Apel. Infracțiuni de terorism[1]

 

 Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Apelul                                     Drept penal. Partea specială. Infracțiuni de terorism

              Indice alfabetic: - drept procesual penal

                                           - apel

                                          - infracțiuni de terorism

 

Legea nr. 535/2004, art. 33 ind. 2, alin. 4

 

Fapta de a promova mesaje de susținere a terorismului, în mod sistematic, prin intermediul sistemelor informatice deținute, respectiv telefoane mobile, în public, pe platforma de socializare Facebook, cu intenţia de a instiga la săvârşirea unui act de terorism, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de articolul 33 ind. 2 alin. 4 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Postarea pe rețelele de socializare îndeplinește exigența juridică privind săvârșirea faptei în public, întrucât o rețea de socializare, prin natura sa, este destinată accesului public/oricărui utilizator. Vastitatea unei rețele de socializare, tip Facebook, presupune raportat la natura, particularitățile și scopul acesteia, că utilizatorii nu dețin proprietatea spațiului efectiv de publicare, neputând estima și, cu atât mai puțin, controla, întinderea acestui spațiu, care, astfel, capătă caracter public și accesibilitate potențială, fiind o rețea de socializare (informațională) publică, receptivă perpetuu în web (internet), bazată pe un site web la care utilizatorii se pot înscrie și interacționa liber cu alți utilizatori.

 

I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 48/A din 26 februarie 2025

 

I. Sentința

 Prin sentința penală nr. 61/F din 25 octombrie 2024, pronunțată în dosarul nr. X/64/2024, Curtea de Apel Brașov – Secția penală a hotărât următoarele:

În baza art. 33 ind. 2 alin. 4 din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C. pen., a dispus condamnarea inculpatului AK la pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „promovarea unui mesaj prin propagandă săvârșită prin orice mijloace, în public, cu intenția de a instiga la săvârșirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susține sau nu în mod direct terorismul ori dacă au fost săvârșite sau nu respectivele infracțiuni”, în formă continuată.

În baza art. 38¹ alin. 1 din Legea nr. 535/2004, a dispus condamnarea același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de „accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicații electronice, precum și deținerea de astfel de materiale, în scopul însușirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare”.

Instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În cursul anului 2023, până la data de 15.11.2023, inculpatul și-ar fi însușit prin autodocumentare cu ajutorul sistemelor informatice deținute, materiale ce conțineau instrucțiuni cu privire la fabricarea de explozivi, arme de foc, substanțe nocive sau periculoase. Curtea a reținut că inculpatul, folosind dispozitivele electronice pe care le deținea, a accesat informații ce se aflau online privind producerea de materiale explozive și cu privire la arme de foc, aspecte necontestate de acesta, precum și că a solicitat pe contul său de Facebook informații privind producerea de explozibil în bucătărie, cu materiale ce se găsesc pe piața liberă.

Astfel, la data de 08.06.2023, prin intermediul contului său de Facebook „AM”, a accesat și distribuit un material (instrucțiuni) cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi. Inculpatul a solicitat pe Facebook, adresându-se grupului de prieteni, ajutorul pentru a obține o rețetă de explozibil care poate fi preparată acasă folosind soluții chimice, primind răspuns de la un utilizator „ AN” un videoclip în care este explicat pe larg modul în care se poate obține substanța explozivă ETN, folosită de teroriști în atentate în Europa.

Toate accesările de site-uri pe internet, prin folosirea cuvintelor de căutare precum „AO (AP)”, „Homemade acetone peroxide”, „centură explozibil” și motoarelor de căutare Bing sau accesarea directă a unor site-uri, alături de solicitările adresate membrilor grupului de facebook al inculpatului de a i se trimite rețete și modalități practice de producere a explozibilului folosind materiale uzuale, a fost considerată de instanța de fond o însușire de instrucțiuni prin autodocumentare cu privire la fabricarea sau folosirea de explozivi.

Astfel, Curtea a reținut că, deși contul de Facebook al inculpatului nu era unul public, având în vedere că existau aproximativ 5.000 de persoane care aveau calitatea de prieteni ai inculpatului, acestea având posibilitatea de a vedea toate postările inculpatului, Curtea a considerat că respectivul cont de Facebook al inculpatului era un loc public în sensul art. 184 alin. 1 litera c C. pen., materialele accesate și postate de inculpat fiind văzute de toți prietenii contului, iar intenția inculpatului de a face văzute și auzite aceste materiale este evidentă, acesta fiind și scopul accesărilor și redistribuirilor de materiale de propagandă teroristă.

II. Judecata în apel - Decizia Înaltei Curţi de Casație și Justiție

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel, printre alții și intimatul inculpat AK.

