Şedinţa publică din data de 12 iunie 2025
Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare", constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 20 aprilie 2024, sub nr. x/2022, reclamantul Inspectoratul General al Poliţiei Române a chemat în judecată pe pârâta A. S.R.L., solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâta la plata către reclamant a sumei de 832.127,80 RON, aferentă facturii seria x nr. x, cu titlu de daune-interese, ca urmare a rezoluţiunii contractului de furnizare nr. x din 12 noiembrie 2019, sumă ce urmează a se actualiza cu indicele ratei de inflaţie şi la care se va adăuga dobânda legală, calculată de la 11 aprilie 2022 până la momentul efectiv al plăţii debitului principal.
Prin sentinţa civilă nr. 2540 din 28 octombrie 2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis acţiunea şi a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 832.127,80 RON, reprezentând debit ce va fi actualizat cu indicele de inflaţie la data plăţii, şi la care se va adăuga dobândă legală începând cu 11 aprilie 2022 până la data plăţii efective a sumei acordate.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel pârâta.
Prin încheierea din 14 decembrie 2023, rămasă definitivă prin decizia nr. 1284 din 11 iunie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, instanţa de prim control judiciar a suspendat judecata apelului, în temeiul art. 242 C. proc. civ., iar prin decizia civilă nr. 119/A din 30 ianuarie 2025, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a constatat perimată cererea de apel.
La 3 februarie 2025, pârâta A. S.R.L. a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, menţionând în cuprinsul declaraţiei de promovare a căii extraordinare de atac că motivele de recurs vor fi depuse ulterior, după comunicarea hotărârii recurate.
Motivându-şi recursul la 9 mai 2025, recurenta a susţinut, în fundamentarea demersului său judiciar, incidenţa cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arâtând, în esenţă, că prin declararea recursului împotriva încheierii de suspendare a judecăţii apelului, termenul de perimare a fost suspendat pe toată durata judecării căii de atac extraordinare, astfel că cererea de repunere a cauzei pe rol a fost formulată în cadrul termenului de 6 luni ce se calcula de la data finalizării judecăţii recursului.
Prin întâmpinarea depusă la 5 iunie 2025, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
La termenul de astăzi, în şedinţă publică, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia nulităţii recursului, în temeiul art. 489 alin. (1) C. proc. civ., asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 din acelaşi act normativ, reţine următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Articolul 487 din acelaşi Cod impune ca motivarea recursului să se facă prin cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute de art. 470 alin. (5), potrivit căruia "În cazul în care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se va face într-un termen de aceeaşi durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii".
Articolul 489 alin. (1) C. proc. civ. reglementează sancţiunea aplicabilă în cazul nemotivării recursului cu respectarea art. 487 din acelaşi act normativ, stabilind că "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)".
În speţă, în acord cu art. 421 alin. (1) C. proc. civ., termenul pentru declararea căii extraordinare de atac era de 5 zile; ca atare, pentru ipoteza dedusă judecăţii - declararea recursului anterior comunicării hotărârii - şi termenul pentru motivarea recursului era de 5 zile de la data comunicării către recurentă a deciziei instanţei de prim control judiciar.
Cum, potrivit înscrisului aflat la dosarului curţii de apel, comunicarea hotărârii judecătoreşti către autoarea căii de atac s-a realizat la 28 februarie 2025, la sediul ales de aceasta pentru comunicarea actelor de procedură, dosarul supliment al instanţei de apel, faţă de dispoziţiile art. 487 alin. (1), raportat la art. 470 alin. (5) C. proc. civ., termenul de 5 zile pentru motivarea recursului a început să curgă, potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., la 1 martie 2025 şi s-a împlinit la 6 martie 2025.
Motivele de recurs au fost depuse la 9 mai 2025, cu depăşirea termenului legal, când dispoziţiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ. erau pe deplin aplicabile.
În atare condiţii, reţinând că în termenul conturat anterior, 6 martie 2025, autorul căii de atac nu a indicat motivele de casare invocate şi, astfel nu s-a conformat obligaţiei legale de motivare a căii de atac în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii, Înalta Curte, dând eficienţă dispoziţiilor legale evocate mai sus, urmează să admită excepţia nulităţii recursului şi, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., să anuleze recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia nulităţii recursului.
Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 119/A din 30 ianuarie 2025, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă în contradictoriu cu intimatul-reclamant Inspectoratul General al Poliţiei Române.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 iunie 2025.