Deliberând asupra recursului în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva deciziei penale nr. 497/P din data de 16 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Constanța – Secția penalăși pentru cauze penale cu minori și de familie, în dosarul nr. x/212/2023, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 8 din data de 08.01.2024 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr. x/212/2023 s-au hotărât următoarele:
În baza art. 396 alin. (1), (2) și (10) cod procedură penală și a art. 233 cod penal, a condamnat pe inculpatul A, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracþiunii de tâlhărie (infracțiunea din data de 23.07.2023).
În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a, b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a libertății condiționate.
În temeiul art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a, b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate este executată sau considerată ca executată.
În baza art. 396 alin. (1), (2) și (10) C. proc. pen. și a art. 233 cod penal raportat la art. 41 alin. (1), C. pen., a condamnat pe inculpatul A, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (infracțiunea din data de 24.08.2023).
În temeiul art. 67 alin. (1) C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a, b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a libertății condiționate.
În temeiul art. 65 alin. (1) și (3) C. pen. penal raportat la art. 66 alin. (1) lit. a, b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate este executată sau considerată ca executată.
În baza art. 38 alin. (1) și a art. 39 alin. (1) lit. b C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre, va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, pe care o va spori cu un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea stabilite, respectiv un spor de 8 luni, rezultând pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare.
A constatat că inculpatul a săvârșit infracțiunea de tâlhărie din data de 24.08.2023 în termenul de încercare de 2 ani și 6 luni al suspendării executării pedepsi sub supraveghere stabilită prin s.p. numărul 953 din 20.07.2023 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul numărul y/212/2023, definitivă prin neapelare la data de 22.08.2023 prin care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsi sub supraveghere.
În baza art. 96 alin. (4) C. pen., a dispus revocarea suspendării executării pedepsi sub supraveghere stabilită prin s.p. numărul 953 din 20.07.2023 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul numărul y/212/2023, definitivă prin neapelare la data de 22.08.2023.
În baza art. 43 alin. (2) C. pen., a adăugat la pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare, la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare stabilită prin s.p. numărul 953 din 20.07.2023 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul numărul y/212/2023, definitivă prin neapelare la data de 22.08.2023, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare.
Pedeapsa astfel stabilită se va executa în regim de detenție, conform art. 60 cod penal.
În baza art. 72 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestului preventiv executate în dosarul nr. y/212/2023 al Judecătoriei Constanța, de la data de 10.04.2023 până la data de 05.07.2023 și perioada reținerii și arestului preventiv executate în prezenta cauză de la data de 25.08.2023 la zi.
În baza art. 399 C. proc. pen., a menținut măsura arestului preventiv, pentru o perioadă de 60 de zile, urmând a fi verificată anterior datei de 07.03.2024.
În temeiul art. 45 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală rezultantă a închisorii, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a libertății condiționate.
În temeiul art. 45 alin. (5) C. pen., a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală rezultantă a închisorii, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
Au fost anulate formele de executare emise în baza sentinței penale numărul 953 din 20.07.2023 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul numărul y/212/2023, definitivă prin neapelare la data de 22.08.2023 și s-a dispus emiterea de noi forme de executare în baza prezentei hotărâri.
S-a luat act că persoana vătămată B nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 19 și art. 397 C.proc.pen., respectiv art. 1357 C.civ.,a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă C și a obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 1.500 lei, reprezentând daune materiale.
Împotriva acestei sentințe penale, a declarat apel inculpatul A.
Prin decizia penală nr. 497/P din data de 16 Mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța Sectia Penală și pentru Cauze penale cu Minori și de Familie, în dosarul nr. x/212/2023, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de inculpatul A împotriva sentinței penale nr. 8 pronunțată în data de 08.01.2024 în dosarul penal nr. x/212/2023 al Judecătoriei Constanța. A fost desființată, în parte, hotărârea apelată, iar în urma rejudecării s-au dispus următoarele:
S-a menținut pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 233 C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. (fapta din data de 23.07.2023).
În baza art. 97 alin. (1) C. pen. s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului A prin sentința penală nr. 953 din 20.07.2023 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul numărul y/212/2023, definitivă prin neapelare la data de 22.08.2023.
