Şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2024
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin acţiunea înregistrată la data de 13 iulie 2023 la Curtea de Apel Târgu-Mureş, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi B., să se constate că Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a încălcat prevederile Constituţiei şi ale O.G. nr. 137/2000 prin modul în care a soluţionat petiţia nr. 3044/2022, adoptând Hotărârea nr. 258/2023 şi, în consecinţă, să se anuleze Hotărârea nr. 258/2023 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, să se constate că petiţia nr. 3044/02.05.2022 adresată CNCD este întemeiată şi în consecinţă să fie obligat CNCD să emită o nouă hotărâre prin care să admită cererile reclamantei din cadrul petiţiei; cu cheltuieli de judecată.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 20 din data de 5 februarie 2024, pronunţată în dosarul nr. x/2023 al Curţii de Apel Târgu-Mureş a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi B..
A fost anulată în parte Hotărârea nr. 258/24.05.2023 adoptată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în dosarul nr. x/2022 cu privire la punctul 2 din această hotărâre cu următorul conţinut: "în conformitate cu practica instanţelor de judecată, reclamantul nu răspunde juridic pentru comentariile altor persoane decât în situaţia în care li se solicită în mod expres ştergerea respectivelor mesaje".
A fost obligat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării ca în limitele anulării Hotărârii nr. 258/24.05.2023 şi cu luarea în considerare a considerentelor prezentei hotărâri să procedeze la reanalizarea petiţiei nr. 3044/02.05.2022 formulată de petenta A. şi să dispună măsurile corespunzătoare.
A fost respinsă în rest acţiunea ca neîntemeiată.
Au fost obligaţi în solidar pârâţii CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII şi B. la plata în favoarea reclamantei a sumei de 189,81 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
3. Cererile de recurs
Împotriva sentinţei au declarat recurs recurenţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi B..
Recurentul-pârât Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi-a întemeiat calea de atac pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei recurate şi, pe fond, să se dispună respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată şi menţinerea Hotărârii nr. 258/24.05.2023 emisă în dosarul CNCD nr. x/2022 ca fiind legală şi temeinică.
În motivarea recursului, recurentul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a arătat, în esenţă, următoarele:
Prin Hotărârea nr. 258/24.05.2023 emisă în dosarul nr. x/2022, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a hotărât următoarele:
1. Afirmaţiile reclamatului nu depăşesc limitele libertăţii de exprimare conform art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului;
2. în conformitate cu practica instanţelor de judecată, reclamatul nu răspunde juridic pentru comentariile altor persoane decât în situaţia în care li se solicită în mod expres ştergerea respectivelor mesaje;
Apreciază că instanţa de judecată a aplicat greşit prevederile O.G. nr. 137/2000.
În ceea ce priveşte comentariile cititorilor venite ca reacţie la postările pârâtului B., +în mod corect Colegiul director s-a raportat la Decizia ÎCCJ nr. 2612/2020.
Contrar celor reţinute de instanţa de fond, din perspectiva jurisprudenţei CEDO din cauza Magyar Tartalomszolgaltatok Egyesulete şi ind ex.hu ZRT contra Ungariei (2 februarie 2016), s-a decis că responsabilitatea proprietarului unei pagini web pentru comentariile utilizatorilor nu poate fi angajată automat, pentru simplul motiv că setările respectivului site permiteau vizitatorilor să posteze comentarii.
Curtea Europeană a subliniat faptul că un sistem bazat pe un disclaimer privind responsabilitatea utilizatorilor pentru comentariile postate şi un sistem de ştergere a comentariilor la simpla solicitare a persoanei vizate pot constitui o alternativă pentru a se realiza un just echilibru între drepturile concurente implicate, în situaţia în care observaţiile utilizatorilor terţi nu se manifestă sub forma unor discursuri de incitare la ură şi a unor ameninţări directe la adresa integrităţii fizice a persoanelor.
În acest sens, astfel cum a fost menţionat şi în hotărârea contestată, domnul B. a folosit disclaimer-ul, solicitând comentarii decente, avertizând că cele care nu sunt astfel, vor fi şterse, iar utilizatorii blocaţi.
Mai mult decât atât, obligaţia de a controla conţinutul paginii de socializare, în condiţiile în care s-au impus şi reguli cu privire la comentariile pe care terţii le pot face cu privire la postări, este împovărătoare, de natura a descuraja exerciţiul liberei exprimări, or dreptul la exprimare este un drept fundamental.
