă nu poartă semnătura acestuia ( fila 29 dosar curte de apel). În conținutul cererii de contestație formulată personal de către contestator este menționată data de 28.10.2024 (fila 4), iar cererea depusă de apărătorul ales, avocat D, a fost formulată la data de 04.11.2024, astfel încât, neputând fi stabilit în mod concret data comunicării, data formulării, contestatorul aflându-se în penitenciar, Înalta Curte va respinge excepția tardivității formulată de reprezentantul Ministerului Public.
Pe fondul cauzei, Înalta Curte constată că B, prin adresa nr. 65899/PAAR/29.08.2024 a sesizat Biroul de Executări penale al Curții de Apel Timișoara cu privire la condamnatul A, în sensul de a se efectua verificări privind deducerea perioadei de arest în vederea predării temporare a acestuia către autoritățile judiciare din Franța, respectiv 298 zile de la data de 29.09.2022 până la data de 27.07.2023, având în vedere că din calculul efectuat la nivelul unității, pentru perioada 29.09.2022-27.07.2023, reies 301 zile executate, respectiv diferența de calcul de 3 zile.
Înalta Curte reține că, în mod corect, prima instanță a constatat că Penitenciarul B a sesizat că numărul de zile care se impun a fi deduse este de 301 zile închisoare, fiind incidente dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d C. proc. pen., respectiv o diferență de calcul de 3 zile.
Prin contestația formulată, contestatorul A a solicitat deducerea perioadei în care acesta s-a aflat în stare de arest preventiv într-un penitenciar din Franța, respectiv perioada din 14.01.2021 - 25.09.2022.
Înalta Curte constată că, prin prezentul demers judiciar, este repusă în discuție legalitatea și temeinicia hotărârii prin care s-a dispus recunoașterea hotărârii penale nr. 1199/2023 pronunțată de Tribunalul Penal din Draguignan la data de 21.06.2023, rămasă definitivă la data de 11.07.2023, prin care s-a dispus condamnarea numitului A la pedeapsa de 6 ani închisoare, echivalentul a 2190 zile.
Or, analizând cererea de contestație la executare de față, în raport cu aspectele menționate de condamnatul A, Înalta Curte constată că motivele invocate de acesta nu se încadrează în dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d C. proc. pen., în realitate, ceea ce se solicită este modificarea unei hotărâri definitive, de recunoaștere a hotărârilor judecătorești pronunțate de instanțele austriece, împrejurare care nu se circumscrie cazului de contestație la executare invocat.
În procedura contestației la executare nu se poate modifica o hotărâre judecătorească definitivă, contestatorul neputându-se referi la aspecte care tind să repună în discuție ceea ce s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, printr-o hotărâre definitivă și care formează obiectul exclusiv al judecării în fond a cauzei, în căile ordinare sau extraordinare de atac.
În prezenta cauză, Biroului de Executări Penale din cadrul Curții de Apel Timișoara a formulat contestație la executare în temeiul dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d C. proc. pen., având în vedere calcului greșit cu privire la deducerea perioadei, respectiv pentru diferența de 3 zile.
Așadar, prin intermediul acestui demers judiciar, al contestației la executare, pot fi analizate doar aspecte de nelegalitate constatate în procedura punerii în executare a hotărârii penale definitive, fără a se pune în discuție legalitatea și temeinicia hotărârilor în baza cărora se face executarea.
Pentru aceste considerente, constatându-se că hotărârea atacată este legală și temeinică și că hotărârile rămase definitive nu pot fi modificate, în baza dispozițiilor art. 425 ind 1 alin. (7) pct. 1 lit. b C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, contestația declarată de contestatorul A împotriva sentinței penale nr. 263/PI din data de 17 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală, în dosarul nr. x/59/2024.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul condamnat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondată, contestația declarată de contestatorul A împotriva sentinței penale nr. 263/PI din data de 17 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală, în dosarul nr. x/59/2024.
Obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 decembrie 2024.