Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de recurentul inculpat A împotriva deciziei penale nr. 38 din data de 16 ianuarie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 139 din data de 27 iunie 2024 pronunțată de Judecătoria Vânju Mare, în baza art. 396 alin. (10) C. proc. pen., raportat la art. 335 alin. (2) C. pen. cu aplicarea disp. art. 41 C. pen., a fost condamnat inculpatul A, la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere unui vehicul de către o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat.
În baza art. 38 alin. (1) C. pen., constatând că infracțiunea pentru care este condamnat inculpatul în prezenta cauză este concurentă cu infracțiunea de conducerea unui vehicul de către o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat prev. de art. 335 alin. (2) C. pen., pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 2947 din 03.12.2020, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul penal nr. x/215/2019, definitivă prin decizia penală nr. 1067 din 15.07.2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, infracțiune concurentă cu faptele săvârșite la datele de:
- 07.06.2016, pentru care prin sentința penală nr.13/21.08.2019, pronunțată de Judecătoria Calafat, definitivă prin decizia penală nr. 9/13.01.2020 a Curții de Apel Craiova, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa amenzii în cuantum de 3000 lei pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul de către o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat, prev. de art. 335 alin. (2) C. pen.;
- 19.03.2017, pentru care prin sentința penală nr.77/09.04.2019, pronunțată de Judecătoria Vânju Mare, definitivă prin decizia penală nr.1147/04.09.2019 a Curții de Apel Craiova, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa amenzii în cuantum de 3000 lei pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul de către o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat, prev. de art. 335 alin. (2) C. pen.;
- 06.03.2018, pentru care prin sentința penală nr.324/06.12.2019, pronunțată de Judecătoria Băilești, definitivă prin neapelare la data de 30.12.2019, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa amenzii în cuantum de 3000 lei pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul de către o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat, prev. de art. 335 alin. (2) C. pen., s-au descontopit și repus în individualitatea lor pedepsele aplicate inculpatului, după cum urmează:
- pedeapsa de 6 luni închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul de către o persoană al cărei permis de conducere a fost anulat, faptă săvârșită în stare de recidivă postexecutorie,
- pedeapsa complementară pe o perioadă de 5 ani, în baza art. 67 alin. (1) rap. la art. 66 alin. (1) lit. a, b), d) și alin. (3) C. pen., dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a alege;
- pedeapsa accesorie, în baza art. 65 alin. (1) și alin. (3) rap. la art. 66 alin. (1) lit. a, b), d) și alin. (3) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a alege;
- pedeapsa de 500 zile amendă, cuantumul unei zile amendă fiind de 10 lei, inculpatul executând pedeapsa amenzii de 5000 lei.
Față de dispozițiile art. 40 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b C. pen. s-a contopit pedeapsa de 6 luni închisoare, dispusă prin sentința penală nr. 2947 din 03.12.2020, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul penal nr. x/215/2019, definitivă prin decizia penală nr. 1067 din 15.07.2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, cu pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta sentință și s-a stabilit și aplicat inculpatului pedeapsa rezultată de 1 an și 2 luni închisoare, prin adăugarea la pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare a sporului de 2 luni închisoare, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă.
În baza art. 67 alin. (1) rap. la art. 66 alin. (1) lit. a, b), d) și alin. (3) C. pen. s-a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară pe o perioadă de 5 ani dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a alege.
În baza art. 65 alin. (1) și alin. (3) rap. la art. 66 alin. (1) lit. a, b), d) și alin. (3) C. pen. s-a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie aceleași drepturi.
În baza art. 68 alin. (1) lit. c C. pen. executarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi începe după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
S-a constatat că inculpatul a achitat pedeapsa amenzii integral, prin chitanțele nr. TS293 nr.(...)/01.10.2019 și nr.TS293 nr.(...)/10.01.2020.