Inculpatul a solicitat achitarea, în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. b Cod de procedură penală, pentru infracțiunile de „promovarea unui mesaj prin propagandă săvârșită prin orice mijloace, în public, cu intenția de a instiga la săvârșirea unui act de terorism, indiferent dacă mesajul susține sau nu în mod direct terorismul ori dacă au fost săvârșite sau nu respectivele infracțiuni”, în formă continuată, prev. de art. 33 ind. 2 alin.  4 din Legea nr. 535/2004 și de „accesarea în mod repetat de materiale de propagandă teroristă, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicații electronice, precum și deținerea de astfel de materiale, în scopul însușirii ideologiei teroriste, ca parte a unui proces de radicalizare” prev. de art. 38¹ alin. 1 din Legea nr. 535/2004, susținând că nu sunt îndeplinite cerințele impuse de latura subiectivă pentru aceste infracțiuni.

În acest sens, a precizat că judecătorul cauzei trebuia să facă dovada faptului că inculpatul a acționat cu intenție directă, subliniind că, în conformitate cu dispozițiile legale, infracțiunea poate fi reținută doar în condițiile în care se constată că s-a acționat cu intenție directă, calificată prin scop, ceea ce nu este cazul în prezenta cauză. Astfel, a subliniat că era necesar să se analizeze dacă, în raport de pregătirea profesională a inculpatului, de experiența sa de viață, avându-se în vedere toate elementele care îl caracterizează, acesta ar fi trebuit și ar fi putut să prevadă rezultatele faptelor sale.

Înalta Curte constată că, în fapt, în perioada martie - octombrie 2023 inculpatul a promovat mesaje de susținere a terorismului în mod sistematic prin intermediul sistemelor informatice deținute, respectiv telefoane mobile, în public, prin intermediul contului de Facebook „AM”.

Probele dovedesc că, o perioadă de timp de peste 6 luni de zile, inculpatul a promovat prin postări/distribuire, în mod sistematic, materiale de propagandă teroristă elogiind organizația teroristă AR, prin intermediul fotografiilor, textelor și materialelor video diseminate pe contul public deținut pe rețeaua socială Facebook.

Prin faptele sale motivate religios și ideologic, inculpatul a adus atingere relațiilor sociale a căror existență, formare și normală desfășurare sunt condiționate de apărarea securității naționale.

Inculpatul AK a postat mesaje care susțineau în mod direct terorismul, constatare probată prin conținutul explicit al imaginilor distribuite (fie că au fost fotografii sau video-uri), prin textele distribuite pe contul public deținut pe rețeaua socială Facebook, aspecte necontestate nici de către inculpat.

Aceste materiale de propagandă pentru organizația teroristă AR, postate de inculpat pe contul Facebook pe care le deținea, au putut fi vizualizate și accesate de numeroase persoane. Deși contul de Facebook AM al inculpatului nu era unul public, existau aproximativ 5.000 de persoane care aveau calitatea de prieteni ai inculpatului, acestea având posibilitatea de a vedea toate postările acestuia.

Noțiunea de propagandă este definită de art. 4 pct. 9 din Legea nr. 535/2004, ca fiind răspândirea în mod sistematic sau apologia unor idei, concepții ori doctrine cu intenția de a convinge și de a atrage noi adepți, iar materiale de propagandă teroristă sunt orice material în format scris, audio, video sau date informatice, precum și orice altă formă de exprimare prin care se face apologia terorismului ori se expun sau se promovează idei, concepții, doctrine sau atitudini de susținere și promovare a terorismului sau a unei entități teroriste (art. 4 pct. 9¹).

De asemenea, prin art. 4 pct. 27 din aceeași lege este calificată radicalizarea ca fiind procesul complex prin care o persoană ajunge să își pervertească convingerile, sentimentele și comportamentul, ca urmare a adoptării unei forme extremiste de gândire, în care utilizarea violenței și chiar a sacrificiului de sine prin metode suicidare sunt forme legitime și dezirabile de apărare și/sau satisfacere a unor interese promovate de entitățile teroriste.

Curtea Constituțională a arătat, prin decizia nr.451 din 28.06.2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 646 din 25.07.2018, că o soluție legislativă lipsită de echivoc, care să asigure o corectă înțelegere și interpretare a definiției „terorismului”, o constituie menținerea în textul legal a „securității naționale”, ca valoare ce ar putea fi afectată prin acțiuni, inacțiuni, precum și amenințări cu privire la aceasta care prezintă pericol public, sunt motivate politic, religios sau ideologic și sunt săvârșite într-unul din scopurile enumerate la lit. a-c ale art. 1 (art.I pct.1). În mod rațional, celelalte noțiuni menționate constituie obiect juridic adiacent/secundar al infracțiunilor din Codul penal ori legi speciale la care normele din Legea nr.535/2004, de incriminare a actelor de terorism, respectiv a infracțiunilor de terorism, fac referire (paragraful 56). Cu alte cuvinte, definiția în vigoare a „terorismului” privește relațiile sociale a căror existență, formare și normală desfășurare sunt condiționate de apărarea „securității naționale” (art. 1 din Legea nr.535/2004) - paragraful 52.