A fost menținută și pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 233 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen. (fapta din data de 24.08.2023).
În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b C. pen., au fost contopite, pedepsele stabilite de 2 ani închisoare și 2 ani închisoare cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare (ca urmare a anulării suspendării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului A prin sentința penală nr. 953 din 20.07.2023 pronunțaă de Judecătoria Constanța în dosarul numărul y/212/2023, definitivă prin neapelare la data de 22.08.2023), în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care a adăugat o treime din celelalte 2 pedepse(de 2 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare), respectiv de 1 an și 2 luni închisoare, în final inculpatul A va executa pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare, în regim privativ de libertate, conform art. 60 C. pen.
Menține pedepsele complementare și accesorii și restul dispozițiilor hotărârii primei instanțe care nu sunt contrare prezentei decizii și înlătură dispozițiile care contravin prezentei.
În temeiul art. 424 alin. (2) C. proc. pen. în referire la art. 241 alin. (1) lit. c C. proc. pen., a constatat încetată de drept măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul A, la data pronunțării prezentei decizii.
În baza art. 424 alin. (3) C. proc. pen. în referire la art. 422 C. proc. pen. și art. 72 C. pen., a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului A și perioada arestării preventive de la data de 08.01.2024 la zi.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva deciziei penale nr. 497/P din data de 16 Mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța Sectia Penală și pentru Cauze penale cu Minori și de Familie a declarat recurs în casație Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța la data de 7.06.2024
Judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 C. proc. pen., la data de 30 octombrie 2024.
În cuprinsul cererii de recurs în casație formulată, s-a precizat că hotărârea atacată nu face parte din categoria hotărârilor care nu pot fi atacate cu recurs în casație, iar recursul în casație vizează latura penală și latura civilă, fiind întemeiat, în drept, pe dispozițiile art. 438 pct. 12 C. proc. pen., conform căruia s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.
S-a solicitat să se constate că, în cuprinsul deciziei penale recurate, Curtea de Apel Constanța a constatat, din oficiu, incidența deciziei nr. 42/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că: În cazul în care instanța este învestită prin același act de sesizare cu judecarea a două infracțiuni intenționate, săvârșite de același inculpat, dintre care una anterior și cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, sunt aplicabile exclusiv dispozițiile art. 85 C. pen.
Pedeapsa ce va fi executată urmează a fi determinată astfel:
-se vor aplica pedepse pentru fiecare dintre cele două infracțiuni deduse judecății;
-se va dispune anularea suspendării condiționate a executării pedepsei pronunțate anterior;
-se va contopi, potrivit regulilor de la concursul de infracțiuni, pedeapsa a cărei executare a fost inițial suspendată condiționat cu pedeapsa care a atras anularea acesteia, putându-se adăuga un spor de pedeapsă;
-pedeapsa rezultantă, astfel determinată, se va contopi, după caz, conform regulilor prevăzute la recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea intermediară, cu cea stabilită pentru fapta săvârșită în termenul de încercare, putându-se adăuga un spor de pedeapsă.
În aceste condiții, s-a constatat că instanța de control judiciar a menținut pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 233 C. pen. cu aplic. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. (fapta din data de 23.07.2023), iar această faptă a fost săvârșită anterior rămânerii definitive a sentinței penale nr. 953 din 20.07.2023 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul numărul y/212/2023, definitivă prin neapelare la data de 22.08.2023, a dispus anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului A prin sentința penală menționată.
În continuare, Ministerul Public a susținut că decizia atacată este nelegală, întrucât instanța de control judiciar a aplicat în mod eronat prevederile statuate prin decizia nr. 42/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, cu consecința stabilirii unei pedepse rezultante nelegale.
S-a apreciat că instanța de apel s-a aflat în eroare datorită schimbării regulilor de stabilire a pedepsei rezultante în cazul concursului de infracțiuni, precum și a regulilor de stabilire a pedepsei în caz de recidivă postcondamnatorie prin Legea nr. 286/2009 privind C. pen., decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 42/2008 fiind pronunțată anterior intrării în vigoare a acesteia.
