Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 175 din data de 30 septembrie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/54/2024, Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Belgia.
A constatat îndeplinite condițiile prev. de art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.
A recunoscut sentința penală cu numărul 2023/1670, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță Anvers, la data de 12.12.2023, definitivă la data de 22.01.2024, prin care cetățeanul român A, născut la data de (...), în Mun. Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinți, cu ultim domiciliu în Com. Bălăcița, sat. X, jud. Mehedinți, CNP (...), a fost condamnat la pedeapsa de 37 luni (1110 zile) închisoare pentru săvârșirea a 14 infracțiuni de furt cu circumstanțe agravante și grup infracțional organizat, prev. de art. 66 322, 323, 324, 324 bis, 325, 326, 461 alin. 1, 463 alin. 1 C. pen. belgian, fapte care au corespondent în legea penală română în infracțiunile de furt calificat, prev. de art. 228 C.p., și constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C.p.
A dispus transferarea și continuarea executării pedepsei de 37 luni (1110 zile) închisoare într-un penitenciar din România.
A dedus din pedeapsa închisorii, perioada executată de la data de 17.03.2023 la zi.
A dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Craiova a reținut următoarele:
Prin adresa nr. x/II/-5/2024 din data de 27.09.2024, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în conformitate cu dispozițiile art. 165 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, a înaintat instanței cererea formulată de autoritățile judiciare belgiene privind transferarea cetățeanului român A încarcerat într-un Penitenciar din Belgia, în vederea continuării executării într-un penitenciar din România a pedepsei privative de libertate de 37 luni închisoare (1110 zile) închisoare împreună cu documentația aferentă și referatul întocmit în urma verificărilor efectuate.
Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu Minori a înregistrat cauza la data de 27 septembrie 2024, sub nr. x/54/2024.
În referatul întocmit de unitatea de parchet s-a reținut că, la data de 16 septembrie 2024, prin adresa nr. 57782, Ministerului Justiției - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară - Serviciul cooperare judiciară internațională în materie penală a înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova cererea formulată de autoritățile judiciare din Belgia referitoare la transferarea persoanei condamnate A deținută în Belgia, cu ultimul domiciliu din România în com. Bălăcița, sat X, jud. Mehedinți, în vederea executării unei pedepse privative de libertate de 37 luni închisoare.
Din documentele înaintate a rezultat că, prin sentința penală cu numărul 2023/1670, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță Anvers, la data de 12.12.2023, definitivă la data de 22.01.2024, cetățeanul român A a fost condamnat la pedeapsa de 37 luni (1110 zile) închisoare pentru săvârșirea a 14 infracțiuni de furt cu circumstanțe agravante și grup infracțional organizat, prev. de art. 66 322, 323, 324, 324 bis, 325, 326, 461 alin. 1, 463 alin. 1 C. pen. belgian, fapte care au corespondent în legea penală română în infracțiunile de furt calificat, prev. de art. 228 C.p., și constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C.p, reținându-se că acesta:
- în perioada august 2018-noiembrie 2019, în localitățile Sint-Lambrechts-Woluwe, Hannut, Woluwe Saint Lambert, Oudenaarde, Waregem, Hamois, în timp ce facea parte dintr-o asociație înființată în scopul comiterii de infracțiuni contra patrimoniului, a sustras jante, anvelope și mai multe ATV-uri de la societățile B SA, C, D BV, ect. și de la persoanele fizice E, F, prejudiciul creat ridicându-se la cca 80000 euro.
Pedeapsa se consideră executată integral la data de 31.03.2026.
Din certificatul emis la data de 26 iulie 2024 de autoritățile belgiene și documentele atașate la aceasta, a rezultat că persoana condamnată A nu și-a exprimat opinia cu privire la transferarea sa în România pentru continuarea executării pedepsei, însă cu privire la persoana sa a fost dispusă în data de 06.06.2023 măsura expulzării, cu interdicția de a reintra pe teritoriul belgian timp de 8 ani.
Având în vedere starea de fapt prezentată, actele înaintate de autoritățile judiciare belgiene și verificările efectuate, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a apreciat că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 167 din Legea nr. 302/2004, republicată.
Față de cele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 165 alin. l din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a propus instanței admiterea cererii formulate de către autoritățile judiciare belgiene privind transferarea cetățeanului român A, deținut în Belgia, în vederea continuării executării pedepsei închisorii într-un penitenciar din România.
Curtea, examinând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, a constatat că a fost învestită în procedura de recunoaștere și executare a hotărârii străine de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate în procedura prevăzută de art. 153 - art. 170 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, prin care au fost transpuse în legislația internă dispozițiile Deciziei - cadru 2008/909/JAI a Consiliului Uniunii Europene, autoritatea judiciară din statul de condamnare înaintând în statul de executare certificatul prevăzut în anexa numărul 5 la lege.
Conform prevederilor art. 166 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, obiectul procedurii îl constituie verificarea condițiilor prevăzute la art. 167 și, în cazul în care sunt îndeplinite, punerea în executare a hotărârii judecătorești transmise de statul emitent.