Autoritățile internaționale au listat organizația AU/AR ca organizație teroristă, sens în care au fost adoptate rezoluții de Consiliul de Securitate al ONU (cum ar fi rezoluția nr. 2170/2014) și decizii de către Consiliul Uniunii Europene (ca decizia nr. X/1693/AV a Consiliului Uniunii Europene privind măsuri restrictive împotriva AU/AR și AW și a persoanelor, grupurilor, întreprinderilor și entităților asociate cu acestea).

Înalta Curte constată, în raport de dispozițiile legale mai sus enunțate și în baza probelor administrate în cauză că, în drept, fapta inculpatului AK de a promova, în perioada martie - octombrie 2023 mesaje de susținere a terorismului în mod sistematic prin intermediul sistemelor informatice deținute, respectiv telefoane mobile, în public, prin intermediul contului de Facebook „AM”, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 33 ind. 2alin. (4) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Pentru întregirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii prev. de art. 33 ind. 2 alin. (4) din Legea nr.535/2004, este necesar ca intenția de a instiga la săvârșirea unui act de terorism, respectiv mesajul promovat prin propagandă să aibă potențial de manipulare psihologică a acelor persoane a căror percepție sau comportament pot fi modificate prin exercitarea unui anumit tip de influență socială, indiferent dacă mesajul susține sau nu în mod direct terorismul, ori dacă au fost săvârșite sau nu infracțiunile la care s-a instigat.

În speță, instanța de control judiciar, în acord cu instanța de fond, apreciază că este dovedită intenția indirectă cu care inculpatul a acceptat faptul că promovările sale repetate a ideologiei teroriste pe contul său de Facebook ar putea fi apte să instige vreunul dintre cei aproximativ 5000 de prieteni să săvârșească un act de terorism, acceptând deci inculpatul existența acestui scop al acțiunilor sale infracționale.

Forma de vinovăție a intenției cu care a acționat inculpatul este reliefată și de perioada relativ îndelungată, de aproximativ 6 luni de zile, în care a promovat mesaje directe de susținere a organizației teroriste AR.

O altă cerință esențială a elementului material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 33 ind. 2 alin. (4) din Legea nr.535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, este ca mesajul de propagandă să fie săvârșită în public prin orice mijloace.

Conform art. 184 alin. (1) lit. a C. pen., o faptă se consideră săvârșită în public atunci când a fost comisă într-un loc care prin natura sau destinația lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nicio persoană.

Postarea pe rețelele de socializare îndeplinește exigența juridică privind săvârșirea faptei în public, întrucât o rețea de socializare, prin natura sa, este destinată accesului public/oricărui utilizator. Vastitatea unei rețele de socializare, tip Facebook, presupune raportat la natura, particularitățile și scopul acesteia, că utilizatorii nu dețin proprietatea spațiului efectiv de publicare, neputând estima și, cu atât mai puțin, controla, întinderea acestui spațiu, care, astfel, capătă caracter public și accesibilitate potențială, fiind o rețea de socializare (informațională) publică, receptivă perpetuu în web (internet), bazată pe un site web la care utilizatorii se pot înscrie și interacționa liber cu alți utilizatori.

Prin urmare, caracterul public al spațiului virtual alocat oricărei rețele sociale, face ca activitatea desfășurată de utilizatori, în acest cadru, să fie considerată ca activitate desfășurată în public, indiferent dacă ea a fost sau nu urmărită în mod efectiv de către vreo persoană.

Astfel, inculpatul AK a utilizat, pentru transmiterea mesajelor de susținere a organizației teroriste AR, sisteme informatice de tipul telefoanelor mobile, conectându-se prin intermediul contului său la rețeaua socială Facebook, unde a distribuit materiale de propagandă teroristă.

Mai mult, aceste materiale de propagandă pentru organizația teroristă AR, postate de inculpat pe contul Facebook pe care îl deținea, au putut fi vizualizate și accesate de numeroase persoane. Deși contul de de Facebook AM al inculpatului nu era unul public, existau aproximativ 5.000 de persoane care aveau calitatea de prieteni ai inculpatului, acestea având posibilitatea de a vedea toate postările inculpatului.

În consecință, solicitarea inculpatului de a fi achitat pentru infracțiunea prevăzută de art. 33 ind. 2 alin. (4) din Legea nr.535/2004 pentru prevenirea și combaterea terorismului, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b C.proc.pen. este neîntemeiată.