Şedinţa publică din data de 16 septembrie 2025
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. CIRCUMSTANŢELE CAUZEI
1) Obiectul litigiului dedus judecăţii
Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Horezu, la data de 23 ianuarie 2025, sub nr. x/2025, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat obligarea acestuia la plata sumelor de: 1069,61 RON, cu titlu de debit principal; 148,63 (3,71+144,92) RON, reprezentând penalităţi de întârziere calculate conform prevederilor contractuale şi 420,99 RON, reprezentând despăgubiri pentru încetarea prematură a contractului, precum şi penalităţi de întârziere în cuantum de 0,5% pe zi de întârziere, conform contractului, în continuare, de la data până la care acestea au fost calculate de către creditorul cedent şi până la data achitării integrale a debitului, calculate la contravaloarea debitului principal; în subsidiar, în cazul în care nu se vor acorda penalităţi de întârziere în cuantumul prevăzut în contract, a solicitat acordarea de penalităţi de întârziere în cuantumul prevăzut de lege (dobânda legală penalizatoare) şi de asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, reprezentate de taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 RON, precum şi a tuturor cheltuielilor ocazionate de litigiu.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1.028 şi următoarele C. proc. civ., precum şi celelalte prevederi invocate în cuprinsul cererii.
2) Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa nr. 225/2025 din 09 aprilie 2025, pronunţată în dosarul nr. x/2025, Judecătoria Horezu a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de valoare redusă formulate de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul B., în favoarea Judecătoriei Craiova.
În motivarea acestei hotărâri, instanţa, pornind de la prevederile art. 1028 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 107 alin. (1) C. proc. civ., a reţinut, în esenţă că, prin derogare de la regula generală instituită de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., art. 121 C. proc. civ.. prevede că cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa de la domiciliul consumatorului, norma de competenţă instituită de art. 121 C. proc. civ. fiind una imperativă, de la care părţile nu pot deroga decât în condiţiile art. 126 alin. (2) C. proc. civ., prin alegerea instanţei competente după naşterea dreptului la despăgubire, orice convenţie contrară fiind considerată ca nescrisă.
În concret, în cauza de faţă, instanţa a reţinut că nu există un asemenea acord încheiat privind alegerea de competenţă şi, constatând că pârâtul locuieşte în Com. Laloşu, sat Berbeşti, Judeţ Vâlcea şi are reşedinţa în Mun Craiova, Judeţ Dolj, în temeiul prevederilor art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (3), raportat la prevederile art. 129 punctul 3 şi art. 121 C. proc. civ., a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi, pe cale de consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.
2.2. La data de 07 mai 2025, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, secţia I civilă, sub acelaşi număr de dosar, care, prin sentinţa civilă nr. 5859/2025 din 13 mai 2025, constatând că Judecătoria Horezu este competentă teritorial să soluţioneze cauza, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut, în esenţă, următoarele motive:
Într-adevăr, în cauză, sunt aplicabile în materia competenţei teritoriale prevederile art. 121 C. proc. civ., în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv pretenţii formulate de un profesionist împotriva unui consumator, reţinând, sub acest aspect că asigurarea serviciilor de telecomunicaţii reprezintă un serviciu pe care operatorul economic, în speţă creditoarea cedentă C. S.A., s-a obligat să îl presteze consumatorului, pârâtul B.; potrivit punctului 41 din Anexa la Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicată, serviciul este definit ca fiind activitatea, alta decât cea din care rezultă produse, efectuată în scopul satisfacerii unor necesităţi ale consumatorilor.
Potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) C. proc. civ., în litigiile în materia protecţiei drepturilor consumatorilor, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege, părţile pot conveni alegerea instanţei competente numai după naşterea dreptului la despăgubire. Orice convenţie contrară este considerată ca nescrisă.
În prezenta cauză, instanţa a constatat că părţile nu au încheiat o convenţie de alegere a instanţei competente după naşterea dreptului la despăgubire.
