Şedinţa publică din data de 13 februarie 2025
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal la data de 29.01.2024, sub nr. x/2024, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. au chemat în judecată pe pârâta Agenţia Naţională pentru Sport (ANS), solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună punerea în executare a sentinţei civile nr. 622 din data de 23 martie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, definitivă prin respingerea recursului Agenţiei Naţionale pentru Sport, ca nefondat, conform deciziei civile nr. 5271/2023 din 14.11.2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1053 din 17 iunie 2024 a Cuţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională Pentru Sport şi a fost obligată pârâta la punerea în executare a sentinţei civile nr. 622 din 23.03.2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, sentinţă rămasă definitivă ca urmare a respingerii recursului prin Decizia nr. 5271/14.11.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub sancţiunea plăţii de către conducătorul autorităţii pârâte a unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, respectiv sub sancţiunea plăţii unor penalităţi în favoarea reclamanţilor în cuantum de 1.000 RON pe zi de întârziere.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 1053 din 17 iunie 2024 a Cuţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, pârâta Agenţia Naţională pentru Sport a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt, recurenta a susţinut că titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 622/23.03.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2020 a fost dus la îndeplinire prin comunicarea către reclamant a adresei înregistrată sub nr. x/20.02.2024 şi răspunsului reclamantei, anexate, în cuprinsul căreia se precizează că "având în vedere sentinţa civilă nr. 622/23.03.2022 din dosarul nr. x/2020, precum şi în baza ordinului preşedintelui ANS nr. 224/28.08.2023 cu privire la constituirea Comisiei de analiză şi verificare a cererilor şi a documentiei privind recunoaşterea practicării oficiale a unei noi ramuri de sport în România, vă rugăm să ne transmiteţi programul demonstraţiilor pentru sport BJJ, în vederea stabilirii graficului de vizionări".
Adresa a fost comunicată pe adresa de e-mail a persoanei care reprezintă reclamanţii, respectiv x@x.com, atât în dosarul nr. x/2020, cât şi în prezenta cauză, această adresă fiind menţionată pentru comunicare şi în cererea de chemare în judecată.
Cu privire la conţinutul adresei, a menţionat că, în opinia sa, în speţă sunt aplicabile prevederile art. 27 alin. (1), (3) şi 4 din H.G. nr. 884/2001 pentru aplicarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 69/2000.
De asemenea, recurenta a menţionat că, în încheierea din data de 24.05.2024 a instanţei de fond, s-au consemnat susţinerile pârâtei cu privire la plata amenzii şi penalităţilor că acestea pot fi executate doar de la data pronunţării încheierii prevăzute de art. 24 alin. (3) precum şi faptul că prin Legea nr. 84/2023 s-a modificat dispoziţia privind sancţionarea persoanei juridice.
Mai mult, deşi în considerentele sentinţei nr. 1053/2024 s-au menţionat prevederile în vigoare privind sancţionarea persoanei juridice, în dispozitivul sentinţei s-a dispus plata unei amenzi de către persoana fizică, încâlcându-se astfel normele de drept material.
4. Apărările formulate în recurs
Intimaţii-reclamanţi au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentinţa recurată este temeinică şi legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situaţiei de fapt reţinute, nefiind susceptibilă de criticile formulate.
În esenţă, au susţinut că Agenţia Naţională pentru Sport invocă în mod neîntemeiat în recurs faptul că emiterea adresei nr. x/20.02.2024 ar reprezenta "declanşarea procedurii de recunoaştere a sportului Brazilian Jiu-Jitsu (BJJ)" prevăzută de sentinţa civilă nr. 622/2022 a Curţii de Apel Bucureşti şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 5271/2023. Această adresă, prin care ANS solicită un simplu program al demonstraţiilor sportive, fără a confirma o participare efectivă la acestea, nu poate fi considerată o acţiune care să constituie un pas real în îndeplinirea obligaţiilor stabilite de instanţă. Această abordare formală, nefinalizată prin paşii concreţi şi legaţi de recunoaşterea sportului BJJ, nu respectă în substanţă titlul executoriu stabilit prin sentinţa civilă nr. 622/2022.
Astfel, deşi ANS a susţinut că prin această adresă ar fi început procedura de recunoaştere a Brazilian Jiu-Jitsu, în opinia intimaţilor, obligaţiile sale efective presupun mai mult decât o solicitare formală de programare a demonstraţiilor. Art. 27 alin. (3) - (5) din H.G. nr. 884/2001 prevede că evaluarea unei ramuri sportive noi necesită, cel puţin: constituirea unei comisii de evaluare prin ordin oficial, formată din membri cu experienţă relevantă; prezenţa comisiei desemnate la demonstraţiile de practică ale sportului supus recunoaşterii; întocmirea unui raport de evaluare final, în care să se menţioneze concluziile şi decizia privind recunoaşterea sau respingerea acesteia.