În concluzie, a solicitat în temeiul prevederilor art. 448 alin. (2) lit. a C. proc. pen., admiterea recursului în casație formulat, desființarea în parte a deciziei instanței de apel și înlăturarea greșitei aplicări a legii, în sensul respectării întocmai a dispozițiilor deciziei nr.42/2008 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii
Prin încheierea din 18 septembrie 2024, s-a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva deciziei penale nr. 497/P din data de 16 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța Sectia Penală și pentru Cauze penale cu Minori și de Familie, în dosarul nr. x/212/2023, privind pe intimatul inculpat A, s-a trimis cauza Completului 8, în compunere de 3 judecători și s-a acordat termen la data de 30 octombrie 2024, cu citarea intimatului – inculpat A.
Înalta Curte a constatat că cererea de recurs în casație a fost declarată în termen legal și îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 434 art. 436 alin. (1) și 6 C. proc. pen. și art. 437 alin. (1) lit. a, b și d C. proc. pen., dar și pe cea prev. de art. 437 alin. (1) lit. c C. proc. pen., având în vedere motivele invocate ce vizează aplicarea pedepsei în alte limite prin raportare la art. 438 pct. 12 C. proc. pen., (respectiv faptul că instanța de control judiciar a aplicat în mod eronat prevederile statuate prin decizia nr. 42/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, cu consecința stabilirii unei pedepse rezultante nelegale).
Examinând recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva deciziei penale nr. 497/P din data de 16 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în dosarul nr. x/212/2023, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, menită să asigure echilibrul între principiile legalității și cel al respectării autorității de lucru judecat, recursul în casație vizează exclusiv elemente de legalitate, prin raportare la cazurile de casare prevăzute de lege. Controlul judiciar nu poate fi extins cu privire la alte motive de nelegalitate echivalente celor limitativ enumerate în cuprinsul art. 438 alin. (1) C. proc. pen.
Ministerul Public și-a întemeiat recursul în casație pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., conform căruia o hotărâre este supusă casării în situația în care „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege”.
Acesta a susținut că decizia atacată este nelegală, întrucât instanța de control judiciar a aplicat în mod eronat prevederile statuate prin decizia nr. 42/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, cu consecința stabilirii unei pedepse rezultante nelegale.
Acest caz de casare se circumscrie doar conceptului de individualizare legală a pedepsei, aspect ce reiese din scopul recursului în casație, așa cum este acesta reglementat de dispozițiile art. 433 prin raportare la art. 447 C. proc. pen. (examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, verificând exclusiv legalitatea hotărârii atacate), din interpretarea gramaticală a textului, precum și din reglementarea distinctă, în capitole diferite, a pedepselor și a individualizării acestora.
Aprecierea legalității limitelor de pedeapsă în calea de atac a recursului în casație se face în funcție de încadrarea juridică reținută/menținută prin hotărârea atacată, instanța de recurs nefiind abilitată de lege să dispună schimbarea încadrării juridice a faptei, datorită limitării erorilor de drept ce pot fi corectate în calea extraordinară de atac a recursului în casație.
O pedeapsă depășește, de regulă, limitele prevăzute de lege dacă se situează în afara limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de C. pen. pentru o anumită infracțiune. Însă, există situații în care limitele speciale suferă modificări, în cadrul limitelor generale, datorită reținerii unor împrejurări care au drept consecință reducerea sau majorarea limitelor de pedeapsă.
Aceste împrejurări țin de individualizarea legală a pedepsei și pot fi legate de faptă, de calitatea făptuitorului sau a victimei (cum sunt circumstanțele atenuante sau agravante, unitatea sau pluralitatea de infracțiuni, unele cazuri speciale de atenuare sau agravare, etc.), dar pot fi și de natură procesuală (cum ar fi judecarea cauzei în procedura recunoașterii învinuirii).
Înalta Curte reține că intimatul– inculpat A a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 233 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen. (fapta din data de 24.08.2023) la pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare, în regim privativ de libertate, conform art. 60 C. pen.
Ministerul Public invocă incidența deciziei nr. 42/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că: În cazul în care instanța este învestită prin același act de sesizare cu judecarea a două infracțiuni intenționate, săvârșite de același inculpat, dintre care una anterior și cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, sunt aplicabile exclusiv dispozițiile art. 85 C. pen.