S-a dedus din pedeapsa finală de 1 an și 2 luni închisoare, durata reținerii pentru 24 de ore începând de la 26.09.2020 ora 13.00, până la 27.09.2020, precum și perioada executată de inculpat de la data de 27.12.2022 și până la data de 09.05.2023.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 2947 din 03.12.2020, pronunțată de Judecătoria Craiova, județul Dolj, în dosarul penal nr. x/215/2019, definitivă prin decizia penală nr. 1067 din 15.07.2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, care nu contravin prezentei hotărâri.
În baza art. 105 C. pen., s-a anulat liberarea condiționată a executării pedepsei închisorii, cu un rest 48 de zile închisoare, dispusă prin sentința penală nr. 1236/02.05.2023 a Judecătoriei Craiova, pronunțată în dosarul penal nr. x/215/2023.
S-a dispus executarea pedepsei rezultante, rămasă de executat, în regim de detenție și emiterea unor noi forme de executarea pedepsei în raport de prezenta hotărâre, nefiind îndeplinite condițiile legale pentru a dispune în continuare liberarea condiționată a inculpatului, față de dispozițiile art. 100 C. pen.
În baza art. 398 C. proc. pen., raportat la art. 274 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1400 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care 1000 lei din faza de urmărire penală și 400 lei în faza de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel A.
Prin decizia penală nr. 38 din 16 ianuarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul dispozițiilor art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b C. proc. pen., a fost respins apelul formulat de inculpatul A, împotriva sentinței penale nr. 139 din 27 iunie 2024 pronunțată de Judecătoria Vânju Mare în dosarul nr. x/332/2022, ca nefondat.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A la plata către stat a sumei de 500 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de recurs în casație inculpatul A, la data de 21 ianuarie 2025 (prin poștă), înregistrată la Curtea de Apel Craiova la data de 22 ianuarie 2025 .
În cuprinsul cererii de recurs în casație nu a fost indicat niciun caz de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.
În esență, recurentul a arătat că la data de 26.09.2020, când a fost oprit de un echipaj al Poliției orașului Vânju Mare, jud. Mehedinți, se afla în posesia unui permis de conducere valabil, care avea să fie anulat abia 11 luni mai târziu, în august 2021, așa cum reiese din adresa nr. 63.845/2024 atașată cererii de recurs în casație. Recurentul a apreciat că în urma verificărilor efectuate, astfel cum reiese din adresa atașată, reiese că figura cu permis de conducere seria (...) eliberat la data de 17.06.1998, care a fost anulat la data de 12.08.2021 de către Serviciul Rutier Dolj.
Având în vedere aceste împrejurări, recurentul a arătat că decizia de condamnare este nelegală pentru că nu există probe din care să reiasă vinovăția sa. Recurentul a arătat că a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui autovehicul cu permisul anulat și nu pentru comiterea infracțiunii de conducere fără permis sau cu permisul suspendat, iar la data comiterii faptei, respectiv 26.09.2020, nu avea permisul suspendat.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, sub nr. x/332/2022.
A fost depus raportul întocmit de magistratul-asistent desemnat, din care rezultă că motivele recurentului antamează netemeinicia hotărârii recurate și nu pot fi încadrate în niciun caz de casare care să justifice reformarea hotărârii definitive.
Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație formulate recurentul inculpat A împotriva deciziei penale nr. 38 din data de 16 ianuarie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 440 alin. (2) C. proc. pen., cu titlul marginal „Admiterea în principiu”, dacă cererea de recurs în casație nu este formulată în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434 C. proc. pen. (ce stabilesc hotărârile supuse acestei căi extraordinare de atac), art. 436 alin. (1) și (6) C. proc. pen. (privind persoanele îndreptățite a promova recursul în casație), art. 437 C. proc. pen. (referitoare la conținutul cererii) și art. 438 C. proc. pen. (ce reglementează cazurile în care se poate face recurs în casație), instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.
Procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege, se constată că recurentul A a formulat recurs în casație la data de 21 ianuarie 2025 (filele 1-3, dosar x/332/2022/RC) împotriva deciziei penale nr. 38 din 16 ianuarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori, în termenul legal de 30 de zile, calculat de la comunicarea deciziei atacate din data de 21 ianuarie 2025 (fila 55 din dosarul curții de apel), conform art. 435 C. proc. pen.
Decizia penală nr. 38 din 16 ianuarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori, face parte din categoria hotărârilor supuse recursului în casație, conform art. 434 C. proc. pen., fiind pronunțată de curtea de apel ca instanță de apel.
Referitor la cerințele prevăzute la art. 436 alin. (1) C. proc. pen., privind titularii cererii de recurs în casație, se reține că cererea a fost formulată de recurentul A, în calitate de inculpat.
Cererea îndeplinește condițiile prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a, b) și d) C. proc. pen., conținând numele, prenumele și domiciliul recurentului A, indicând decizia atacată (nr. 38/2025) și purtând semnătura acestuia.
În ceea ce privește condiția prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c C. proc. pen., se constată că în cuprinsul cererii de recurs în casație nu a fost indicat niciun caz de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) C. proc. pen.
Simpla enumerare a nemulțumirilor recurentului nu îndeplinește cerința de admisibilitate prev. de art. 437 alin. (1) lit. c C. proc. pen., care presupune indicarea expresă a cazurilor de recurs în casație prevăzute de art. 438 alin. (1) C. proc. pen. pe care se întemeiază cererea și motivarea acestora.
Nu este suficient ca, din cuprinsul cererii, să reiasă doar voința de a recura, fiind necesar să rezulte și limitele acestei voințe prin indicarea cazurilor de casare, întrucât numai în aceste limite poate opera controlul instanței de casație, care nu are posibilitatea legală de a lua în considerare, din oficiu, unele cazuri de casare.
Raportat la argumentele recurentului, se constată că motivele invocate de acesta prin care susține că, la data faptei, permisul său de conducere nu era anulat, nu se circumscriu unor aspecte de nelegalitate a hotărârii atacate, astfel cum se impune în situația exercitării acestei căi extraordinare de atac. Recursul în casație nu reprezintă o cale de atac prin care se poate contesta modul în care instanțele de fond și apel au stabilit situația de fapt sau au apreciat probele. Fiind o cale extraordinară de atac, recursul în casație poate fi exercitat doar pentru motive de nelegalitate expres prevăzute de lege.
Pe de altă parte, recurentul invocă adresa nr. (...)/2024 emisă de Inspectoratul de Poliție Județean Dolj, considerând că aceasta ar infirma temeiul condamnării. Sub acest aspect, Înalta Curte constată că, simpla existență a unui astfel de document nu poate justifica admiterea recursului în casație, întrucât această cale de atac nu permite administrarea de noi probe sau reevaluarea celor deja analizate de instanțele de fond și apel. Prin urmare, această susținere nu poate conduce la infirmarea hotărârii atacate pe calea recursului în casație.
Astfel, se constată că motivele recurentului vizează netemeinicia hotărârii recurate și ca atare nu pot fi subsumate niciunui caz de casare care să permită reformarea hotărârii definitive.
În jurisprudența instanței supreme s-a statuat că, dacă argumentele aduse în susținerea cererii nu se subsumează în mod real unui caz de casare, atunci cererea de recurs în casație nu este admisibilă.
Se mai impune precizarea că recursul în casație nu se poate transforma într-o cale de atac prin care se examinează cauza sub toate aspectele. Acesta își menține caracteristica de exercitare numai în cazuri strict determinate, ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv asupra legalității hotărârii anterior pronunțate.
Pentru aceste considerente, constatând că solicitările recurentului nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de art. 438 C. proc. pen., în temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A împotriva deciziei penale nr. 38 din data de 16 ianuarie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere culpa sa procesuală, va fi obligat recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A împotriva deciziei penale nr. 38 din data de 16 ianuarie 2025, pronunțate de Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02 aprilie 2025.