Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 352 din 19 octombrie 2005, Tribunalul Suceava a condamnat pe inculpatul J.V., la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (21) lit. c) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată pentru pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1059 din 17 noiembrie 2003 a Judecătoriei Rădăuți, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 7 ani și 3 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen., și s-a dedus prevenția de la 23 mai 2005 la zi.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art. 197 alin. (1) C. pen., urmare retragerii plângerii formulată de partea vătămată J.R.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că, în seara de 22 iunie 2005, a pătruns prin efracție în locuința mătușii sale J.R., pe care a lovit-o în mod repetat, însușindu-și suma de 2.300.000 lei.
Apoi, prin amenințare, a dezbrăcat victima, i-a acoperit fața cu o pernă și a întreținut cu aceasta raporturi sexuale normale.
Banii sustrași au fost ascunși în grădină, unde au fost găsiți de poliție și restituiți părții vătămate.
Faptele comise de inculpat au fost dovedite cu procesul verbal de cercetare, raportul de constatare medico-legală, raportul de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorilor coroborate cu declarațiile părții vătămate și a inculpatului.
Apelul declarat de inculpat a fost respins de Curtea de Apel Suceava, prin decizia penală nr. 378 din 28 noiembrie 2005.
Împotriva deciziei, inculpatul J.V. a declarat recurs, solicitând reducerea pedepsei aplicate, temeiul constituindu-l art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile Părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Verificându-se hotărârea atacată sub aspectul criticii formulate, se constată că, în ceea ce privește dozarea pedepsei, nu sunt elemente de reapreciere în sensul celor solicitate, instanța făcând o justă individualizare prin respectarea criteriilor generale prevăzute în textul de lege arătat.
Împrejurarea concretă în care s-a comis infracțiunea de tâlhărie, în cursul nopții, prin întrebuințarea unor violențe deosebite asupra victimei, mătușa inculpatului în vârstă de 84 de ani, impune menținerea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată inculpatului.
În consecință, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului J.V. va fi respins, ca nefondat, neconstatându-se motive care examinate din oficiu să conducă la casarea hotărârilor.
Se va deduce prevenția de la 23 mai 2005, la 20 februarie 2006.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul J.V. va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu, urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul J.V. împotriva deciziei penale nr. 378 din 28 noiembrie 2005 a Curții de Apel Suceava.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 23 mai 2005, la 20 februarie 2006.
Obligă recurentul la plata sumei de 220 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 februarie 2006.