Susține Ministerul Public că instanța de apel s-a aflat în eroare datorită schimbării regulilor de stabilire a pedepsei rezultante în cazul concursului de infracțiuni, precum și a regulilor de stabilire a pedepsei în caz de recidivă postcondamnatorie prin Legea nr. 286/2009 privind C. pen., decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 42/2008 fiind pronunțată anterior intrării în vigoare a acesteia.
Având în vedere faptul că inculpatul este condamnat pentru infracțiuni săvârșite atât anterior cât și ulterior unei hotărâri de condamnare, modalitatea de determinare a pedepsei ce urmează a fi executată este stabilită de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile unite, prin Decizia în interesul legii nr. 42/2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 204 din 31 martie 2009, ale cărei efecte se produc în continuare, conform dispozițiilor art. 4741 C. proc. pen., în condițiile în care dispozițiile normative analizate subzistă și în noua reglementare.
Astfel, prin decizia anterior menționată, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit următoarele: „În cazul în care instanța este învestită prin același act de sesizare cu judecarea a două infracțiuni intenționate, săvârșite de același inculpat, dintre care una anterior și cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, sunt aplicabile exclusiv dispozițiile art. 85 Codul penal.
Pedeapsa ce va fi executată urmează a fi determinată astfel:
-se vor aplica pedepse pentru fiecare dintre cele două infracțiuni deduse judecății;
-se va dispune anularea suspendării condiționate a executării pedepsei pronunțate anterior;
-se va contopi, potrivit regulilor de la concursul de infracțiuni, pedeapsa a cărei executare a fost inițial suspendată condiționat cu pedeapsa care a atras anularea acesteia, putându-se adăuga un spor de pedeapsă;
-pedeapsa rezultantă, astfel determinată, se va contopi, după caz, conform regulilor prevăzute la recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea intermediară, cu cea stabilită pentru fapta săvârșită în termenul de încercare, putându-se adăuga un spor de pedeapsă.”
Față de dezlegarea dată problemei de drept anterior menționate, obligatorie pentru instanțe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 475 alin. (4) C. proc. pen., raportat la particularitățile prezentei cauze, respectiv faptul că fapta de tâlhărie a fost comisă anterior rămânerii definitive a hotărârii nr. 953 din 20.07.2023 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul numărul y/212/2023, definitivă prin neapelare la data de 22.08.2023, Curtea, în mod corect a dispus anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului A prin sentința penală nr. 953 din 20.07.2023 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul numărul y/212/2023, definitivă prin neapelare la data de 22.08.2023 și a menținut pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 233 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen. (fapta din data de 24.08.2023).
În baza art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b C. pen. a contopit pedepsele stabilite de 2 ani închisoare și 2 ani închisoare cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare (ca urmare a anulării suspendării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului A prin sentința penală nr. 953 din 20.07.2023 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul numărul y/212/2023, definitivă prin neapelare la data de 22.08.2023), în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care a adăugat o treime din celelalte 2 pedepse (de 2 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare), respectiv de 1 an și 2 luni închisoare, în final inculpatul A va executa execute pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare, în regim privativ de libertate, conform art. 60 C. pen.
În consecință, Înalta Curte constată că pedeapsa a fost aplicată inculpatului în limitele prevăzute de lege, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. în contextul căruia instanța poate evalua incidența principiilor ce au influență asupra cuantumului pedepsei, cum este non reformatio in pejus, care stabilește limite ale pedepsei sau modalitatea de executare, ce nu pot fi ignorate sau nesocotite de instanțe.
Prin urmare, Înalta Curte consideră că mecanismul de stabilire a tratamentului sancționator a condus la aplicarea unor pedepse în limitele prevăzute de lege.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 448 alin. (1) pct.1 C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva deciziei penale nr. 497/P din data de 16 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în dosarul nr. x/212/2023.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat A, în cuantum de 720 lei, rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța împotriva deciziei penale nr. 497/P din data de 16 mai 2024 pronunțată de Curtea de Apel Constanța – Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, în dosarul nr. x/212/2023.
Cheltuielile ocazionate de soluționarea recursului în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat A, în cuantum de 720 lei, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 decembrie 2024.