Pentru aceste considerente, întrucât, în mod eronat, s-a apreciat de către instanţa de fond cu privire la aplicarea normelor de drept material, consideră că sunt întemeiate criticile formulate sub aspectul motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Recurentul-pârât B. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei civile nr. 20/05.02.2024 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş în dosarul nr. x/2023, iar pe fond, rejudecând, să se respingă în tot cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată; cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
În motivarea recursului, recurentul-pârât a arătat, în esenţă, următoarele:
Instanţa de fond a ales să respingă absolut toate apărările recurentului, toată jurisprudenţa CEDO şi toată jurisprudenţa naţională, ambele foarte vaste, pentru a pronunţa o hotărâre vădit nelegală.
Invocă recurentul-pârât că, potrivit Fundaţiei, în calitatea sa de deputat ar avea "în mod direct un comportament faţă de comunitatea maghiară din ţară prin care încalcă în mod multiplu şi sistematic prevederile O.G. nr. 137/2000, respectiv facilitează pentru alţii exprimarea de mesaje discriminative, degradante şi hărţuitoare, toate acestea prin publicarea unui text pe blogul său (www.x.ro) şi pe pagina sa de C., comentată de foarte multe persoane, fără ca persoana reclamată să se achite de obligaţia sa legală de a modera comentariile."
Proba invocată de partea care îl acuză este reprezentată de un articol publicat pe blogul său, www.x.ro, cu titlul "EXCLUSIV. Sentinţă CAB: fostul primar D. din Cristuru Secuiesc a discriminat români pe criterii etnice", şi de o postare făcută de recurentul-pârât pe pagina de pe reţeaua de socializare C., ambele la data de 14 aprilie 2022.
Prin Hotărârea nr. 258/2023, CNCD a respins sesizarea nr. 3044/02.05.2022 în mod temeinic şi legal.
Consideră că este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.:
"8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material."
Instanţa de fond a pronunţat o hotărâre cu încălcarea prevederilor art. 2 alin. (8) şi alin. (10) şi art. 19 din O.G. nr. 137/2000.
Intimatul nu a solicitat niciodată medierea sau soluţionarea pe cale amiabilă a conflictului invit urmare a comentariilor postate de terţe persoane pe profilul recurentului-pârât de pe reţeaua de socializare C., considerat spaţiul public. Concret, Fundaţia nu a solicitat niciodată ştergerea comentariilor.
Aşa cum a arătat şi în faţa instanţei de fond, art. 2 alin. (8) din O.G. nr. 137/2000 stabileşte că: "Prevederile prezentei ordonanţe nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie şi a dreptului la informaţie."
Arată recurentul-pârât că, atât textul publicat pe blogul său personal, cât şi textul publicat la data de 14 aprilie 2022 pe reţeaua de socializare C. se înscriu în limitele libertăţii de exprimare, nu sunt denigratoare sau discriminatorii, iar comentariile terţilor incriminate sunt simple opinii ale cetăţenilor referitoare la situaţia în discuţie şi nu privesc comunitatea maghiară în ansamblul său.
Petiţia intimatului vizează, oricum, chestiuni inadmisibile, practic se solicită CNCD să îl oblige să îndepărteze de pe blogul său şi de pe pagina de C. aceste două texte şi comentariile care cad sub incidenţa O.G. nr. 137/2000, iar apoi recurentul ar trebui să publice hotărârea CNCD în mass media. Or, din modul de formulare a petiţiei nici măcar nu sunt îndeplinite condiţiile de individualizare a presupuselor fapte. Prin urmare, sesizarea este şi inadmisibilă, întrucât prin petiţie trebuie să fie individualizate presupusele fapte discriminatorii.
Astfel, Fundaţia consideră că CNCD nu ar fi soluţionat cererea în tot în ceea ce îl priveşte, însă prin cererea de chemare în judecată indică fapte care nu au făcut obiectul petiţiei sau expresii/afirmaţii care nu aparţin recurentului-pârât, respectiv comentariile unor terţe persoane la postările sale de pe reţeaua de socializare C..
Realitatea, însă, este că Fundaţia nu urmăreşte o eventuală sancţionarea a persoanelor care au postat comentarii, deşi avea această posibilitate, ci îşi doreşte să obţină o hotărâre de sancţionarea a recurentului-pârât pentru comentarii pe care nu le-a făcut.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
4. Apărările intimatei
Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor
Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererile de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată următoarele:
Recurenţii-pârâţi şi-au întemeiat cererile de recurs pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. - când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.