Deşi Judecătoria Horezu a declinat competenţa teritorială a instanţei sesizate iniţial în temeiul aceluiaşi text de lege arătat mai sus (art. 121 C. proc. civ.), s-a observat că Judecătoria Horezu a avut în vedere doar reşedinţa pârâtului, pe care acesta din urmă a stabilit-o ulterior înregistrării cererii de chemare în judecată şi anterior primului termen de judecată, şi nu domiciliul pe care pârâtul l-a avut la data sesizării instanţei, acesta fiind, de fapt, momentul în raport de care se verifică şi competenţa instanţei sesizate.
Instanţa a considerat că rămân aplicabile prevederile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., care stabilesc, ca regulă generală, că instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul.
Prin urmare, constatând că, la data sesizării Judecătoriei Horezu (23.01.2025), pârâtul avea domiciliul în Com. Laloşu, sat Berbeşti, Judeţ Vâlcea şi că modificarea ulterioară a adresei de reşedinţă (30.01.2025) nu poate produce niciun efect asupra competenţei instanţei, în temeiul art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (3) raportat la art. 129 alin. (2) punctul 3 (potrivit căruia necompetenţa teritorială este de ordine publică în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura) şi la art. 121 C. proc. civ., Judecătoria Craiova a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi, pe cale de consecinţă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Horezu (în circumscripţia căreia se afla domiciliul pârâtului la data înregistrării cererii de valoare redusă).
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra regulatorului de competenţă
Constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente teritorial să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va pronunţa regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Horezu, pentru următoarele considerente:
Instanţa a fost învestită cu un litigiu având ca obiect valorificarea, pe calea cererii de valoare redusă, a unui drept de creanţă, născut dintr-un contract încheiat între un profesionist şi un consumator.
Potrivit dispoziţiilor art. 1.028 alin. (1) din C. proc. civ., "competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei", iar în conformitate cu alin. (2) al aceluiaşi articol, "Competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun".
Cererea de faţă este o cerere îndreptată împotriva unui consumator, astfel încât, art. 121 C. proc. civ. îi este aplicabil, căci reclamanta este succesorul în drepturi al prestatorului de servicii care a încheiat cu pârâtul contractul din care derivă creanţa urmărită.
Conform dispoziţiilor art. 121 teza I C. proc. civ., "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului".
Aşadar, Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 121 din C. proc. civ. reglementează o competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică şi, în al doilea rând, că aceste dispoziţii nu disting în funcţie de obiectul cererii, astfel încât, nici instanţele nu o pot face.
În urma verificării actelor aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că, la data sesizării instanţei iniţial învestite, respectiv la 23 ianuarie 2025, pârâtul avea domiciliul situat în Com. Laloşu, sat Berbeşti, judeţ Vâlcea, conform relaţiilor furnizate din sistemul de date DEPABD, adresă care era activă la 14 februarie 2025, potrivit procesului-verbal încheiat la aceeaşi dată, aflat la fila x din acelaşi dosar.
De asemenea, din procesul-verbal încheiat la 10 februarie 2025, aflat la dosarul judecătoriei iniţial învestite, rezultă că, începând cu data de 30 ianuarie 2025, pârâtul are reşedinţa în Mun Craiova, Calea x, Judeţ Dolj.
Or, potrivit art. 107 alin. (2) C. proc. civ., "Instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul".
Aşadar, în lumina acestor dispoziţii legale, reşedinţa ulterioară a pârâtului nu poate constitui un criteriu pentru determinarea instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, întrucât, ar fi nesocotit reperul temporal în funcţie de care se apreciază relevanţa domiciliului consumatorului, respectiv data sesizării instanţei.
Având în vedere domiciliul pârâtului, care, la data sesizării instanţei, era situat în Com. Laloşu, sat Berbeşti, judeţ Vâlcea, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Horezu, aplicând şi dispoziţiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este instanţa competentă potrivit art. 1028 C. proc. civ., coroborat cu art. 121 din acelaşi Cod, fiind fără relevanţă, sub aspectul determinării competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei, schimbarea domiciliului pârâtului consumator ulterior momentului sesizării instanţei.
În considerarea tuturor celor anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., văzând şi dispoziţiile art. 1028 alin. (1) din C. proc. civ., coroborat cu art. 107 alin. (2) din acelaşi Cod, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Horezu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Horezu.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2025.