Potrivit dispozițiilor art. 167 din Legea 302/2004, instanța română recunoaște și pune în executare hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
hotărârea este definitivă și executorie;
Raportat la speța dedusă judecății, din actele dosarului a rezultat că sentința penală cu numărul 2023/1670, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță Anvers, la data de 12.12.2023, a rămas definitivă la data de 22.01.2024.
fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârșită pe teritoriul României, o infracțiune și autorul ar fi fost sancționabil. În cazul în care pedeapsa a fost aplicată pentru mai multe infracțiuni, verificarea condiției se face pentru fiecare infracțiune în parte;
Curtea a reținut că faptele pentru care s-a aplicat pedeapsa închisorii prin sentința anterior menționată au corespondent în legea penală română în infracțiunile de furt calificat, prev. de art. 228 C.p., și constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C.p.
persoana condamnată are cetățenie română;
Din actele dosarului și din verificările efectuate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a rezultat că persoana condamnată A este cetățean român.
persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România.
Consimțământul nu este necesar atunci când persoana condamnată este cetățean român și trăiește pe teritoriul României sau, deși nu trăiește pe teritoriul României, va fi expulzată în România. Dacă este necesar, în raport cu vârsta ori cu starea fizică sau mintală a persoanei condamnate, consimțământul poate fi dat de reprezentantul acesteia;
Curtea a constatat că persoana condamnată nu și-a exprimat opinia cu privire la transferarea sa, refuzând să semneze notificarea din 22.07.2024, prin care a fost informat cu privire la decizia Serviciului Public Federal al Justiției de a transmite sentința Tribunalului de Primă Instanță Anvers, Departamentul Mechelen, din data de 12.12.2023, în România, pentru recunoașterea pedepsei în conformitate cu legislația națională de punere în aplicare a Deciziei – Cadru 2008/909/JAI a Consiliului din data de 27 noiembrie 2008, însă s-a apreciat că nu este necesar consimțământul său, având în vedere că aceasta este cetățean român, cu domiciliul în com. Bălăcița, sat Dobra, jud. Mehedinți.
De asemenea, s-a constatat că față de persoana condamnată a fost dispusă în data de 06.06.2023 măsura expulzării, cu interdicția de a reintra pe teritoriul belgian timp de 8 ani, acesta fiind notificat la aceeași dată cu privire la această decizie prin reprezentantul închisorii din Anvers, conform înscrisurilor care se regăsesc la dosar la filele 25-28 ( Interdicție de intrare pe teritoriul Regatului și Ordin de părăsire a teritoriului).
e) nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 163.
S-a reținut astfel că cetățeanul român A a fost condamnat la pedeapsa de 37 luni (1110 zile) închisoare pentru săvârșirea a 14 infracțiuni de furt cu circumstanțe agravante și grup infracțional organizat, prev. de art. 66 322, 323, 324, 324 bis, 325, 326, 461 alin. 1, 463 alin. 1 C. pen. belgian, fapte care au corespondent în legea penală română în infracțiunile de furt calificat, prev. de art. 228 C.p., și constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C.p.
Persoana condamnată nu și-a exprimat consimțământul la transferarea sa într-un penitenciar din România, însă așa cum s-a arătat mai sus, s-a apreciat că acesta nu este necesar.
Potrivit certificatului înaintat la dosar de către autoritățile belgiene persoana condamnată a fost arestat la data de 17.03.2023, perioadă care urmează a fi dedusă din pedeapsă în continuare, la zi.
S-a constatat, astfel, că în cauză sunt îndeplinite condițiile speciale de recunoaștere și executare a hotărârii judecătorești străine prevăzute de art. 167 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală republicată, întrucât hotărârea este definitivă și executorie, faptele pentru care a fost aplicată pedeapsa au corespondent în legea penală română, persoana condamnată are cetățenie română și trăiește pe teritoriul României.
Totodată, din verificările efectuate a rezultat că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nerecunoaștere și neexecutare a unei hotărâri judecătorești străine, prevăzute de art. 163 din Legea nr. 302/2004.
Împotriva sentinței penale nr. 175 din data de 30 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/54/2024, a declarat apel persoana condamnată A, în termenul legal, apelul fiind nemotivat.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală sub nr. x/54/2024.
La primul termen de judecată stabilit în cauză, respectiv la data de 30.10.2024, cauza a rămas în pronunțare.
Analizând hotărârea apelată, în raport cu conținutul actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul declarat de persoana condamnată A, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 166 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, obiectul procedurii judiciare de recunoaștere și punere în executare a hotărârii judecătorești străine, în cazul persoanelor condamnate într-un stat membru al Uniunii Europene, îl constituie verificarea condițiilor prevăzute la art. 167 și, în cazul în care sunt îndeplinite, recunoașterea și punerea în executare a hotărârii judecătorești străine. Dispozițiile civile, dispozițiile referitoare la pedepsele pecuniare, măsurile asigurătorii sau cheltuielile judiciare, precum și orice dispoziții, altele decât cele privind executarea pedepsei detențiunii pe viață sau a închisorii sau a măsurii privative de libertate, din hotărârea judecătorească străină, nu constituie obiectul acestei proceduri.