Înalta Curte reţine că recursurile sunt întemeiate, urmând a fi admise, avându-se în vedere că instanţa de fond nu a făcut o corectă interpretare şi aplicare a textelor de lege incidente în cauză.
Observă instanţa de control judiciar că cele două recursuri conţin în parte critici similare, astfel că urmează a se face o analiză comună.
Prealabil, constată Înalta Curte că, la data de 2.05.2022 intimata-reclamantă A. a depus la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării o sesizare (nr. 3044/02.05.2022) cu privire la fapte considerate discriminatorii faţă de comunitatea maghiară, săvârşite de numitul B..
Petiţia a vizat două aspecte: (i) pe de o parte postarea din data de 14.04.2022 a pârâtului B. pe contul său de pe reţeaua de socializare C. şi, pe de altă parte, (ii) comentariile adăugate de terţe persoane la această postare.
S-a arătat astfel că în data de 14.04.2022, recurentul-pârât B., persoana reclamată la CNCD, a postat pe pagina sa C. o postare prin care, după ce s-a referit la hotărârea judecătorească pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2021, a făcut afirmaţii degradante şi defăimătoare la adresa organizaţiei ce reprezintă minoritatea maghiară pe plan politic (D.). Ca urmare a acestei postări, terţe persoane au adăugat comentarii, apreciate de intimata-reclamantă ca având caracter degradant faţă de primarului Cristuru Secuiesc – etnic maghiar – şi în general împotriva comunităţii maghiare din România, comentariile fiind de natură a crea un cadru intimidant, ostil şi ofensiv.
În mod exemplificativ, intimata-reclamantă A. a redat următoarele comentarii: "acest individ, liderul extremiştilor D."; "ungurul tot ungur va rămâne şi nu o să fie de partea României niciodată deşi stau de multă vreme în chirie în România"; "ungurii... fir-ar ei a dracului da merge unde a dus surdu iapa"; "pe ei pe mama lor"; "Bravo române. Arată-le unde le e locul!"; "D.... este o grupare iredentist-sovină!"; "şi nazistă"; "Jos cu ei!"; "Vine trenul din Galaţi, plin cu unguri spânzuraţi!"; "Jigodii trădătoare!".
Prin Hotărârea nr. 258 din 24.05.2023, contestată în prezenta cauză, recurentul-pârât Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a reţinut: la punctul 1 că, afirmaţiile reclamatului nu depăşesc limitele libertăţii de exprimare conform art. 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului; şi la punctul 2 că, în conformitate cu practica instanţelor de judecată, reclamatul nu răspunde juridic pentru comentariile altor persoane decât în situaţia în care i se solicită în mod expres ştergerea respectivelor mesaje.
Referitor la punctul 1 din Hotărârea nr. 258 din 24.05.2023 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, constată Înalta Curte că, prin sentinţa recurată, instanţa de fond a reţinut, în acord cu CNCD, că în ceea ce priveşte mesajul postat de pârâtul B. pe contul său de pe reţeaua de socializare - C., acesta nu poate fi considerat discriminatoriu la adresa comunităţii maghiare, şi, în consecinţă, a apreciat că este legală soluţia CNCD referitoare la postarea propriu-zisă, în sensul că afirmaţiile nu reprezintă fapte de discriminare şi că nu se justifică o ingerinţă în libertatea de exprimare ocrotită de art. 30 din Constituţia României şi de art. 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului, în aceste limite acţiunea fiind neîntemeiată.
Prin urmare, sub acest aspect, respectiv cu privire la mesajul postat de recurentul-pârât B. pe contul său de pe reţeaua de socializare - C., sentinţa instanţei de fond a intrat în puterea lucrului judecat, câtă vreme intimata-reclamantă nu a formulat cerere de recurs.
În ceea ce priveşte comentariile adăugate de terţe persoane faţă de postarea recurentului-pârât, observă Înalta Curte că, în primul rând, CNCD a apreciat că acestea "s-au referit la maghiarii din România, într-un mod care este de natură să atingă demnitatea" pentru ca, în final, să reţină că, în conformitate cu practica instanţelor de judecată, acesta nu răspunde pentru comentariile altor persoane decât în situaţia în care li se solicită în mod expres ştergerea respectivelor mesaje.
Prin sentinţa recurată, instanţa de fond a apreciat că, aceste comentarii postate de terţe persoane în raport de mesajul recurentului-pârât au un profund caracter discriminatoriu.