În aceste condiţii, au concluzionat că instanţa de fond a procedat corect la aplicarea sancţiunilor prevăzute de art. 24 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, stabilind o amendă de 20% din salariul minim brut şi penalităţi de 1.000 RON pe zi pentru neîndcpiinirca obligaţiilor. Caracterul culpabil al ANS în neexecutarea obligaţiilor nu lasă loc de interpretare, având în vedere că obligaţiile sale au fost clare, iar termenul de îndeplinire a fost deja depăşit.
5. Răspunsul la întâmpinare
Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul a solicitat respingerea apărărilor formulate de intimată, reiterând, în esenţă, argumentele prezentate prin cererea de recurs. A arătat că a fost dus la îndeplinire titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 622/2022 a Curţii de Apel Bucureşti, procedura finalizându-se cu întocmirea Raportului nr. x/10.09.2024, anexat.
6. Procedura de soluţionare a recursului
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.
În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea dosarului de recurs la data de 13 februarie 2025, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.
II. Soluţia şi considerentele instanţei de recurs
Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele expuse în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Prin sentinţa civilă nr. 622 din 23.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, s-a admis acţiunea formulată de către reclamanţii F., A., D., E., C., G. şi B. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului, care a fost obligat să declanşeze procedura de recunoaştere oficială în România a ramurii de sport "Sport BJJ" - Sport Brazilian Jiu-Jitsu .
Reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. au învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere, prin care, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Sport, au solicitat să se dispună punerea în executare a sentinţei civile nr. 622 din data de 23 martie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, definitivă prin respingerea recursului pârâtei Agenţiei Naţionale pentru Sport, ca nefondat, conform deciziei civile nr. 5271/2023 din 14.11.2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa recurată, acţiunea a fost admisă, pârâta Agenţia Naţională pentru Sport, care a fost obligată la punerea în executare a sentinţei civile nr. 622 din 23.03.2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, sentinţă rămasă definitivă ca urmare a respingerii recursului prin Decizia nr. 5271/14.11.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub sancţiunea plăţii de către conducătorul autorităţii pârâte a unei amenzi în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, respectiv sub sancţiunea plăţii unor penalităţi în favoarea reclamanţilor în cuantum de 1000 RON pe zi de întârziere, formulând recurs întemeiat pe dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Instanţa de control judiciar reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care vizează situaţiile în care instanţa de fond evocă norme de drept substanţial incidente situaţiei în cauză, dar le încalcă în litera sau spiritul lor ori le aplică greşit, consecinţă a unei interpretări eronate a legii.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004:
"(1) Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
(2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită, parcurgându-se procedura prevăzută de prezenta lege.
(3) La cererea creditorului, în termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi care nu au fost respectate în mod culpabil, instanţa de executare, prin hotărâre dată cu citarea părţilor, aplică persoanei juridice, autorităţii sau instituţiei publice, după caz, o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalităţi, în condiţiile art. 906 din C. proc. civ., pentru un termen maximum de 3 luni, socotit de la data comunicării încheierii privind stabilirea amenzii. (…)"
Prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004 instituie, pe de o parte, un mijloc de constrângere a autorităţii publice pentru executarea obligaţiilor stabilite în sarcina sa, ce nu pot fi executate decât de către autoritatea în discuţie şi, pe de altă parte, reglementează o formă de răspundere juridică drept sancţiune a atitudinii de pasivitate manifestate de autoritatea publică şi de conducătorul acesteia, însă pentru aplicarea acestor dispoziţii trebuie să se dovedească vinovăţia celui chemat să răspundă, respectiv acesta să fi avut o culpă în neexecutare.
O atare concluzie rezultă şi din cuprinsul Deciziei nr. 1566/2009, prin care Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, reţinând că aplicarea amenzii prevăzute de acest text de lege este consecinţa neexecutării culpabile a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Prin urmare, aşa cum se desprinde din economia dispoziţiei legale antereferite, simpla neexecutare a hotărârii judecătoreşti nu este suficientă pentru aplicarea amenzii de 20% din salariul minim pe economie şi nici pentru obligarea la plata despăgubirilor pentru întârziere, fiind necesar să se stabilească că această neexecutare este consecinţa directă a atitudinii culpabile a conducătorului autorităţii publice, atitudine care trebuie apreciată nu numai în raport de obligaţia stabilită prin hotărârea definitivă, ci şi de împrejurările concrete ale speţei.
Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte constată că susţinerile din recurs în raport de situaţia de fapt demonstrează că în sarcina conducătorului autorităţii pârâte nu poate fi reţinută o culpă care să constituie temei al aplicării dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, apreciază instanţa de control judiciar că titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 622/23.03.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2020, a fost dus la îndeplinire prin comunicarea către reclamanţi a adresei Agenţiei Naţionale pentru Sport înregistrate sub nr. x/20.02.2024 şi a răspunsului reclamanţilor înregistrat sub nr. x/23.02.2024, aflate în dosarul de fond, în cuprinsul căreia se precizează că "având în vedere sentinţa civilă nr. 622/23.03.2022 din dosarul nr. x/2020, precum şi în baza ordinului preşedintelui ANS nr. 224/28.08.2023 cu privire la constituirea Comisiei de analiză şi verificare a cererilor şi a documentaţiei privind recunoaşterea practicării oficiale a unei noi ramuri de sport în România, vă rugăm să ne transmiteţi programul demonstraţiilor pentru sport BJJ, în vederea stabilirii graficului de vizionări", respectiv, prin răspunsul reclamantei s-a transmis de către aceasta programul de demonstraţii.
Adresa a fost comunicată pe adresa de e-mail a persoanei care reprezintă reclamanţii, respectiv x@x.com, atât în dosarul nr. x/2020, cât şi în prezenta cauză, această adresă fiind menţionată pentru comunicare şi în cererea de chemare în judecată, aspect necontestat în cauză.
În aceste condiţii, se reţine că, potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) din H.G. nr. 884/2001 "recunoaşterea oficială a practicării unei ramuri de sport în România se face de către Ministerul Tineretului şi Sportului la solicitarea practicanţilor acesteia".
În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (3) din actul normativ sus-menţionat, "analiza şi verificarea documentaţiei care însoţeşte cererea de recunoaştere oficială se efectuează de către comisia numită prin ordin al ministrului tineretului şi sportului".
Potrivit art. 27 alin. (4) coroborat cu alin. (5), "raportul comisiei, întocmit în baza cererii de recunoaştere, a documentaţiei anexate şi în urma vizionării a minimum 3 demonstraţii, va conţine concluzii privind caracteristicile sportului respectiv, valenţele sale sociale şi instructiv-educative, precum şi necesitatea recunoaşterii oficiale", iar "în baza raportului favorabil al comisiei Ministerul Tineretului şi Sportului recunoaşte oficial, prin ordin al ministrului, practicarea ramurii de sport respective în România".
Astfel, prin Ordinul preşedintelui Agenţie Naţionale pentru Sport nr. 224/28.08.2023 menţionat în adresa antereferită, anterior sesizării instanţei de judecată (29.01.2024), a fost constituită Comisia de analiză şi verificare a cererilor şi a documentaţiei privind recunoaşterea practicării oficiale a unei noi ramuri de sport în România (Comisia), iar, prin adresa anterior menţionată comunicată reclamantei, Comisia a solicitat transmiterea programului demonstraţiilor pentru sport BJJ, în vederea stabilirii graficului de vizionări.
Aceste acte reprezintă declanşarea procedurii de recunoaştere oficială în România a ramurii de sport "Sport Brazilian Jiu-Jitsu", respectiv punerea în executare a sentinţei civile nr. 622/23.03.2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2020, definitivă prin Decizia nr. 5271/14.11.2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care Agenţia Naţională pentru Sport a fost obligată să declanşeze procedura de recunoaştere oficială în România a ramurii de sport "Sport BJJ".
Prin urmare, în sarcina recurentei-pârâte nu poate fi decelată o culpă care să constituie temei al aplicării amenzii şi al acordării de penalităţi, contrar reţinerilor primei instanţe, nefiind dovedit caracterul pur formal al demersul iniţiat de către pârâtă, respectiv ca fiind făcut în scopul creării unei aparenţe de îndeplinire a obligaţiei.
Această concluzie este confirmată şi de faptul că în dosarul de recurs, la filele x, recurenta-pârâtă a depus Ordinul nr. 224/28.08.2023 privind constituirea Comisiei de analiză şi verificare a cererilor şi documentaţiei privind recunoaşterea practicării oficiale a unei noi ramuri de sport în România, emis de Agenţia Naţională pentru Sport, precum şi Raportul înregistrat cu numărul x/10.09.2024, cu privire la cererea de recunoaştere oficială a practicării în România a ramurii de sport Sport BJJ, potrivit căruia Comisia a apreciat că nu sunt întrunite elementele necesare practicării oficiale în România a unei noi ramuri de sport conform art. 27 alin. (4) din Regulament, Agenţia Naţională pentru Sport îndeplinind şi aspectele relevate prin întâmpinare de către intimaţii-reclamanţi, respectiv efectuarea vizionărilor şi întocmirea raportului final, Comisia fiind constituită anterior sesizării instanţei de judecată, astfel cum s-a reţinut anterior.
În aceste condiţii, în cauză nu se poate reţine că subzistă caracterul de mijloc de constrângere pentru obţinerea executării hotărârii, care este de esenţa răspunderii reglementată prin dispoziţiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
În concluzie, fiind incidente în cauză dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanţa de control judiciar urmează să reformeze sentinţa dată de prima instanţă.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul formulat de pârâtă, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, va respinge acţiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională pentru Sport împotriva sentinţei civile nr. 1053 din 17 iunie 2024 a Cuţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare:
Respinge acţiunea ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 13 februarie 2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.