Şedinţa publică din data de 20 martie 2025
Deliberând asupra recursului şi subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare", constată că:
Prin sentinţa civilă nr. 3112 din 19 decembrie 2023, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2023, a fost respinsă cererea privind pe reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A., ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a declarat apel.
Prin decizia civilă nr. 499 din 21 martie 2024, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins apelul ca nefondat şi, în temeiul art. 38 din O.U.G. nr. 80/2013, a obligat apelanta-reclamantă la plata către bugetul local al Municipiului Bacău a sumei de 70.313,49 de RON, cu titlu de taxe judiciare de timbru aferente judecăţii în primă instanţă.
Împotriva acestei decizii, reclamanta A. S.R.L. a promovat recurs, solicitând casarea acesteia şi trimiterea cauzei pentru o nouă judecată aceleiaşi instanţe de apel.
Recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 3, 5, 6 şi 8 C. proc. civ.
La 17 iulie 2024, intimata a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia netimbrării, asupra căreia s-a statuat la termenul din 16 ianuarie 2025, fără a mai fi reluată ulterior; pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recurenta a răspuns la întâmpinare.
Prin notele scrise din 19 decembrie 2024, intimata a invocat, pe cale de excepţie, inadmisibilitatea recursului prin raportare la dispoziţiile Legii nr. 101/2016.
Recurenta, la rândul său, prin notele scrise din 14 ianuarie 2025, a solicitat, în principal, în combaterea excepţiei, să se constate decăderea intimatei din dreptul de a o invoca, iar, în subsidiar, respingerea acesteia ca neîntemeiată.
Analizând, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte reţine următoarele:
În prealabil, fiind o excepţie absolută, de ordine publică care poate fi invocată de parte sau chiar de către instanţă din oficiu, reţine regularitatea sesizării chestiunii inadmisibilităţii, pe cale de excepţie, sancţiunea decăderii nefiind incidentă în cauză.
Deopotrivă, constată că sesizarea nelegalităţii căii extraordinare de atac are ca temei juridic prevederile Legii nr. 101/2016, raportat la natura litigiului.
Procedând la soluţionarea excepţiei, Înalta Curte reţine că unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., la alin. (1) al art. 457, care prevede că "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
Art. 483 alin. (1) C. proc. civ. prevede că sunt suspuse recursului hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege, iar alin. (2) teza finală a aceluiaşi articol stabileşte că "Nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".
Sunt necontestate în cauză, chiar şi de către recurentă, în această etapă procesuală, natura cauzei - litigiu în executarea unui contract de achiziţie publică -, precum şi incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 101/2016.
Ca atare, faţă de legea aplicabilă litigiului, conform art. 24 şi art. 27 C. proc. civ., care este cea de la data iniţierii procesului, 23 martie 2023, procesului de faţă, aşa cum rezultă din actele dosarului de primă instanţă, îi sunt incidente prevederile art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 208/2022.
În consecinţă, căile de atac pe care le are reclamanta la dispoziţie în cauză sunt cele reglementate de art. 55 alin. (31) din aceeaşi lege, care dispune că "Hotărârea pronunţată în cazul litigiilor prevăzută la art. 53 alin. (11) poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la instanţa ierarhic superioară. (...)".
Contrar recurentei, sintagma "numai apelului" relevă în mod neechivoc intenţia legiuitor de a limita căile de atac pentru hotărârile date în litigiile, cum este cazul în speţă, numai la calea ordinară a apelului, suprimând etapa recursului.
Ca atare, în speţă, hotărârea pronunţată în primă instanţă este supusă numai apelului, cale de atac de care recurenta a beneficiat.
Dispoziţiile legale evocate, coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., impun concluzia că, din moment ce legiuitorul nu a prevăzut calea de atac a recursului împotriva hotărârilor prin care a fost soluţionată în apel categoria de litigii căreia i se circumscrie prezentul litigiu, decizia civilă nr. 499 din 21 martie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a devenit definitivă de la data pronunţării, menţiunea din dispozitiv fiind în acord cu prevederile art. 457 alin. (1) C. proc. civ.
În consecinţă, Înalta Curte, dând eficienţă prevederilor art. 55 alin. (31) din Legea nr. 101/2016 şi 457 alin. (1), raportate la cele ale art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., va admite excepţia inadmisibilităţii recursului şi, în baza art. 496 alin. (1) din acelaşi act normativ, îl va respinge ca inadmisibil, context în care cheltuielile de judecată avansate şi solicitate de recurentă în această cale extraordinară de atac vor rămâne în sarcina acesteia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii recursului.
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 499 din 21 martie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE S.A.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 martie 2025.