Contrar celor reţinute de instanţa de fond şi în acord cu susţinerile recurenţilor-pârâţi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi B., sub aspectul responsabilităţii recurentului-pârât pentru comentariile făcute de urmăritorii săi pe pagina de pe reţeaua de socializare – C., respectiv terţe persoane, instanţa de control judiciar are în vedere jurisprudenţa CEDO din cauza Magyar Tartalomszolgaltatok Egyesulete şi ind ex.hu ZRT contra Ungariei prin care s-a stabilit că responsabilitatea proprietarului unei pagini web pentru comentariile utilizatorilor nu poate fi angajată automat pentru simplul fapt că setările respectivului site permiteau vizitatorilor să posteze comentarii.
În acest sens, Curtea Europeană a stabilit faptul că un sistem bazat pe un disclaimer privind responsabilitatea utilizatorilor pentru comentariile postate şi un sistem de ştergere a comentariilor la simpla solicitare a persoanei vizate pot constitui o alternativă pentru a realiza un just echilibru între drepturile concurente implicate în situaţia în care observaţiile utilizatorilor terţi nu se manifestă sub forma unor discursuri de incitare la ură şi a unor comentarii directe la adresa integrităţii fizice a persoanelor.
Cât priveşte răspunderea pentru comentariile terţilor, CEDO a stabilit că aceasta depinde de mai mulţi factori:
- Prin raportare la rolul platformei/utilizatorului, utilizatorii de C. sau blogurile personale sunt consideraţi în general "găzduitori" de conţinut, nu editori profesionişti, ceea ce limitează responsabilitatea lor (cazul Delfi AS vs. Estonia);
- un utilizator poate fi responsabil doar dacă a fost notificat despre caracterul ilicit al comentariilor găzduite şi nu a acţionat pentru a le elimina;
- sancţiunile impuse pentru neeliminarea comentariilor trebuie să fie proporţionale şi să nu descurajeze libertatea de exprimare.
- responsabilitatea unui autor sau administrator de pagină nu este identică cu cea a platformelor profesionale (precum C. sau portalurile de ştiri).
În speţă, în aplicarea acestei jurisprudenţe, se observă din actele dosarului, pe de o parte, că intimata-reclamantă A. a solicitat ştergerea respectivelor postări, iar pe de altă parte, faptul că recurentul-pârât B. după ce a luat act de petiţia nr. 3044/02.05.2022, înregistrată la CNCD sub nr. x/2022, a eliminat comentariile făcute de terţele persoane, aşa cum reiese din înscrisul aflat la fila x verso, dosar fond, vol. II.
Totodată, reţine Înalta Curte că, recurentul-pârât a folosit un text tip DISCLAIMER prin care solicită utilizatorilor un limbaj decent, respectiv a publicat la postarea în cauză comentariul "Vă rog frumos să utilizaţi un limbaj decent. Nu sunt responsabil pentru comentariile injurioase. C. este spaţiu public, fiecare răspunde pentru fapta sa. Vă mulţumesc!"
De asemenea, recurentul-pârât a apelat la instrumentele de moderare a comentariilor oferite de C.. În acest sens a setat o serie de cuvinte cheie care generează automat ascunderea tuturor comentariilor care conţin aceste cuvinte cheie, aşa cum reiese din înscrisurile aflate la dosar fond, vol. I, dosar fond, vol. II.
Cu privire la conţinutul comentariilor făcute de terţele persoane, CEDO diferenţiază însă între judecăţile de valoare (care sunt protejate chiar dacă sunt critice) şi afirmaţiile de fapt (care trebuie să fie susţinute cu dovezi).
În cauză, făcându-se o analiză a comentariilor terţelor persoane, observă instanţa de control judiciar că, acestea exprimă judecăţi de valoare sau opinii şi nu se încadrează într-un discurs al urii şi violenţei şi nu conţin ameninţări la adresa integrităţii fizice a persoanelor.
În consecinţă, având în vedere efectele pe care le-au avut în mod concret, în sensul că respectivele comentarii nu au fost de natură să incite la ură împotriva etniei maghiare, instanţa de control judiciar apreciază că răspunderea nu este cea specifică obiectului prezentei cauze, contravenţională în sensul art. 15 din O.G. nr. 137/2000.
Prin urmare, aspectele invocate de recurenţii-pârâţi prin cererile de recurs sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, care nu reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursurile declarate de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi de B..
Va casa sentinţa şi, rejudecând, va fi respinsă acţiunea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi de B. împotriva sentinţei nr. 20 din 5 februarie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Târgu-Mureş – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa şi, rejudecând, respinge acţiunea, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 27 noiembrie 2024.