Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 98 din 26 aprilie 2005, Tribunalul Olt l-a condamnat pe inculpatul C.E.I., în baza art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 16 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 166 din 5 aprilie 2004 a Judecătoriei Corabia, inculpatul urmând a executa în total 18 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 C. pen. și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
Au fost deduse reținerea și arestarea preventivă de la data de 1 noiembrie 2004 la zi și a fost menținută măsura privativă de libertate.
Inculpatul a fost obligat la 20.000.000 lei despăgubiri civile reprezentând cheltuieli înmormântare și la 100.000.000 lei daune morale către partea civilă A.E. și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanța a reținut, în fapt, că în seara de 30 octombrie 2004, inculpatul C.E.I. se afla în barul V. din orașul Corabia, împreună cu martorii D.N. și frații R.N. și R.G., consumând bere.
În jurul orelor 23,45 barmanul unității, C.L., i-a somat pe consumatori că se închide localul însă inculpatul C.E., împreună cu martorul D.N., după ce inițial au părăsit barul, au cumpărat băuturi de la un alt local și au revenit rămânând pe terasă.
Pe acea terasă, după ce inculpatul a avut un conflict cu martorul R.N., a venit și victima A.F. căreia inculpatul i s-a adresat cu expresia „boschetarii nu au ce căuta la bar” și imediat a început să o lovească cu picioarele în piept.
După ce victima a căzut și s-a lovit cu capul de ciment inculpatul a continuat să o lovească cu pumnii și picioarele în zona capului și peste corp.
Pentru aplanarea conflictului a intervenit martorul D.N., care a ridicat-o pe victimă și a așezat-o pe un scaun. Într-un moment de neatenție a celor din jur inculpatul a început din nou să o lovească pe victimă și deși martorul D.N. a condus-o la grupul sanitar pentru a o spăla, același inculpat a venit după ei, continuând actele de violență.
În cele din urmă victima a părăsit terasa și a mers în apartamentul său, fiind găsită a doua zi, în jurul orelor 13,30, de tatăl său, decedată.
Din raportul medico-legal de autopsie rezultă că moartea numitului A.F., de 32 ani, a fost violentă și s-a datorat hematomului subdural, consecință a unui politraumatism cu plăgi contuze, echimoze, excoriații, hematom palpebraț superior și inferior stg., infiltrate sanguine epicraniene, contuzii de cerebel și trunchi cerebral, leziunile putând fi produse prin lovire cu și de corpuri contondente.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt care a criticat-o pentru greșita individualizare a pedepsei, care se impune a fi majorată, precum și inculpatul C.E.I., care a cerut, succesiv, achitarea nefiind autorul loviturilor, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen. și reținerea circumstanțelor atenuante cu reducerea pedepsei.
Prin decizia penală nr. 319 din 18 octombrie 2005, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondate, ambele apeluri, constatând că în cauză situația de fapt, vinovăția inculpatului și încadrarea juridică au fost bine stabilite iar pedeapsa a fost corect individualizată.
Decizia penală sus-menționată a fost atacată cu recurs de către inculpatul C.F.I. care a criticat-o pentru netemeinicie și nelegalitate și solicitând, pe rând, achitarea întrucât nu este autorul faptei, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte și, în cele din urmă, reducerea pedepsei.
Verificând hotărârea criticată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că recursul inculpatului, susținut în considerarea cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 18,14 și 17 C. proc. pen., este nefondat.
În cauză au fost administrate toate probele necesare constatării existenței faptei, identificării autorului și cunoașterii împrejurărilor săvârșirii infracțiunii.
Din declarațiile martorilor R.N., C.L., D.D., R.G. și D.N. date în cursul urmăririi penale și în cel al judecății, rezultă fără echivoc că, în seara de 30 octombrie 2004, la barul V. din orașul Corabia inculpatul C.E.I. este cel care fără nici un motiv, i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele victimei A.F., doborând-o pe ciment și repetând acțiunile de violență de mai multe ori, chiar și după ce victima a fost ajutată să se ridice și a fost așezată pe un scaun precum și în toaleta localului, unde cu ocazia cercetării locului faptei au fost identificate pete de sânge.
Nici o altă persoană nu a mai exercitat acte de violență asupra victimei.
Raportul de constatate medico-legală de autopsie notează multitudinea plăgilor, echimozelor, excoriațiilor, infiltratelor sanguine epicraniene și subconjunctival glob ocular stg, produse prin lovire cu și de corpuri contondente.
Victima nu consumase alcool.
Leziunile constatate corespund mecanismului de producere stabilit în cursul cercetării judiciare, respectiv lovirea repetată cu pumnii și picioarele și proiectarea victimei pe ciment.
Încadrarea juridică reținută este legală.
Inculpatul C.E.I., folosindu-se de pumni și picioare, a aplicat victimei numeroase lovituri cu mare intensitate în zone vitale, cele la nivelul capului producându-i infiltrații epicraniene și hematom subdural, responsabile de moartea acesteia.
Fapta, astfel săvârșită, realizează atât obiectiv cât și subiectiv conținutul infracțiunii de omor, inculpatul prevăzând și chiar dacă nu a urmărit, acceptând posibilitatea producerii decesului victimei.
Nici critica privind individualizarea pedepsei nu este întemeiată.
Instanțele au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., inculpatul, recidivist, fiind condamnat la o pedeapsă în imediata apropiere a minimului special prevăzut de lege.
Împrejurarea că inculpatul urmează să execute 18 ani închisoare este consecința revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 166 din 5 aprilie 2004 a Judecătoriei Corabia pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice.
Reducerea pedepsei nu se justifică față de gravitatea infracțiunii săvârșite, persoana inculpatului, din a cărui conduită anterioară și din cursul procesului nu pot fi reținute elemente de caracterizare favorabilă și necesitatea realizării scopului sancțiunii, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Față de cele ce preced și având în vedere că din examinarea din oficiu a hotărârilor nu s-a constatat nici existența vreunui alt caz de casare dintre cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursul inculpatului C.E.I. va fi respins ca nefondat.
Din pedeapsa aplicată se va prevenția inculpatului de la 1 noiembrie la 15 februarie 2006.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.E.I. împotriva deciziei penale nr. 319 din 18 octombrie 2005 a Curții de Apel Craiova, secția penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 1 noiembrie 2004 la 15 februarie 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 220 lei, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 februarie 2006.