Conform dispozițiilor art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, instanța română recunoaște și pune în executare hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: a) hotărârea este definitivă și executorie; b) fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârșită pe teritoriul României, o infracțiune și autorul ar fi fost sancționabil. În cazul în care pedeapsa a fost aplicată pentru mai multe infracțiuni, verificarea condiției se face pentru fiecare infracțiune în parte; c) persoana condamnată are cetățenie română; d) persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România. Consimțământul nu este necesar atunci când persoana condamnată este cetățean român și trăiește pe teritoriul României sau, deși nu trăiește pe teritoriul României, va fi expulzată în România. Dacă este necesar, în raport cu vârsta ori cu starea fizică sau mintală a persoanei condamnate, consimțământul poate fi dat de reprezentantul acesteia; e) nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 163.
În raport cu aceste dispoziții, verificând hotărârea penală a cărei recunoaștere se solicită, Înalta Curte constată că aceasta este de natură să producă efecte juridice potrivit legii penale române, fiind definitivă și executorie, astfel că este îndeplinită condiția prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. a din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.
Se constată că apelantul A a fost condamnat prin sentința penală cu numărul 2023/1670, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță Anvers, la data de 12.12.2023, definitivă la data de 22.01.2024, la pedeapsa de 37 luni (1110 zile) închisoare pentru săvârșirea a 14 infracțiuni de furt cu circumstanțe agravante și grup infracțional organizat, prev. de art. 66 322, 323, 324, 324 bis, 325, 326, 461 alin. 1, 463 alin. 1 C. pen. belgian.
În fapt, s-a reținut că, în perioada august 2018-noiembrie 2019, în localitățile Sint-Lambrechts-Woluwe, Hannut, Woluwe Saint Lambert, Oudenaarde, Waregem, Hamois, în timp ce facea parte dintr-o asociație înființată în scopul comiterii de infracțiuni contra patrimoniului, a sustras jante, anvelope și mai multe ATV-uri de la societățile B SA, C, D BV, ect. și de la persoanele fizice E, F, prejudiciul creat ridicându-se la cca 80000 euro.
În raport cu această situație de fapt, se constată că și cerința dublei incriminări, prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. b din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, este îndeplinită, faptele pentru care a fost condamnat apelantul având corespondent în legislația penală română, întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat, prev. de art. 228 C.p., și constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 C.p.
Deopotrivă, Înalta Curte constată că este îndeplinită și condiția prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. c din legea anterior menționată, persoana condamnată A fiind cetățean român.
Referitor la condiția prevăzută de art. 167 alin. (1) lit. d din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, Înalta Curte constată că, întrucât apelantul A este cetățean român și trăiește pe teritoriul României, consimțământul acestuia nu este necesar pentru ca acesta să execute pedeapsa în România.
Totodată, se constată că față de persoana condamnată a fost dispusă în data de 06.06.2023 măsura expulzării, cu interdicția de a reintra pe teritoriul belgian timp de 8 ani, acesta fiind notificat la aceeași dată cu privire la această decizie prin reprezentantul închisorii din Anvers, conform înscrisurilor care se regăsesc la dosar la filele 25-28 ( Interdicție de intrare pe teritoriul Regatului și Ordin de părăsire a teritoriului).
Se constată, totodată, că natura și durata pedepsei de 37 luni (1110 zile) închisoare aplicate persoanei condamnate corespund cu natura și durata pedepsei prevăzute de legea penală română pentru infracțiuni similare celor reținute în sarcina acestuia, astfel că nu este necesară adaptarea pedepsei.
Pe de altă parte, se constată că, în cauză, nu este incident niciunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute de art. 163 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, întrucât, pentru aceleași fapte apelantul nu a fost condamnat în România sau în alt stat, iar acesta răspunde penal potrivit legii române și nu beneficiază de imunitate de jurisdicție. Totodată, se constată că nu a intervenit prescripția executării pedepsei.
Având în vedere cele mai sus expuse, Înalta Curte constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică, astfel că, în baza art. 421 pct. (1) lit. b C. proc. pen. coroborat cu art. 166 alin. (11) din Legea nr. 302/2004, republicată, va respinge, ca nefondat, apelul formulat de condamnatul condamnatul A împotriva sentinței nr. 175 din data de 30 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/54/2024.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., față de culpa sa procesuală, apelantul condamnat va fi obligat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar, în baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1.108 lei, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de condamnatul A împotriva sentinței nr. 175 din data de 30 septembrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/54/2024.
Obligă apelantul condamnat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul condamnat, în cuantum de 1.108 lei, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30 octombrie 2024.